2,275 matches
-
volum autoarea nu face necesarul clin d’oeil (fie și la nivelul unei simple note) care să-i indice cititorului inocent că se află în fața unei ironii sau, pur și simplu a unui bluff. Excelente sunt considerațiile Magdei Cârneci despre poetica optzecistă, despre mutația fundamentală produsă în literatura română de acești primi scriitori postmoderni și de rolul jucat de ei în pregătirea mentală a românilor pentru evenimentele din decembrie 1989. În ianuarie 1990 scriitoarea a ținut la Paris o superbă conferință
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
dramă adevărată - de tip moartea cuiva foarte apropiat, o boală etc.) o face pe Magda Cârneci să intuiască dimensiunile exacte ale dramei românilor stabiliți în Occident în timpul regimului comunist. Poetrix. Texte despre poezie și alte eseuri este o carte despre poetica optzecistă (și nu numai), scrisă de o poetă și, în același timp, o excelentă teoreticiană, a cărei carieră literară se confundă cu însăși istoria acestei mișcări literare (și chiar culturale). De aceea, ea nu mai are nevoie de nici o recomandare
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
chiar primul paragraf al vegheat alesului titlu, parte din psalmul 103, "Preste luciu de genune...", cu care se deschide cartea. Psalm ales de autor să o și sfârșească, "închizând astfel, scrie Dan Buciumeanu, cercul ei hermeneutic cu aceeași referință la poetica tăcerii cu care s-a deschis." Suplu aplicat "naturii poeticului", deprins din traducerea mitropolitului Dosoftei, datată și localizată ca tipăritură în anul 1673, la Uniev în Polonia, răspunsul este de o necesară concretețe. El stabilește, pe temeiul actului creator, relația
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
biblice într-un limbaj cam arhaic ( odraslă, ungher, vaier, a jindui, a vădi, prihană etc.), amestecând un expresionism de tip blagian, de pildă, cu un ermetism timid, prea puțin cristalizat, fără o concepție clară, chiar dacă există în carte o Ars poetica: "Ne-am întrebat fiecare: ce este, ce-o fi / Acest stres de cuvinte eșuat și divin? [...] / Această cântare a cântărilor pe muchia abisului, / Acest Hercule grăjdar, în sirenă deghizat, / Acest stupid de posibil înec pe loc uscat / Despre care nu
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
În primul rînd, optzecismul ca atare e un concept destul de vag, el definind pentru unii o generație biologică - simpla simultaneitate temporală - însumînd opțiuni artistice extrem de diferite, dar fiind pentru alții expresia «noii sensibilități» postmoderne, reductibilă însă, în mare măsură, la poetica lunediștilor, falanga bucureșteană a Cenaclului de Luni condus de Nicolae Manolescu. Cum, mai ales în acest al doilea sens, a devenit pentru unii criteriu de valoare în sine, «optzeciști» apărînd la mulți ani și după sfîrșitul deceniului nouă, e de
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
Călătorie în Uriaș este, în mare parte, o surpriză: cartea conține trei poeme lungi sau grupaje de poeme legate, nu prin aceeași temă, ci, și aici intervine prima surpriză, prin tremă, fir epic. Volumul este, pe ansamblu, o încercare în poetica postmodernă: o deplasare spre epic, alegoric, figurile rococoului, formele intertextualității, îndeosebi rescriere și pastișă. Drumul spre epic trece, pentru Gheorghe Pituț, prin suprarealism, baladescul folcloric sau mai vechile obsesii moderniste, miturile genezei. Cele trei poeme sînt foarte diferite ca tehnică
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
genurilor din literatură, creațiile mele nu sunt proză, ci poezie”? (citat din Quique Dacosta, nume care se traduce prin ”De-pe-coastă”, alt artist predestinat Costei Blanca). Germain, prin Ithaca, a redat Alteei o parte din strălucirea secolului trecut, creând festivalul Costa Poetica, care încet-încet a intrat în conștiința localnicilor. Agenda de activități a Fundației Ithaca se citește ca un program disciplinat, bine gândit și pus la punct de neobositul ei promotor. Diversitatea și abundența vorbesc de la sine, culminând cu manifestările în aer
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
explicații plauzibile se pot găsi în monografia Marianei Cristescu „Miron Manega, rebelul dogmatic”, Editura NICO, 2013, cu o dedicație olografă „De la Don Quijote de Romanați, cu drag, pentru Stela Covaci, în numele aceleiași inocențe 17.03.2013”). În amfiteatrul liricii române contemporane, poetica lui Miron Manega are ca temă principală misterele creatoare teist-ateiste, accentuat creștine, serafice, disimulat adresate mulțimii ca poezie cu substrat social pe ton discursiv, cu ingenuități fabricate ingenuu... Este recursul său la trăirile intense, parcurse sub raport artistic, adevărate treceri
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
de Mecanică - pot fi vizitate laboratoarele și realizările absolvenȚilor. Organizator: Facultatea de Mecanică 10.00, Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul Copou Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - vernisajul expoziȚiei de carte, grafică și fotografie „Grigore Vieru, contemporanul nostru”, Colocviul traducătorilor din opera poetica a lui Grigore Vieru, lansare de carte Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 10.00 - 18.00, Centrul
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
de Mecanică - pot fi vizitate laboratoarele și realizările absolvenȚilor. Organizator: Facultatea de Mecanică 10.00, Muzeul „Mihai Eminescu”, Parcul Copou Festivalul de poezie „Grigore Vieru” - vernisajul expoziȚiei de carte, grafică și fotografie „Grigore Vieru, contemporanul nostru”, Colocviul traducătorilor din opera poetica a lui Grigore Vieru, lansare de carte Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Municipiului Chișinău, Ministerul Culturii din Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 10.00 - 18.00, Centrul
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
aspect infiltrativ in lamina propria iar încheierea documentarului vine aproape de la sine și te va urmări toată viața de acum înainte cu finalul apoteotic ca un apus romantic de soare: adenocarcinom biodiferențiat ulcerat se recomandă cura chirurgicală a tumorii Ars Poetica Trăim într-o lume cu toate reperele inversate Pe punga de făină "Fabulo" scrie Mălai superior Albă superioară scrie și pe punga cu făină de grâu "Băneasa" Superioară pe naiba, când toți bolnavii planetei Aleargă după tărâțele cu fibre și
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
în cea mai mare parte a lor, simple promisiuni. Mai mult, semnele convenției jurnalului găsit/primit (un motiv mai mult decât comun) sunt străvezii, iar construcția naratologică lipsită de armonie și incertă, chiar și acceptând că aceasta ar fi însăși poetica ei (justificări s-ar găsi). Date exacte alternează cu ani trunchiați, unele nume de personaje sau de localități apar consemnate doar cu inițiale. Fără nici un sens. De fapt, romanului îi poate fi adusă o singură și mare obiecție: seamănă prea
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
scala de nuanțe și armonie, continuă în vers idealurile diplomatului. În traducere am încercat să urmez convingerile poetului, care admite pentru variantele în altă limbă „mici trădări față de formă”, dar cere „fidelitate față de trăsăturile interioare ale poeziei”. O afirmație din Poetica sa („Poetul, ca orice artist, este cineva care încearcă să se înțeleagă mai ales pe sine. Înțelegerea aceasta a sinelui îl determină să simtă propria lume, sunetele și ritmurile ei, până și limba lui, propria lui limbă. Traducătorul va trebui
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
atît “Visul”, cît și “gena”-anticorp... Filmul lui Norrington vine cu o fabulă mult mai profundă decît pare la prima vedere; replica lui Dorian Gray - “Am trăit destul de mult pentru a vedea Viitorul devenind Istorie!” - dezvăluie, de fapt, nu doar poetica însăși a Cinematografului (artă & tehnologie, “poem și automobil” etc., Liga fiind din acest punct de vedere proiectul-devenit-istorie al Filmului-Catastrofă de astăzi - deci: un “blockbuster autoreferențial”...), ci și poetica implicită a oricărei întreprinderi - “utopice” - de schimbare a cursului Istoriei prin Literatură
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
mult pentru a vedea Viitorul devenind Istorie!” - dezvăluie, de fapt, nu doar poetica însăși a Cinematografului (artă & tehnologie, “poem și automobil” etc., Liga fiind din acest punct de vedere proiectul-devenit-istorie al Filmului-Catastrofă de astăzi - deci: un “blockbuster autoreferențial”...), ci și poetica implicită a oricărei întreprinderi - “utopice” - de schimbare a cursului Istoriei prin Literatură: personajele “evadate” din paginile unor Bram Stoker, Jules Verne, R.L. Stevenson, Oscar Wilde, H.G. Wells sau Mark Twain încearcă, în fond, să se opună unei catastrofe generale a
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
cel mai constant ca fel de a scrie. O confirmă Cărticică pentru pisică, unde cititorul va regăsi - topite printre rîndurile unui text care refuză cu încăpățînare orice complicație lingvistică și care lasă senzația că spune totul, fără să încifreze nimic - poetica iluziei, a surprizei spectaculos-banale a cotidianului, muzicalitatea difuză, substituirea concretului cu vagul imaginii familiare, jocul iconic cu textul, melancolia ștearsă, ghicită din frînturi de cuvinte. Poate doar ludicul e mai ludic și mai gratuit decît în poemele de dinainte. Dar
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem în proiectul lui Paciurea ilustrarea cea mai fidelă a unei observații pe care Aristotel o făcuse de multă vreme în Poetica. Anume aceea care privește justa organizare a elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: Ființă sau lucru de orice fel, alcătuit din părți, frumosul, ca să-și merite numele, trebuie nu numai să-și aibă părțile în rînduială, dar să fie și
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
timp imperceptibil, viziunea ar fi nedeslușită), - dar nici una din cale afară de mare, în cazul căreia viziunea nu s-ar realiza dintr-o dată, iar privitorul ar pierde sentimentul unității și al integrității obiectului, ca înaintea unei lighioane de zece mii de stadii” (Poetica, Ed. Academiei, Buc. 1965, pag. 63, 35). Giganții lui Paciurea tocmai aceasta sînt, adică o ficționalizare a realului, o perturbare a percepției, cu alte cuvinte ,, o lighioană de zece mii de stadii”. În cel de-al treilea moment, revolta în fața figurativului
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Progress), despre poezia lui Denis Devlin și despre pictură lui Bram Van Welde (Bram Van Welde ou Le Monde et le pantalon) -, sentința grăbita a studentului era că Beckett "nu îl Ťinterpreteazăť pe Proust, ci îl închide într-o retorta poetica" (pauză de efect!), întrucît "Proust nu trebuie interpretat, trebuie înțeles"... Publicarea în românește a eseului Proust al lui Beckett - în noua colecție "În oglindă" a Editurii Humanitas și în traducerea riguroasă a lui Vlad Russo - este, in ce mă privește
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
a cărților de critică de altădată nu ține locul necesarelor reevaluări din perspectiva actualității. Prozatorul Arghezi, îndeosebi pamfletarul (precaut cenzurat în perioada comunistă în edițiile de Scrieri), pare privilegiat în interpretările craioveanului Marian Victor Buciu din Celălalt Arghezi. Eseu de poetica retorică a prozei (1995) și ale clujeanului Ștefan Melancu din Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian (2001). Să mai înregistrez și ediția bibliofilă, scoasă de Muzeul Literaturii Române, în anul 2000, dintr-o versiune de sertar a unui studiu Arghezi, redactat în
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
în ansamblu, un obiect peren. E mai mult un fel de "Rider"s Digest", o publicație a momentului, care se uzează după un timp. Dosarul de receptare critică se înlocuiește, ca o anvelopă veche, la fel și datele bio-bibliografice, "ars poetica" (interviurile acordate de Ivănescu în anii "80), chiar și antologia, subsumată unei selecții provizorii. Un nucleu rămâne, peste ani, și intră în imensa stivă a "memoriei critice", pe o poziție de top: studiul coordonatorului colecției "Canon", Alexandru Cistelecan, despre un
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
și se publică romanul Zahei orbul (1970), considerat de mai toți criticii "un eveniment editorial de excepție". Despre V. Voiculescu s-a scris mult, chiar foarte mult, dar parcă nu îndestul. Rămîne - imbold spre o nouă înțelegere sau lapidară ars poetica - întrebarea din Psihanaliză: "Ce dragoste-n adîncuri mocnește surghiunită/ Și-ascunsă în simboluri potrivnice se zbate?".
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
tăcerea este doar o temă, fără a fi și o tehnică, astfel încât ralierea poetului din Lancrăm la o presupusă "poetică a tăcerii" mi se pare greu de susținut. Demne de reținut, în schimb, sunt considerațiile criticului despre funcția cuvântului în poetica blagiană și raportul dintre poezie și realitate. Spre deosebire de majoritatea exegeților, care, deși au semnalat precaritatea logosului în viziunea lui Blaga, au continuat să vadă în acest spațiu imaginar proiecția unui univers compensatoriu, V. Fanache deschide o cale de interpretare cu
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
această ,pregătire" spiritul epocii și în special spiritul futurist al epocii pentru o determinare corectă a influențelor, mai ales tematice, pe care avangarda românească le-a primit din literaturile străine și prin care s-a sincronizat cu ,noua sensibilitate și poetica modernă" europeană. Manifestarea futurismului contestatar, efervescent, revoluționar din spațiul italian și nu numai este pus în relație, fără a se forța nota vreodată, cu ceea ce autoarea numește ,comportamentul estetic" al revistelor românești. Cu o sârguință admirabilă sunt analizate revistele Contimporanul
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
și numai exemplificativ, măcar câteva dintre preceptele teoretice, așa cum le-a formulat scriitorul însuși în volumul Manchinele. Asamblate într-un întreg sui generis, cu oricâte fragilități de construcție, ele trimit adesea nu numai asociativ, ci și genetic la principii din poeticile modernismului contemporan. Mai sintetic sau mai descriptiv, în raport și de auditoriu, tatăl, personaj prezent în aproape toate excursurile narative, își expune doctrina ,eretic" îndeosebi în Tratatele despre manechine, tonurile parodice, grotesc-comice, alternând cu cele aparent serioase, toate exprimând sensurile
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]