21,804 matches
-
imunitar împotriva răului? Ați rămas doar o umbră justițiară lipsită de omenie? Un aisberg care fuge mereu spre pol, ca să nu întâlnească Doamne ferește în drum vreun curent cald? - Doamnă Beri, aveți darul de a prezenta stări anxioase glazurate în învelișuri poetice. E foarte frumos, numai că eu urăsc cuvântul “frumos”... Eu sunt din cei care spun lucrurilor pe numele lor adevărat, indiferent dacă asta place sau nu. Ați venit la mine, da? Pentru ce? Nu fac parte din lumea dumneavoastră, sunt
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
reușită), să mă reechilibrez, să nu-mi scriu încă testamentul, ba mai mult, să-mi scriu și cea de-a 12-a carte. Izbuti-voi? Roagă-te de cer să izbutesc, că și eu mă voi ruga pentru izbânda ta poetică, și nu numai. În speranța că va fi așa cum vrem noi (și vrem binele, evident!), te îmbrătișez frățește și-ți trimit toate gândurile mele bune, Mircea Horia Simionescu, 8 decembrie 83 Stimate domnule MHS, Încep prin a-mi cere scuze
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
imaculată a colii de scris. La revedere! Iancu Vale P:S: Tot vă mai țin o țâră, iertați-mă, căci iată: „inima mea pasăre se făcu atunci / durându-și cuib sub streașina iubitei / venea primăvara.” 2 martie 1989, Somova *** Demersul poetic al lui Ion Iancu-Vale a pornit, cu aproape două decenii în urmă, dintr-un filon care i-ar avea drept model pe Aron Cotruș, Octavian Goga, Nichita Stănescu, parțial pe Marin Sorescu. Închinarea către poezia hiperrealistă, frustă, caustică și iconoclastă
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
unele excese ale evoluției spre declamatoriu (faza de început), și le-a pus o frână decisă, preferând simțămintele mai interiorizate, trăirile intime; astfel, ceea ce era energie în versurile sale, s-a convertit în confesiune caldă, învăluitoare, în „stare de fapt poetică”. Fără a renunța la cantabilitatea câștigată, la directitatea spuselor - și a ideii. Temperamental, s-a apropriat de Esenin. Ion Iancu Vale se îndreaptă, în prezent, către închegarea unei viziuni originale, pentru care, fără îndoială, se cere multă strădanie, perseverență. Are
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Nu te mira și nu mă judeca greșit; am citit „ Doina” în prelungirea apropierii de-o jumătate de oră din mașina înghesuită, și m-am simțit mai calificat în a înțelege, de dinlăuntrul materiei, firul subțire și albastru al demersurilor poetice pe care le înaintezi. Așadar, după litoral, te-am „avut” oaspete de onoare la Pietroșița, unde, împreună cu poetul Nicu Iancu-Vale, aducătorul acestor rânduri și mai vechi prieten al meu, te-am comentat din nou, coborând de la viziunea cosmică la procedeele
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Youtube Presa internațională despre DULCE PONTES: O voce splendida - La Republică (Italia) Emoții autentice - La Vangarda (Spania) Artizana noului fado, moștenitoare a Amaliei Rodriguez și a lui Jose Afonso, prin interpretarea sensibilă și autentică, în spiritul tradiției portugheze muzicale și poetice - (Premio TENCO - Italia) Vocea care rescrie nostalgia (El Mundo - Spania) Printre celebritățile fermecate de vocea lui DULCE PONTES se numără scriitorul Paulo Coelho care a mărturisit că muzica ei “(...) te face să simți nevoia să o împărtășești cu cei pe
Concert DULCE PONTES @ Sala Palatului by http://www.zilesinopti.ro/articole/6369/concert-dulce-pontes-sala-palatului [Corola-blog/BlogPost/98858_a_100150]
-
GHEORGHE IZBĂȘESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 401 din 05 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.FLORIN ȚENE Gheorghe Izbășescu Cântece de mântuire Poet al reflecției ironice (Radu G. Țeposu), un insurgent al poeticului textualist, inimosul fondator al seriei noi a revistei "Zburătorul", Gheorghe Izbășescu este în librării cu un nou volum de poeme "bazat pe inefabil și starea de grație cu linia antilirică" (Laurențiu Ulici), intitulat Cântece de mântuire, Editura AXA - Botoșani, 1998
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în poemele încărcate de referințe și imagini de amploare simbolică: "Negru, negru, negru, negru:/ acesta e brațul meu drept, chiag de energii și emoții,/ brațul meu drept cu care încâlcesc noaptea
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
să reducem personalitatea creatoare a lui Dante la geniala sa Divina Comedie, sau la Eminescu la genialul său Luceafăr, din care izvorăsc în raze concentrice atâtea fațete noi, de aceeași strălucitoare forță a geniului, răsfrânte în cuprinsul întregii lui opera poetice. Când facem referire la scriitorul rus Feodor Mihailovici Dostoievski, ne ducem cu gândul mai întâi la marile sale romane:Crimă și pedeapsă, Idiotul, Frații Karamazov. Și totuși, atât la scriitorii amintiți mai sus, dar și la Dostoievski, moștenirea lor literară
PARTICULARITĂŢILE MANIEREI ARTISTICE ALE MARILOR OPERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Particularitatile_manierei_artistice_ale_marilor_opere.html [Corola-blog/BlogPost/370918_a_372247]
-
Ovidiu mânuiește o imagistică bogată în reverberații, bazată pe asocieri ingenioase de cuvinte, pe utilizarea unui vocabular expresiv, generator de numeroase efecte vizuale și auditive, pe o scriitura intens colorată,chiar alambicata, prețioasă. Abundă metaforele și metonimiile, termenii și conotațiile poetice. Fraza este îndeobște amplă, întemeiata pe o subordonare savanta. S-ar spune că poetul diminuează distanțarea să de poetica clasicismului augusteic. Dar tendințele spre înnoirea limbajului continuă să acționeze și în Metamorfoze.” Eugen Cizec Între anii 2 și 8 d.Ch.
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
care sunt greu vizibile delimitările dintre adevărul obiectiv și imaginar. De altfel, câteva dintre cărțile anterioare ale Mariei I. invită cititorul să descopere poezia Țării de Piatră și felul de a trăi al moților. Amintim aici: Flori din Apuseni (folclor poetic din zona Someșului Mic, 1978), Cartea Vâlvelor (culegere de folclor, 1982), Legende din Țara Moților (1983), Drumul Urieșilor (1986), Zânele din Cetatea Ghiurbercului (roman, 2001), De unde se adapă curcubeul (2002), Lavița de piatră (povestiri, 2003), care amintesc pe alocuri de
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
găsește „nici măcar o urzicăˮ, de care are nevoie să-i aline bunicii durerile de picioare. Maria Ioniță înțelege deplin forța primordială pe care o are cuvântul, utilizându-l cu măiestrie și construindu-și un limbaj artistic specific, proza căpătând infuzii poetice, iar versurile din Cu noaptea de mână împrumutând câte ceva din monumentalitatea tablourilor largi de natură surprinse din vârful coastelor abrupte ale Apusenilor. Viața de la țară surprinsă în cele două volume recente de proză ale Mariei Ioniță Darul muntelui și Nana
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
de respirația îngerilor.[...] Spirit însetat de cunoaștere, de absolut, poeta construiește o lume diafană, încărcată de înțelesuri profunde între pământ și cer, între concret și abstract, între real și metafizic. [...] Poetă talentată, cu vocația purității, a visului, a căutării adevărului poetic și a iluminării misterului, poezia doamnei Elena Armenescu îi încântă cititorului deopotrivă auzul, ochiul, mintea și sufletul.” Personalitatea medicală și scriitoricească a doamnei Elena Armenescu a fost prezentată de doamna Elena Scurtu. În 1989 a debutat în revista „Luceafărul” cu
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
face corzi de aur/ În suflet se așează” - unde poeta receptează prin propriii senzori, efectele muzicale ale unei stări de melancolie, intensificându-și rezonanța prin întreaga-i ființă. Ivită ca din stropul sonor al unui diapazon, pe portativul simțirii sale poetice, repede își ... Citește mai mult CORZI DE AURversuri de ELENA BULDUMElena Buldum știe să creeze adevărate poeme de coloratură sonoră, lăsând stările sufletului să grăiască prin duhul lor, de parcă semnificațiile ar ieși în afara cuvintelor.Ilustrativă este în acest sens poezia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
face corzi de aur/ În suflet se așează” - unde poeta receptează prin propriii senzori, efectele muzicale ale unei stări de melancolie, intensificându-și rezonanța prin întreaga-i ființă. Ivită ca din stropul sonor al unui diapazon, pe portativul simțirii sale poetice, repede își... XXX. ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015. Silabisește limba iritată înaintea aripii oarbe ale rinichilor. Ne
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buldum/canal [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
DE-AR FI SĂ VINĂ CLIPĂ Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Și de-ar fi să se-mplinească tot ce spune-n vers poetul, Ar fi terra mai albastră, măi poetic alfabetul, S-ar putea naște chiar stele printre vise-n zorii zilei Și femeia s-ar întoarce, iar, în inima copilei! Ar fi nopțile mai albe, la lumina frumuseții S-ar topi pe zare aștrii, pește geana dimineții, Și ar
ŞI DE-AR FI SĂ VINĂ CLIPA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1491207563.html [Corola-blog/BlogPost/373509_a_374838]
-
ta?” (Învață-mă). După cum observăm, procedeul ales înlătură efectele distanțării apăsătoare dintre cele două Eu-ri și decodifică în cheie tironiană rețeaua de semnificații a elementelor de continuitate în facultatea textelor. Dihotomia evocativă din poemul „Poate...“ este depășită de cutezanța figurației poetice, care gravitează între formula oraculară a idealității pure, la altitudinea „cântecului duios“ (nu sunt sunetele chei ale energiilor universale?) și „vaietul“ aprinderii sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate/ ceva-ntre ele
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
de o aceeași „pecete“ a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin bolul inocenței - / în visul transformat în firul de fum, / ce se strecoară / prin toate ungherele tale/ cu veșnica pecete a arderii”. Culminarea trăirii poetice gândită (sau gândirea poetică trăită) prin „bolul inocenței“ sugerează aspirația ontologică la plenitudinea misterului sferic, cu in edite bipolar ități n oeti ce. Fără a instaura confuzii semantice, joncțiunea dintre adevărul tulburător, circumscris în conștiință, și finalitatea itinerariului nostalgic se
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
a arderii: „Am cules/ nenumăratele tale furtuni / și-am continuat să trăiesc / - prin bolul inocenței - / în visul transformat în firul de fum, / ce se strecoară / prin toate ungherele tale/ cu veșnica pecete a arderii”. Culminarea trăirii poetice gândită (sau gândirea poetică trăită) prin „bolul inocenței“ sugerează aspirația ontologică la plenitudinea misterului sferic, cu in edite bipolar ități n oeti ce. Fără a instaura confuzii semantice, joncțiunea dintre adevărul tulburător, circumscris în conștiință, și finalitatea itinerariului nostalgic se produce cu intransigență: „Între
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
surde? / când nu mai pot găsi / lacrima din ochiul timpului / iar sufletul lumii / s-a stins în aduceri-aminte?!” (Cui să strig?). Pentru a face mai transparentă relația dintre subiectulși obiectul oniric, într-un alt spațiu imagistic, evocator, generat de predispoziția poetică, limbajul dezvelește esența nudă a timpului interior, întru ivirea altor sensuri: „Timpul meu unic, /aparte de celelalte timpuri, /s-a scurs așa de încet/ pe lângă mine, / încât nu mai știu / de l-am avut, /de-a fost cu-adevărat al
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești,poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit în subsidiar cu mistica abisului
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
cu întregul Tău nume! / Și... iartă, Doamne! copila sălbatică / ce uită numele Tău fără voie“. Prin structuri, tendințe , detalii și tonalități radiante, visele lirice ale Viorelei Codreanu Tiron, exprimate în discursuri raționale, poartă pecetea autenticității, înnobilând demnitatea expresiei. Empiria spațiului poetic este scânteietor locuită de autoritatea gnoseologică a cuvântului. Prof. N.N.Negulescu Referință Bibliografică: Autoritatea gnoseologică a cuvântului - Viorela Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și bine descifrată de scriitorul de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne impregnat în lăuntrul cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz. O virulență eliberatoare pe care o auzim în conversațiile din crâșmele de la sat, sau din târgurile ridicate cu generozitate la rang de oraș. Dacă ar
Székely Csaba: Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012. Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339302_a_340631]
-
vocii, fiindcă-și mărturisește teama că s-ar putea să nu mai poată reveni... că cel de al doilea „acasă” o așteaptă... Cred că toți oamenii și-au legat copilăria de un copac. Să nu uităm că arborii sunt motive poetice cu semnificații dintre cele mai diverse. Bradul, teiul, nucul, salcâmul, gorunul, mărul și iată că alt pom cu fructe „gustate” de toată lumea care-și face loc în literatură prin doamna Buică. Caisul! Și nu numai, fiindcă evocând locurile natale constatăm
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
spînzurăm acolo. Aceasta este realitatea observată și bine descifrată de scriitorul de față. În piesă luminița de la capătul tunelului refuză să se arate. Ceea ce rămâne impregnat în lăuntrul cititorului sau/și al spectatorului este tipul de umor. Amar, șocant, uneori poetic. E la limita dintre normalitate și nebunie. Nu mai puțin limbajul de care face uz. O virulență eliberatoare pe care o auzim în conversațiile din crâșmele de la sat, sau din târgurile ridicate cu generozitate la rang de oraș. Dacă ar
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) by http://revistaderecenzii.ro/daniela-gifu-un-dramaturg-al-vremurilor-noastre-szekely-csaba-flori-de-mina-ed-uartpress-tg-mures-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]