39 matches
-
și elevelor, copiilor și copilelor ani după ani Barba mi-a încărunțit, dorm tot mai mult și-aș vrea să dorm tot mai puțin Inspirația. Frumusețea. Misterul. Și Altele. Vreau să beau o cafea, o beau Vreau să scriu o poezea, o scriu Mi-aduc numaidecât aminte de metafore, de comparații: turturelele-n parc pe ramuri încă neînverzite - niște lindeni Da. Și credința, și coerența principiile, dreapta măsură - pe la ore, ani după ani, copiilor, copilelor Aș vrea să dorm tot mai
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
în cor, într-o ședință specială, de mai marii noștri conducători politici, în frunte cu președintele. Măcar ele să fi fost lecturate de toți înainte de sosirea Papei la noi, așa că chestie; dl. Radu zis Mischiu mai lăsînd la o parte poezeaua. Iar după aceea, să pună mîna, daca nu pe gramatică, măcar pe artă vorbirii sau oratorilor, oricare ar fi ei, nu musai latini... Că de unde nu e... În rest, dacă mi se dă voie să-mi imaginez și eu ce
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
în recipientul inexpugnabil al suprarealismului, postmodernismului, ermetismului sau al filozofiei, fapt care putea să-l proiecteze în mijlocul marilor și neînțeleselor spirite ale lumii... Ca orice pui de dac (cum l-au susținut entuziaștii, patriotarzii și, mai ales, răuvoitorii), cele câteva poezele insipide, le-a declamat teatral familiei înțepenită de uimire și fericire în poziția de "pe loc repaus", copleșită fiind de genialitatea insului...; acest lucru i-a născut și consolidat în minte ideea că și-a găsit menirea pe lumea aceasta
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
în astfel de cazuri, împricinații nu erau alții decât semiratații neînstare nici măcar să exploateze frumos și eficient puținul har cu care fuseseră investiți. Din păcate pentru el, Semiratatul nostru a crezut că totul vine de la sine, de la bâlbâirea a două-trei poezele, în condițiile în care pe Pământ "geniile" erau stabilite și în funcție de culoarea politică... Pe teritoriul inculturii, da, în literatura de valoare, nu! Da, și? Nu era totul pierdut: se organizau concursuri, se dădeau premii de către jurii conduse de președinți de
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
primite pe măsură: cu nesfârșite hohote de râs. De la optzeciști încoace, râsul ce-naclier a înlocuit ca semn al valorii cutremurarea atât de fashionable, atât de comme il faut a publicului anilor '60 și '70 în fața "marii poezii". Râdem când citim poezelele naive de pe pereți, când auzim reclamele oligofrene de la TV, când deschidem "Time out", recentul volum al lui Gherguț. Pretutindeni, fie că apare voluntar sau involuntar, kitsch-ul ca pseudonim al artei vremii noastre înveselește. Gherguț (care își construiește absolut deliberat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dată cum mă apucă un fel de sastiseală. "Cum să fie mai rău", se miră. Îmi vine să-i recit o poezie din aceea închinată lui Elena, și el bate din mână, nu pricepe ce poate fi rău într-o poezea. Nici eu nu mai pricep: "va fi mai rău, crede-mă", mă smiorcăi, "vom muri de foame", zic, și nenea sibianul îmi spune: "da' acu nu e mai rău, nu e capătul sacului, nu suntem în sapă de lemn? Nu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
patima scrisului poetic, original. Poezie... serioasă am început a isca "după", cum îți spun, citeam pe ruptelea, simțeam că nu știu cât trebuie spre a scrie la rându-mi literatură. Da, n-am fost un precoce în materie...Era să uit: primele poezele le-am tocmit pe când eram școlar și le-am publicat la gazeta de perete a școlii primare, ce vremuri! V.P.: Urmând firul biografiei dumneavoastră, aflăm că ați fost niște ani redactor la Informația Harghitei. Ce amintiri aveți din acea perioadă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
crimă este că ne-am lăsat prinși. Olson l-a fulgerat cu privirea. - Numele! s-a răstit el. Amory i-a dat numele și adresa din New York. - Și doamna? - Domnișoara Jill... - Auzi, a țipat indignat Olson, mai slăbește-mă cu poezelele de grădiniță! Cum te numești? Sarah Murphy? Minnie Jackson? - O, Doamne! a strigat fata, ascunzându-și În palme fața udă de lacrimi. Nu vreau să afle mama. Nu vreau să afle mama! - Zi odată! - Taci din gură! s-a răstit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
profesori de muzică, etnografi, muzicologi, interpreți de folclor, oameni de teatru. Cedaseră la inimioară În fața lipsei vederii celor de pe scenă, nu mai Întîlniseră un asemenea fenomen În masă, mulțimea orbilor Îi copleșise, sînt sigur că lăcrăma seră la cîte o poezea, la cîte un duet mai reușit. Găseau că toți interpreții fuseseră minunați. — Dumneavoastră nu vă gîndiți cît se chinuiesc ei pînă Învață toate astea, nici nu știu de ce-i obligă să vină aici de așa de departe, Îs extraordinari, nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dar gustul revoltei se va cocli. Ești dezamăgită... totul pleacă de la centru obosită, târându-ți pașii te vei întoarce acasă. Când îți schimbi bluza cu năsturași de argint mă găsești pierdut în buzunărelul din colț, mă arunci plictisită. Eu fac poezele în alt ungher rătăcit; iubirea redusă la un joc spiralat neîntrerupt și absurd, bagatelă în veșmânt de primadonă. Gândești obsesiv: copilele pătrund în tanga din folie diamantată, băieții vor numai tricouri de firmă dacă și soțul face grevă fără venituri
Femeia ?nceputului de mileniu by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83707_a_85032]
-
s-o corectez? - Nu, vreau s-o scrii! - Păi... - Ăla nu știe să scrie, frate! A venit cu niște poze, certificate de naștere, niște desene ale maică-sii de când era la pension, un oracol cu dedicații, „colo jos te iscălești”, poezele cu frunze și nouri, niște scrisori din armată ale bunicului și m-a rugat să-i găsesc pe cineva care să-i scrie cartea despre familie. El o semnează, eu i-o public. Și m-am gândit la tine... - Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
având și aceste prețioase informații. Am adunat iute gașca din cartier și am compus, cât ai zice pește, o capodoperă de poezioară. Cu vioara pe care mi-o făcuse Nineta cadou am reușit să îngân câteva acorduri care au așezat poezeaua pe un portativ de toată frumusețea. Refrenul era partea forte a melodiei: "Nea Onuț, la mititica / Le-a arătat jucărica, / Într-o noapte, la taifas, / Fiind în pană de glas..." Când nea Onuț a sosit în mijlocul tablagiilor, la ceas frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
viața expresia asta, pe care atunci n-am prea înțeles-o pentru poezie și muzică. La început, "oficialii" n-au crezut în marele meu talent, motiv pentru care i-au zis lui nea Onuț că el, și numai el, crease poezeaua și melodia, iar noi, mucimea cartierului, n-am făcut decât s-o zdrăngănim, s-o îngânăm la fereastra locatarilor. Sincer, neîncrederea inițială a oficialilor care mă premiaseră m-a rănit mult. Noroc de nea Onuț care, bucurându-se de toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de puțin. Iar alții prea mândri, dacă nu de ceea ce scriau, măcar de ceea ce citiseră, ca să nu-și dea seama că putem face mai mult. Și am făcut, Într-adevăr. Mult mai mult. Dar tot plecând de la amărâtele alea de poezele autocolante. De care rareori am fost mulțumiți. Fiindcă se părea că, sfielnic, Încă din seara aceea În sufletele noastre se trezise ideea de nu face doar literatură. Și că amărăciunea mea și a lui Cătălin, aceea că lumea nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]