159 matches
-
ruso-turc din 1806-1812, cu pacea de la București din 1812, teritoriul dintre Prut și Nistru, deci și Pogăneștii din stânga Prutului, sunt anexați Rusiei. Și acolo rămân și în 1917, când 86,7% dintre locuitorii Basarabiei erau români; și în 1818, când Pogăneștii fac parte din ,,Oblasticʺ, și în 1828 când închipuita autonomie a Basarabiei este desființată, într e 18 28 -1871 ea fiind o gubernie a Romanovilor guvernată despotic. Este perioada în care procesul de rusificare se intensifică, l imba rusă și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
este desființată, într e 18 28 -1871 ea fiind o gubernie a Romanovilor guvernată despotic. Este perioada în care procesul de rusificare se intensifică, l imba rusă și alfabetul chirilic în administrație, biserică și școală devin obligatorii nu numai la Pogăneștii din stânga Prutului, ci în toată Basarabia românească. Marele eveniment de la 1848 - 1849 și Unirea de la 1859 fac ca autoritățile țariste nu numai să întrerupă legăturile populației basarabene cu Țara și frații lor d in d reapta Prutului, ci intensificând măsurile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1877 și Congresul de la Berlin din 1878 să i accepte R usiei reocuparea în întregime a provinciei romanești dintre Pr ut și Nistru. Revoluția de la 1905-1907 din Basarabia, mișcarea națională a populației românești din anii 1918 le-au trăit și Pogăneștii. Ca de altfel și perioada de după ultimatul dat Guvernului României la 26 iunie 1940 de G uvernul URSS, când străvechiul teritoriu românesc - Basarabia - a fost smuls de la trupul patriei-mamă, România, situație care se moștenește și astăzi când Crăciunul 2007 le-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a fost smuls de la trupul patriei-mamă, România, situație care se moștenește și astăzi când Crăciunul 2007 le-a fost răpit romanilor de dincolo de Prut. * Cartea lui Ștefan Plugaru cu privire în oglin da t impului a celor două localități românești - Pogănești - are de toate: pozarea geografică cu limitele teritoriale ale localităților, date arheologice și geografice ale celor două sate, toponimia lor, începuturile și evoluția localităților, o documentare amplă referitoare la războiul ruso-turc de la 1711, despre răpirea Basarabiei la 1812, starea populației
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
frig, se adăposteau sub acoperi șuri de pănușiță și foi de arbori, că nu aveau nici domiciliu sau locuință și se opreau oriunde îi apuca osteneala zilei (Uric arul , vol. XII, p.135 142); ca și să afirmi că toponimul Pogănești se m ai înregistrează documentar doar la comunele Zam - Hunedoara, Bârno-Timiș și Ivești- Vaslui (p 43 din carte), când Pogăneșt i exista și pe râul Siret la Suceava (Catalogul documentelor Mold oven ești, vol.III, p.202-203). Ștefan Plugaru are
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Siret la Suceava (Catalogul documentelor Mold oven ești, vol.III, p.202-203). Ștefan Plugaru are dificultăți și cu cifrele pe care le citează, notează dar nu le mai adiționează ca să se convingă că îi ies corelațiile; recensământul populației din satul Pogănești în anul 2002 (p.99), cel din 2005 (p.100), su prafața agricolă în CAP necorelată cu cea destinată culturilor (p.269 ) și nu numai. Nu îi sunt clare: ce a existat mai întâi în gospodăria casnică - torsul ori întrebuințarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
câ nepă, lână sau in (p. 250); când se umple butoiul cu apa pentru aghiazma Bobotezei, în ajunul zilei sau a doua zi după slujba de Bobotează (p.233). Este important să știm că în catagrafia din 1920 proprietarul satului Pogănești era Alecu (Ale xand ru) Balș (p.62) și că în 1835 satul Pogănești purta numele de Petrimănești (p.63) dar valoare mai mare are tocmai faptul neevidențiat că încă de la 21 martie, 1809 prin Diata dată de boierul Iordachi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
aghiazma Bobotezei, în ajunul zilei sau a doua zi după slujba de Bobotează (p.233). Este important să știm că în catagrafia din 1920 proprietarul satului Pogănești era Alecu (Ale xand ru) Balș (p.62) și că în 1835 satul Pogănești purta numele de Petrimănești (p.63) dar valoare mai mare are tocmai faptul neevidențiat că încă de la 21 martie, 1809 prin Diata dată de boierul Iordachi Balș era stabilit acest lucru (Uricarul, vol. XI, p.322-336). Apoi a vorbi despre
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Malaiesti - Nucșoara - Păros - Peșteră - Rău Mic 18. Soimus - Boholt - Bejan-Tarnavita - Cainelu de Jos - Chiscadaga - Fornadia - Paulis - Sulighete 19. Teliucu Inferior - Cincis-Cerna - Izvoarele 20. Vetel - Boia Barzii - Muncelu Mare - Muncelu Mic - Runcu Mic 21. Zam - Almas-Saliste - Almasel - Braseu - Deleni - Godinesti - Micanesti - Pogănești - Tamasesti JUDEȚUL MARAMUREȘ Municipii B. Parțial ------- 1. Baia Mare - Blidari - Firiza - Ferneziu - Valea Neagră Orașe A. Integral -------- 1. Borsa 2. Cavnic 3. Viseu de Sus B. Parțial ------- 1. Baia Sprie - Baia Sprie - Chiuzbaia 2. Târgu Lapus - Boiereni - Borcut - Cufoaia - Dobricu Lapusului
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
județul Cluj. 72. Smecicas Dumitru, născut la 21 octombrie 1965 în localitatea Viseu de Sus, județul Maramureș, România, fiul lui Smecicas Nicolae și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 3270 Scheibbs, Eisenwurzenstr. 78, cu ultimul domiciliu din România în satul Pogănești nr. 27, comuna Bârnă, județul Timiș. 73. Smecicas Ioana, născută la 3 martie 1968 în localitatea Poienile de sub Munte, județul Maramureș, România, fiica lui Bilan Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3270 Scheibbs, Eisenwurzenstr. 78, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 17 octombrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145441_a_146770]
-
1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Deta 1. Deta 1.Detta 2. Făget 1.Brănești 1.ALFABET SLAV 3. Balint 1.Bodo 1.Nagybodofalva 4. Banloc 1.Partos 1.Partos 2.Șocă 2.Coka 5. Bârnă 1.Bârnă 1.ALFABET SLAV 2.Pogănești 2.ALFABET SLAV 6. Beba Veche 1.Cherestur 1.Pusztakeresztur 2.Pordeanu 2.Porgany 7. Brestovăț 1.Brestovăț 1.ALFABET SLAV 2.Lucaret 2.ALFABET SLAV 3.Țes 3.ALFABET SLAV 8. Cenei 1.Cenei 1.ALFABET SLAV 9. Chevereșu
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
295.003 Pav.31 Suprafață construită=l16 mp Suprafață desfășurată- 116 mp 151.842.370 Pav.61 Suprafață construită=176 mp 151.842.370 Suprafață desfășurată =176 mp ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 63 Com. Stanilesti, Nr. construcții = 6 104.576 328.322.003 Sat Pogănești, Suprafața construită = 296,34 mp Jud. Vaslui Suprafață desfășurată = 430,03 mp Suprafață teren = 6.655 mp ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 64 Com. Vetrisoaia,Nr. construcții = 11 104.577 631.502.371 Sat Vetrisoaia, Suprafața construită = 554,42 mp Jud. Vaslui Suprafață desfășurată = 688
HOTĂRÂRE nr. 1.583 din 18 decembrie 2002 privind trecerea unor imobile aflate în administrarea Ministerului de Interne din domeniul public în domeniul privat al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147284_a_148613]
-
Sarmaticului mediu (Basarabeană și superior (Chersoneană, care formează subsolul Moldovei și Basarabiei în aceste părți. În deosebi, stratul de calcar sarmatic, care apare pe acest parcurs al râului cu câțiva metri deasupra albiei majore, cum este la Câlcea, Leușeni și Pogănești, a întârziat prin grosimea și consistența lui, procesul de eroziune și fasonare a versantelor văii Prutului, dând acesteia un tipar aparte, acolo unde bancul pietros apare la suprafață. Orientarea văii Prutului între Câlcea și Stănilești este de la NNW spre SSE
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori la răsărit de satul Pogănești, explicarea îngustimilor o găsim tot în prezența unor promontorii argilo-calcaroase. Ca morfologie, suprafața luncii e departe de a fi uniformă. Cercetând lucrurile pe teren și examinând atent o hartă la scară mare asupra regiunii de la Nord și Est de orașul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
un curs foarte sinuos, descriind de-a lungul albiei majore un șir nesfârșit de coturi, care de cele mai multe ori au înfățișarea de meandre rătăcitoare tipice, cum sunt cele de la Nord de Tg. Drânceni, ori cele de la răsărit de Râșești și Pogănești. Aceste coturi lungesc considerabil lungimea râului, cea ce pentru navigația fluvială este un mare inconvenient. Afară de cursul actual al Prutului, în albia lui majoră se observă apoi o mulțime de gârle, prutețe, coturi rupte (meandre părăsiteă și bălți, toate formând
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
își îndestulează cea mai mare parte a nevoilor de construcție (acoperișuri de case și șoproane, garduri, perdele, rogojini, coșuri, etc.ă și combustibil. Din peștele prins în apa Prutului ori în bălți și prutețe, oamenii din Drânceni, Leușeni, Râșești, Cioara, Pogănești și Stănilești își completează mari părți din regimul lor alimentar. În epoca marilor revărsări, când crapii și somnii de Dunăre se ridică în sus pe Prut până dincolo de poarta Albița-Leușeni, cantitățile de pește ce se prinde sunt așa de mari
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cea mai redusă ca suprafață. În ea intră satele din imediata vecinătate cu orașul, depărtate de acesta la cel mult 6 - 8 km., ca de pildă: Rusca Epurenii, Volosenii, Crețeștii de jos și de sus, Bobeștii, Lohanul (Satul Nouă, ValeaGrecului, Pogănești, Cârligații vechi și noi. Mica distanță, care separă aceste sate de Huși, îngăduie ca locuitorii lor să vină aproape zilnic la oraș, aducând mare parte din laptele, brânza, ouăle, peștele și păsările, de care hușenii au nevoie. În deosebi oamenii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fabricate - manufactură, unelte, petrol, sare, chibrituri, etc., Cahulul ori Chișinăul, de care țin administrativ, fiind prea departe. (De aceea chiar, în 1920 și 1939, cu ocazia reformelor administrative locale, o seamă de sate de pe Prut, precum : Leușeni, Călmățui, Cioara, Dancu, Pogănești, Mingir, etc., ba și unele de mai la Est ca Regina Maria, Toporul, Voinescu, etc., au fost trecute la județul Fălciu). Viața culturală însăși a acestor sate este legată mai mult de Huși, mulți din elevii școlilor secundare din acest
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
spre târgurile Leova și Fălciu, trecând chiar ceva mai jos de acesta din urmă, până la satul Bogdănești, populând cu grădinăriile lor, deoparte și de alta, întregul curs al Prutului. Îndeosebi, pe malul drept al acestui râu, la Sud de satele Pogănești și Stănilești, grădinăriile se țin lanț, în apropierea cursului apei. (De altfel, pretutindeni, în lunca Prutului, se observă că grădinăriile nu se află decât în imediata vecinătate a firului apei, chiar când bălțile sunt destul de mari; cauza stă pe deoparte
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb seliștea Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și Cătinești, pe care le dă în schimbul satului Toporăuți, pentru care mai dă 100 de zloți tătărești. Domnul dă satul Toporăuți fraților Stanciul, Ivanco și Isaico, fii lui Fedco Stărostici, nepoții lui Mihul Starostescul, strănepoții lui Giurgiu de la Frătăuți, unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proprietari. De exemplu: Botăș - Botoșani, Oboroc - Oboroceni (Roman), Băloș - Băloșești (Neamț), Zarnă - Zarnești, Duma - Dumești, Hărman - Hărmănești (Suceava), Grozea - Grozești (ținutul Trotuș, apoi ținutul Bacău), Tălaba - Tălaba (Vaslui), Căpotescu - Căpotești (Fălciu), Felea - Felești, Pascu - Pășcani, Birău - Birăești, Nicoară - Nicorești, Pogan - Pogănești (Fălciu). Se observă și fenomenul contrar (în secolul al XIX-lea), în care proprietarul lua numele de la moșia ce o poseda, spre a se deosebi de ceilalți, care aveau același nume. Stabilirea husiților într-un loc ce poartă numele unui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din ținutul Fălciu, ocolul Prut. Satul avea biserică, iar populația era alcătuită din: 2 preoți, 1 diacon, 2 dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți pe moșia domnească Corni, pentru a cultiva vița-de-vie. Istoricul hușean Gheorghe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe care le arendau de la diverși proprietari. Deplasarea sezonieră a bulgarilor hușeni se realiza în două direcții: - spre est (Lunca Prutului) și spre sud (târgurile Leova și Fălciu până la satul Bogdănești), pe malul drept al râului, la sud de satele Pogănești și Stănilești; o altă parte se îndrepta de-a lungul Prutului, spre Iași. - spre vest: Valea Lohanului, Valea Crasnei, până la Bârlad și Valea Bârladului, spre Vaslui și Negrești. Reveneau spre iarnă, la începutul lui noiembrie, pentru a relua deplasarea în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
august 1848, arendașul moșiei își manifesta dezabrobarea față de cei 34 oameni care au fugit din sat. Deși s-au luat măsuri de asigurare a unei paze mai severe a graniței și a satelor din zonă, în septembrie 1847, locuitori din Pogănești (ținutul Fălciu) au trecut Prutul. Trecerea râului nu se făcea întotdeauna ușor, ea prilejuia adesea ciocniri violente. De exemplu, 12 locuitori din Stănilești - Fălciu au încercat să treacă Prutul. Vechilul satului a sesizat planul acestora, i-a urmărit, împreună cu alți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
chezășie, din 3 martie 1847, dată de locuitorii din satul Băsești, ocolul Mijloc, ținutul Fălciu, menționa răspunderea solidară. Străvechiul sistem al răspunderii solidare se dovedea a fi depășit, fuga de pe moșie a continuat. În septembrie 1847, și locuitorii din satul Pogănești au pribegit. La 27 decembrie 1847, Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]