74 matches
-
figură caraghiosă. M-a văzut, s-a speriat, A fugit într-un tufiș Și de-acolo aciuat Mă privea, cam, pe furiș. Mai tarziu mi-am amintit Că în filmul cu pitici El, țeposul, s-a numit: ,,Rici, Arici și Pogonici’’. Referință Bibliografică: MOTOCELUL - GRUPAJ POETIC PENTRU COPII / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2284, Anul VII, 02 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375705_a_377034]
-
Gh. Alexici, Texte din literatura poporană română, II, îngr. și pref. I. Mușlea, București, 1966; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș, București, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; Iosif Cioca, O sută și șase doine culese de pe Pogonici, Brașov, 1908; Béla Bartók, Cântece populare românești din comitatul Bihor, București, 1913; N. I. Dumitrașcu, Flori de câmp. Doine oltenești, Bârlad, 1914; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
Tribuna poporului”. Din 1947, se află în redacția noii serii a „Contemporanului”, unde semnează cu pseudonimul Mioara Cremene reportaje despre Delta Dunării. În 1950, după un diferend cu Horia Liman, este transferată ca redactor-șef adjunct la revista pentru copii „Pogonici”. Debutează editorial în 1951, cu piesa în versuri Mălina și cei trei ursuleți. Din 1954 este secretara Secției de literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor. Mai bine de un deceniu, C. se dedică literaturii pentru copii, realizând peste
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
și traducătoare. Este fiica Elisabetei și a lui Constantin Matcaboji, învățător. După absolvirea Școlii Normale din Iași și a Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București (1952), este educatoare, apoi redactor la Editura Tineretului, precum și la revistele „Luminița” și „Arici Pogonici”. A colaborat la diverse publicații culturale din țară, din Canada și din Israel. Debutează în 1948, în pagina culturală a ziarului „Lupta poporului” din Suceava. Aproape întreaga activitate poetică a autoarei, transpusă în peste douăzeci de volume, se adresează celor
BOICULESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
Calomfir, Matei Scutaru, Nicu Grădinaru. A mai colaborat la „Bugeacul” (Bolgrad), „Graiul satelor” (Cahul), „Cuvânt moldovenesc” (Chișinău), „Bacăul”, „Curentul literar”, „Prepoem”, „Vremea”, „Revista literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Argeș”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Tomis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Urzica”, „Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie patriotică
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
literară a Facultății de Filologie a Universității din București, pe care o va absolvi în 1959. Este redactor la „Scânteia tineretului” între 1959 și 1964, iar între 1964 și 1967, redactor-șef adjunct la publicațiile pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” și colaborator la „Cravata roșie”. În 1967 înființează „Cutezătorii”, revistă pentru tineret, de mare impact în epocă, unde va fi redactor șef-adjunct până în 1970. Director al Editurii Albatros între 1970 și 1974, inițiază aici colecția „Lyceum”, seriile „Sinteze” și „Texte
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
Radiodifuziunii Române. Debutează cu versuri în 1938, la revista „Speranța” (Orhei), iar prima carte, placheta Litanii de seară, îi apare în 1942. A colaborat la reviste din Chișinău, „Basarabia literară”, „Roza”, și la cele pentru copii din București: „Luminița”, „Arici Pogonici”, „Cutezătorii” ș.a. Cu toate că începuturile literare ale lui G. se leagă de poezie, când revine în viața literară se va dedica scrisului pentru copii, prima lui culegere de povești fiind Nucul lui Toderiță, tipărită în 1952. Harul basmelor, odată descoperit, se
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
Urmează liceul la București, susținând examenul de bacalaureat în 1946. Se înscrie la Facultatea de Psihologie și Pedagogie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în 1951. Redactor, încă din perioada studenției (1948-1951), la revistele pentru copii „Licurici”, „Pionierul”, „Pogonici”, între 1963 și 1967 este angajat la „Gazeta literară” și „Luceafărul”. Ulterior devine liber profesionist. Mai colaborează la „România literară” și „Tribuna”. Debutează în 1946 în paginile ziarului „Victoria”, condus de N. D. Cocea, cu Scenariu pentru un film care
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
1971; Dragoste supremă, cu ilustrații de Mihai Mănescu, București, 1972; Hai, încetul cu încetul, să-nvățăm tot alfabetul!, cu ilustrații de Zaharia Buzea, Iași, 1972; Hora orelor, cu ilustrații de Stela Crețu, București, 1972; Moș Arici, București, 1972; Aritmetica lui Pogonici, cu desene de Stela Crețu, București, 1974; Basme pentru toată săptămâna, cu ilustrații de Nicu Russu, București, 1974; Zeciada, Iași, 1974; În lume nu-s mai multe Românii, București, 1976; În vatra comună, București, 1984. Antologii: Cântare României, pref. Aurel
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
cu un reportaj, la „Scânteia tineretului” și tot acum cu proză la ziarul „Zori noi” din Petroșani. Lucrează ca redactor la diverse publicații din Petroșani și Deva, ca redactor și șef de secție la revistele pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” ( 1962 - 1989 ). După 1990 pune bazele revistelor „Bucuria copiilor” și „Licurici”. Scrie în „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Săptămâna”, „Literatorul”, „Vremea”, „Totuși iubirea”, „România Mare”, „Național”, „Dimineața”, „Glasul patriei” etc., precum și la publicații pentru copii din Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Germania
STRAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
poet și prozator. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București. După debutul ce s-ar fi produs în 1938, M. colaborează cu versuri și proză la „Cuvânt moldovenesc”, „Albina”, „Basarabia literară”, „Raza literară”, „Atelier literar”, „Cadran”, „Universul copiilor”, „Pogonici”, „Familia”, „România literară” ș.a. Debutează editorial cu placheta Decebal la Vadul lui Vodă (1940), semnată A.-Diana Cortes. Până în 1947 îi mai ies de sub tipar paisprezece plachete și volume de proză, unele iscălite cu pseudonimele A.-Diana Cortes, Antim Basarab
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
jocuri pentru a submina genul de spionaj, autorul învinge alte stereotipii care îi pândesc narațiunile. SCRIERI: Bobby Felix Făt-Frumos și motocicleta BMW, Craiova, 1942; Magdalena și Târțoi, Craiova, 1943; La sud de lacul Nairobi, București, 1945; Apa vie, București, 1948; Pogonici, București, 1949; Aventurile lui Tûskés Dónci, București, 1949; De-a v-ați ascunselea, Cluj-Napoca, 1974; De-a puia-gaia București, 1975; De-a baba oarba, București, 1976; De-a bâza, București, 1977; Extravagantul Conan Doi, I-II, București, 1978; Contratimp, I-
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
ia bacalaureatul, devine ziaristă și lucrează, din 1947, la „România liberă” (unde scrie sub pseudonimul Sonia Gheorghiu) și, din 1950, la „Universul” (unde semnează Adina Bontaș). Dată afară din UTM, va trece ca planificator la Monchim (1951-1961). Colaborează la revistele „Pogonici” și „Licurici” (1952-1953) și începe să publice proză pentru copii. În 1961 se stabilește în Israel. Împreună cu soțul ei, N. Palty, editează publicațiile în limba română „Sliha”, „Revista magazin” și cotidianul „Informația”. Aproape două decenii va fi redactor la „L
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
semnătura lui putând fi întâlnită în „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Ateneu”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Orizont”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Monitorul”, „Timpul”, „Dacia literară”, „Scena”. A publicat două atrăgătoare cărticele pentru copii, Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici (1972) și O-ntâmplare de mirare (1981), scenariul radiofonic Dănilă Prepeleac fiindu-i imprimat, în 1984, pe un disc Electrecord. Foarte legat de Studioul de Radio Iași, unde și-a trăit anii cei mai plini
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
are ocazia, „piste de lectură” în perspectiva unor spectacole care să valorifice înțelesurile perene. Scrise accesibil și atractiv, cursurile sale au un timbru personal și o anume culoare a expunerii, cucerind prin neascunsa plăcere de a povesti. SCRIERI: Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici, Iași, 1972; O-ntâmplare de mirare, Iași, 1981; Confidențe la arlechin, Iași, 1985; Rebreanu, omul de teatru, Iași, 1995; Repere în teatrul antic grec și latin, Iași, 2000; Introducere în teatrul Renașterii, Iași, 2000; Școala
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
nu poate să nu fie o chestiune de onoare contribuția lui la făurirea acestei soarte, la educarea tinerei generații. (Ă). O cât de sumară cercetare a cărților pentru copii apărute În ultima vreme ca și a publicațiilor speciale pentru ei: Pogonici, Lieuriej și Pionierul ne indică În acest sector o orientare cu totul opusă celeia din trecut, când se scriau povești ca Tudorică și Andrei și cățelul lor Grivei, menite să otrăvească sufletul celor mici, pervertindu-le caracterele cu sprijinul șovinismului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viața, Chișinău, 1981; De-a mijatca. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983 (în colaborare); Comoara fiecăruia, Chișinău, 1984; Să trăiți, să-nfloriți! Din poezia obiceiurilor calendaristice, Chișinău, 1984; Huța, huța cu căruța, Chișinău, 1985; Arici pogonici. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1990; Să trăiți, să înfloriți! Colinde, hăuituri, teatru folcloric, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: I. Vatamanu, A vedea cu inima, Chișinău, 1984, 152-156; G. Botezatu, A. Hâncu, Nicolae Băieșu, la 60 de ani, RLSL, 1994
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
de adolescenți postbelici, a continuat să fie editat (1946, 1947 ș.u.), s-a bucurat și de o tălmăcire maghiară etc. Fără dimensiunea unei autentice „rupturi”, B. e atras, în următoarele decenii, de noile colecții și antologii pentru copii („Licurici”, „Pogonici”, Almanahul „Roza vânturilor”) și de literatura cu substrat educativ. Scrie laborios și publică, la Editura Tineretului, apoi, constant, la editurile Ion Creangă și Sport-Turism, culegeri de povești, legende, basme, intitulate sugestiv: Orologiul împăratului (1957), Vârful cu dor (1973), Grădina înțelepților
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
gospodarul mai avea puțin răgaz pentru a-și repara uneltele. Până pe la Începutul lunii aprilie trebuia să fie totul pregătit. La arat se pleca În zori, cam odată cu răsăritul soarelui. Acum plugarul avea nevoie să fie Însoțit și de un pogonici care să ducă boii sau vacile Înjugate pe brazdă. În caz că mai uita să fie atent la vite dacă merg pe brazdă, era bai mare. Se putea alege cu câteva lovituri de bici Însoțite și de câte o sudalmă, fiindcă plugul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mare. Se putea alege cu câteva lovituri de bici Însoțite și de câte o sudalmă, fiindcă plugul făcea greșuri și acestea trebuiau reparate. A face drum dus și Întors cât era ziua de mare nu era lucru puțin, nici pentru pogonici, nici pentru plugar și nici pentru animale. Seara toți cădeau morți de oboseală. La capătul arăturii fierul plugului și cormanul se Întorceau și munca continua, arătura crescând brazdă cu brazdă. Când gospodarul pleca la arat, stropea boii cu apă sfințită
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
arăturii fierul plugului și cormanul se Întorceau și munca continua, arătura crescând brazdă cu brazdă. Când gospodarul pleca la arat, stropea boii cu apă sfințită și arunca peste casă un ou fiert. Dacă oul se spărgea era semn rău pentru pogonici, Însemna că va mânca bătaie, iar de nu, era semn bun, pogoniciul scăpa teafăr. Cum să nu se spargă un ou aruncat peste casă? Doar dacă pogoniciul avea un ou de rezervă În buzunar. Dar dacăl prindea stăpânul, apoi iar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
brazdă cu brazdă. Când gospodarul pleca la arat, stropea boii cu apă sfințită și arunca peste casă un ou fiert. Dacă oul se spărgea era semn rău pentru pogonici, Însemna că va mânca bătaie, iar de nu, era semn bun, pogoniciul scăpa teafăr. Cum să nu se spargă un ou aruncat peste casă? Doar dacă pogoniciul avea un ou de rezervă În buzunar. Dar dacăl prindea stăpânul, apoi iar era bai. Ajunși la capătul arăturii, gospodarul Își făcea de trei ori
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
peste casă un ou fiert. Dacă oul se spărgea era semn rău pentru pogonici, Însemna că va mânca bătaie, iar de nu, era semn bun, pogoniciul scăpa teafăr. Cum să nu se spargă un ou aruncat peste casă? Doar dacă pogoniciul avea un ou de rezervă În buzunar. Dar dacăl prindea stăpânul, apoi iar era bai. Ajunși la capătul arăturii, gospodarul Își făcea de trei ori semnul crucii, spunea un Doamne ajută! și apoi pornea la treabă. Bărbat, plug și animale
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
grapa grâul căzut În brazdă. Noa, de-amu numai de-ar da Dumnezeu ploi la vreme potrivită. Și până la apusul soarelui mai traseră câteva brazde, după care puse plugul și grapa pe cobile și pe Înserat ajunseră acasă. Mai Întâi pogoniciul Ionuț dejugă boii, le puse În iesle fân și sfecla cu tărâțe, apoi veni la cină. Din mămăliga Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese pusă de la Ignat În untură, era și ea Încălzită și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
gură-ntrebà-re... Semn distinctiv: Maica îi întîmpină pe cetași cu daruri, potrivit momentului și datinei, amănunt care nu apare în niciuna dintre variantele propriu-zis mioritice. Apoi: Cam pe drumul mare, Domnului nostru, Cam pe lîngă cale, Ciată de voinici Cu cai pogonici. 'Nainte le iasă Cea Sfîntă Mărie C-un colac de grîu, C-o ploscă de vin. Din colac tăià-re, Din ploscă-nchinà-re, Din gură-ntrebà-re... De observat și aici: colindătorii au luat locul unei cete de călăreți, probabil oșteni aflați în campanie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]