30 matches
-
vechile idealuri ale sionismului? - Întreab) el. Statornicirea pe acest p)mânt a fost considerat) de pionierii mișc)rii nu numai un act politic, ci și „crearea Îndr)zneaț) a unei noi vieți sociale, culturale și naționale”. Atacurile hoților, bandiților și „pogromiștilor” au f)cut necesar) autoap)rărea. Această Ins) era cu totul altceva decât ceea ce se Întâmpl) acum. Cei ce s-au stabilit pe acest p)mânt într) acum pe „teritoriile eliberate” În calitate de coloniști, cu sprijinul armatei, ocupând p)mânturile „b
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
acuratețe”, teze ale antisemitismului clasic, pe care Îl introduceau În ambalajul doctrinei comuniste. Pe lângă acest antisemitism ideatic, putem Întâlni și un antisemitism În forme brutale, atacuri fizice, profanări ale unor monumente de cult, ca și răspândirea unor zvonuri de tip pogromist ce Învinovățeau evreii ca autori ai unor fapte Împotriva populației românești. Astfel, În vara lui 1946, la xe "Iași"Iași și În Împrejurimi Își fac loc zvonuri despre „evrei ce răpesc copii minori creștini”1. Momentul răspândirii acestor zvonuri nu
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
alții la vreo 250 000. Și la asta ar trebui adăugați evreii uciși din ordinul lui Antonescu, de către armata și jandarmeria română, care decimaseră în Transnistria și în Ucraina, plus cei căzuți în progromul de la Iași și în celelalte acțiuni pogromiste (Dorohoi, București). Autorul nostru consideră că responsabilitatea acestor omucideri ce sînt efectiv genocid a aparținut "autorităților române și româno-germane". În comparație cu istorici, ca dnii Gh. Buzatu și Ioan Scurtu (mai sînt și alții!), care neagă sau ignoră aceste înfiorătoare realități sau
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
de 97 de ani ) este fiul poetului A. Toma. În anii dinaintea războiului, a acționat în cadrul Partidului Comunist ilegal și al presei sale clandestine. În 1940 s-a alăturat miilor de evrei care, pentru a nu fi capturați de trupele pogromiste ale Germaniei naziste, se refugiau dincolo de Nistru, în Basarabia, recent anexată de URSS și supusă unui intens tratament de sovietizare. Acolo, fiind lipsit de orice documente din partea Partidului Comunist din România, care-i recomandase emigrarea, și necunoscând încă limba rusă
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
cărui redactor- șef a fost, în perioada 1947-1960. În 1948 s-a căsătorit cu Kati Ernyei, a cărei familie, atât tatăl, cât și fratele ei, precum și soția și fetița acestuia, în vârstă de 4 ani, au pierit ca victime ale pogromiștilor germani și unguri. Exclus din partid și destituit din funcție în 1963, sub acuzații care s-au dovedit false, reabilitat după o nouă anchetă, în 1970, a emigrat, în 1980, în Israel, unde se afla o parte din familia sa
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]