104 matches
-
cred personal sau poate că nici dl. Geoană n-a mai fost în stare să-și stăpânească diplomatic acțiunile sale. Să numesc acest lucru neșansă, ghinion, nesocotință, grabă, pripeală? Dar funcția înaltă către care țintea dl. Geoană ca fiindu-i „pohta ce-am pohtit, precum a zis Viteazul, care un om așezat, calculat, chibzuit și nu unul care să treacă cu atâta ușurință peste niște obstacole pe care netrecându-le corespunzător să dăuneze instituției prezidențiale. Orice om spune, domnul Geoană și-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
bărbați și muieri, împletind cununi de buruieni, de-și punea în cap și se încingea cu ele. Unii din bărbați se îmbrăca în haine muierești, ca, putând ei juca mai răsfățat decât muierile, să poată îndemna pre privitori la toată pohta spurcată... Așa, jucând și sărind, adeseaori striga Cupál! Cupál! Această urâtă închipuire și până acum se ține aicea în țara noastră pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în haine muierești și se numesc Cuci sau Căluceni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
comunității. Două elemente esențiale într-o societate a oralității și în care lipsesc registrele de stare civilă. Al treilea scop este reprezentat de înscrierea sexualității în cadrul legitim al uniunii conjugale: „Iară sfârșitul iaste în mul țirea neamului omenesc și încetarea pohtei cei trupești, după cum grăiește Sfântul Pavel la carteacea dintâi către corinthéni, în 7 capete zicând: «Iară pentru curvie fieșteca rele a sa muiare să aibă și fieștecaré pre al său bărbat să-l aib㻓. Nu știm în ce măsură aceste recomandări ale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu a cărui fiică, Elenița, era căsătorit, intră în cercul relațiilor diplomatice. E mare clucer și, sub Grigore Alexandru Ghica, cumnatul său, mare vistier. În anii războiului ruso-turc (1768-1774), sub ocupația rusească, împotriva curentului („unii păntru râvna legii, alții păntru pohta slavei și alții păntru iubirea hrăpirii să făcură ostași ruși”, scria el), se află împreună cu familia în pribegie la Brașov. Îi scrie feldmareșalului Rumianțev și obține eliberarea când, cu pașaportul în neregulă, e oprit de autorități de a participa, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
împlinește una apar altele și mai mari... Până la urmă ajungem la vorbele lui Mihai Eminescu: "a lumii-ntregul sâmbur: dorința și mărirea !" adică ceea ce-l mână pe om să progreseze este sexul (dorința) și voința de a fi cineva (mărirea !). Pohta ce-a pohtit-o Mihai Viteazul a fost unirea celor 3 principate românești; vreun poftitor contemporan vrea vreo 3 334 mașini bengoase. Parcă mai folositor e când vreunul scrie 3 cărți... Au poftit unii s-ajungă primari !... Și au ajuns
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de pe ușile celor trei trăsuri boierești. Iată ce va ieși: ora 16:00 - Deschiderea programului. Se vor cînta șlagăre nemuritoare din repertoriul galeriilor. Program interzis tinerilor sub 18 ani și adulților peste 18 ani și o secundă. ora 17:00 - „Pohta ce-am pohtit io“ - magazin istoric. Transmisiune directă consecutivă de la Podul înalt și Călugăreni. Gigi Becali va ține discursuri, îmbrăcat mai întîi în costumul lui Ștefan cel Mare, apoi în cel al lui Mihai Viteazul. ora 18:00 - „Know-how“ - emisiune
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la noi, în jurul anului 170037 ori în reprezentările iconografice. Doar Floarea darurilor conservă legenda occidentală, dar îi atribuie o interpretare total diferită: "Și poate să se închipuiască nesocotința spre o gadină ce se cheamă leoncorn, ce are multă dragoste și pohtă să vadză feate. Și când va vedea vreo fată, aciiși mearge la ea și de dragoste-i adoarme în poală-i. Și atunce vin vânătorii de-l prind, că aimentrea nu se poate prinde de n-ară avea nescotință. Ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ziuă, dar ceața persista, învăluind decorul într-o pânză străvezie, mișcătoare, care-mi incita și fascina imaginația. Oștile voievodale coborau cu Negru Vodă, care le preda din fiu, în nepot, până la Mihai. Mihai le întorcea până la Alba Iulia, să împlinească pohta ce pohtise: ca valahii să fie un singur trup pe un singur pământ. Valurile de ceață erau oi risipite, fără păstor, pe care lupii în haite negre le alergau și le sfârtecau... și iarăși se strângeau sângerânde. Urmează Ploieștii!, anunță
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Atâția proști să scoți". (Li Tai Pe, "poetul vinului", China, secolul VIII d. Cr. dinastia Tan) 24 decembrie 1992 Directorul general Ion Diaconu îmi telefonează acasă și mă felicită pentru numirea mea în calitate de director al Direcției juridice și a tratatelor. Pohta ce-am pohtit! A fost o onoare și o cinste să ocup această funcție, deținută anterior de atâția juriști eminenți cărora le-am fost decenii la rând, învățăcel: Flitan, Oancea (foștii mei profesori de la Facultate) și, mai ales, pragmaticul Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
au prospețime, sunt suave și delicate, convingătoare nu doar la nivel logic, ci mai ales la nivel emoțional. O extremă delicatețe învăluie figura Fecioarei Maria, devenită la 15 ani mamă a lui Dumnezeu, Θεοτόκος: "Iar sfânta Fecioară aștepta cu mare pohtă ceasul acela întru care pre Dumnezeu ca un prunc să-l ia în brațele sale și cu mânile sale să-l cuprinză și cu țâțele sale să-l apléce, fiind, drept acéia, toate întru liniște și întru tăcére"13; Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cuprins și țițe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au adăpat".14 E adevărat că și limba veche contribuie la lirismul descrierii prin sensul arhaic, de origine păstorească, al verbului "a apleca" (a alăpta), prin polisemantismul substantivului "pohtă" (însemnând aici așteptare fierbinte), prin forma etimologică a cuvântului "țițe", ori prin cea arhaică a cuvântului "mumă" (care, după cum se știe, nu provine din mater, ci din mamma, mammae, adică sân matern), sau prin derivarea arhaică a verbului "a apipăi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să titreze pe prima pagină "Guvernul Tăriceanu s-a aruncat pe fereastră", Adevărul a ales un titlu mai sugestiv, cu trimitere la realitatea politică "Alianța s-a întors la soluția Băsescu: anticipatele", în timp ce Ziua a fost și mai direct, titrând "Pohta ce-am pohtit", alături de o poză mare a lui Traian Băsescu. Imediat după anunțul premierului, liderii Alianței au demarat consultările cu partenerii de guvernare pentru stabilirea pașilor de făcut. Astfel, scenariul convenit inițial de PNL, PD și UDMR, PC lipsind
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
au hotărât să aibă un delegat în comitet, cu toate că mai înainte erau în contra. Comitetul s’a format din 3 comuniști, 3 socialiști, 1 Frontul Plugarilor, 2 dela sindicate și 1 U.P. (uniunea patrioților, n.n. și subl.ns.)”. Iată că „pohta ce-a pohtit-o” tov-ul Dimitrev, prinsese contur, chiar dacă bolșevicii au fost nevoiți (contrar voinței lor) să accepte principiul parității invocat de către socialdemocrați. Totuși, privită cu atenție, această „paritate” era falsă și iluzorie deoarece, atât frontul plugarilor cât și sindicatele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cu sabia, de sabie va pieri!" Și-apoi, zâmbește el mucalit după ce se liniștește, așa ne place nouă, moldovenilor, să umblăm ca Vodă prin lobodă, cu nasul pe sus și coada pe spinare. Cine ce are cu noi? "Aiasta-i pohta ce-am pohtit!" Chiar mi-a trăsnit un gând, spune surâzând. Îi trimitem Slăvitului Padișah, cu umilința cuvenită -, îi trimitem în dar un steag verde al Profetului, însoțit de o jalbă... și râde, gândindu-se la mutra Padișahului. Tăutule! Peana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o plesnește, dându-și o palmă. Cum?! Foarte simplu: s-o facă rumeguș și să li se dea cu lingurița, le-o întoarce Ștefan, mulțumit că le-a dat peste nas. Cu îngăduința de a pune sare au miere, după pohta inimii... Boierilor le-a pierit cheful să mai râdă. Unora, poate, le venea mai degrabă a plânge, că, poate, nu erau de tot străini de vama grâului, a mierii, a peștelui... Și prea bine știau că la Domnul Ștefan "Vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
turcii. Adevărul era că jinduiau după "deschidere la Marea Neagră"... Ungaria jinduia Chilia și Gurile Dunării, Polonia jinduia după Cetatea Albă și amândouă jinduiau după negoțul pe Marea Neagră. Da' ce, Moldova era moșia lui tătâne-su, să și-o împartă după pohte?! se oțărește Mihail. Cu ce drept?! Cu ce drept?! Dreptul?! Dreptatea?! hohotește Țamblac. Cui îi pasă de nimicuri de aistea? În politică, nu există principii, nu există decât interese, generale, dar mai cu seamă, particulare... Lumea aparține "Stăpânilor". Ai bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
săvârșească împotriva Moldovei-prietene, spune Ștefan. Prea mulți ne-au jinduit, oftează Vlaicu. În cancelariile "Marilor Puteri" împărățiile a fiert, fierbe și va fierbe cazanul Satanei, cuvântă Țamblac. Acolo, la masa verde se hotărăște împărțirea Lumii pe procente, o hăcuiesc după pohte, interese și chiar pentru că le-au căzut greu icrele la stomac. Ei trag sforile și noi tragem ponoasele, protestează Șendrea. "Marile Puteri" nu privesc cu ochi buni ridicarea capului micilor popoare ce năzuiesc neatârnarea, socotind că aiestea au "prea multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nepoții descăpățânaților. Nu suflă, dar nu uită, gâlgâie ura răzbunării în ei; așteaptă clipa prielnică... Și se pare că ea nu e departe. Nu o dată m-am întrebat: oare când îmi voi sorbi și eu, "borșul"? De-ar fi după pohte, zâmbește el, aș prefera Cotnarul... Nu-i prea veselă domnia Moldovei, nu?! Tace. O lumânare sfârâie, fumegă înecată în propria ceară. Ștefan o stinge strivindu-i mucul între două degete. Apoi reia, abătut: ...Nu mi-a făcut plăcere să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sub conducerea regelui său Mathias, au luptat contra neamului cel spurcat, într-un război așa de mare". Ha! Ha! Ha! Mi-am găsit un rege! Să-mi trăiască! rânjește Ștefan cam strâmb. De mult n-am râs cu mai multă pohtă! Boierii, revoltați, protestează: Mârșăvie! Halal "demnitate regală"! Un înfumurat! Prea plin de ifose. Se mânjește cu sângele altuia! Îl mușcă de inimă pizma! Îți poartă zâmbrele că i-ai răpit laurii, gloria! -Laurii aiștea-s stropiți cu sânge! Nedreptate strigătoare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trebuie să punem umărul, să ne arătăm credința față de domnia ce va să vină: "Să-i netezim cărarea"... Ferește-ne, Doamne, se îngălbenește Negrilă. Isaia, cu fălcile încleștate, șuieră cu patimă, crișcă din măsele să le facă fărâme: Cu ce pohtă am să mușc din el! Lup o să fiu! O să-l sfâșii bucată cu bucată! Să simtă toată durerea! Voi răzbuna toate umilințele! Toate! Să fim cu ochii-n patru, mormăie Alexa. Un pas greșit, un cuvânt scăpat... Să vă feriți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îmboldesc s-o fac". "Nu vrea!"... Ce drăguț din partea lui, spune Ștefan zâmbind crispat. Totdeauna Cazimir m-a apărat... cu gura. Și Mahomed Sultan chiar s-o spăriet de gura Cazimirului? întreabă Ștefan cu ironie. De unde! Mahomed a râs cu pohtă și a spus că rău îi pare, dar e prea târziu să facă calea întoarsă. Îl doare Podul! Rău îl doare! hohotește Ștefan înecându-se, tușind. Cazimir i-a scris Sultanului, continuă Duma: Dacă Ștefan acela i-a greșit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cere, cheile cetăților de la Mare... Ceee?!?! strigă Ștefan cu mânie, deși auzise prea bine. Cere închinarea Cetății Chilia și Cetății Albe... Ștefan sare ca opărit. Trântește cu pumnul în masă: Niciodată!! Aiasta, niciodată!! Odată cu capul!! strigă Ștefan. Să-și pună pohta-n cui! întărește Duma. Ștefan dă ocol încăperii cu pași mari, cu gesturi mari. De le pohtesc, să le ia singuri! De pot! Asemenea marfă se plătește cu sânge! Pe ușă, în goană, intră Negrilă cu încă o carafă pântecoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
urmat: o așezare omenească sub stânci: corturi, cotețe, palate cu turnulețe. Toate locuite de oameni. Între ele, nici un drum, nici o cărare, nici o separație. Sate lungi, vechi, cu livezi de meri. De mirare că nu s-au împărțit și ele după pohta ce a pohtit-o fiecare inițiator privat, ca să arate ca un cioarece peticit: două pogoane de cânepă, unul de sfeclă, grâu cu maci, iarăși mere, porumb de mături. Unele curți erau prospere: case cu nouă-douăsprezece camere. Foarte rar cu băi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
adică din banii noștri, ai „încornoraților”. Noi simțim că ceva e putred în Danemarca, putred moral, dar bine camuflat legal. Nu avem cum să-i „legăm” pe prăduitori, căci au lucrat sub acoperire odată ce legea (ordonanța, hotărârea de guvern) și „pohta ce-am pohtit” sunt una. Îi putem trimite însă în opoziție sperând că ceilalți ne vor încornora mai puțin. În paranteză fie spus, în prima etapă a guvernării actuale suntem martorii „satisfăcuți” ai unor dezvăluiri, post în-văluiri, despre raptul patronat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
soți sau intrarea în grațiile șefilor, cât și pe cea politică: egalitatea de șanse. Propune un liberalism yoghin în locul celui politic. Niciodată nu am fost mai convinsă că, dacă vrem stat de drept, femeile nu mai trebuie să depindă de „pohta ce a pohtit-o” șeful, ci de legi și politici publice. Sexismul este discriminare fundațională și trebuie consemnat ca atare în legea antidiscriminare. Proporția minimă pentru echilibrul de gen este de 40%. Nici unul dintre sexe nu trebuie să scadă sub
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]