103 matches
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - NĂZUINȚE DE ARGINT ȘI ÎNFĂPTUIRI DE AUR - UNIREA PRINCIPATELOR Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Și hotarul Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Românească.” (Mihai Viteazul) Protodacii au fost în comuniune harică cu Atotcreatorul-Tatăl ceresc prin tradiția milenară monoteistă: dreptate, vitejie, curaj, răbdare, râvnă, dăruire, cultură, adevăr, sacerdoțiu, jertfă, nemurire, simbioză geografică prin răsfrângeri înălțătoare spre cer, iar
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Românești “. 1600, iulie 27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a Voievodului Mihai Viteazul pe verso-ul textului în limba maghiară al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
să titreze pe prima pagină "Guvernul Tăriceanu s-a aruncat pe fereastră", Adevărul a ales un titlu mai sugestiv, cu trimitere la realitatea politică "Alianța s-a întors la soluția Băsescu: anticipatele", în timp ce Ziua a fost și mai direct, titrând "Pohta ce-am pohtit", alături de o poză mare a lui Traian Băsescu. Imediat după anunțul premierului, liderii Alianței au demarat consultările cu partenerii de guvernare pentru stabilirea pașilor de făcut. Astfel, scenariul convenit inițial de PNL, PD și UDMR, PC lipsind
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
lăsat hrana veacului acestuia și ați pohtit să dobândiți fața lui Dumnezeu cea bună și să ajungeși viața cea de véci, deci și Dumnezeu iaste multu milostiv și bun, ci să vă dea după mila lui, să nu să lipsească pohta voastră de vederea lui; și voi preoților și slujitorii biséricii, carii slujiți sfintelor mănăstiri, să priimească Dumnezeu pohta și ostenințele voastre și să înfloriți în ceriu în véci ca crinul. Așa și voi, boiari miréni, bogați și săraci, bărbați și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea de véci, deci și Dumnezeu iaste multu milostiv și bun, ci să vă dea după mila lui, să nu să lipsească pohta voastră de vederea lui; și voi preoților și slujitorii biséricii, carii slujiți sfintelor mănăstiri, să priimească Dumnezeu pohta și ostenințele voastre și să înfloriți în ceriu în véci ca crinul. Așa și voi, boiari miréni, bogați și săraci, bărbați și mueri, pentru că toți dorescu și pohtescu să dobândească mila de la Dumnezeu și toți vor dobândi”), descrie, într-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
impozitate și dacă mârlanului prezidențial nu i-a ieșit acest lucru, totuși a reușit până la urmă să ciupească ceva de la sărmanii bătrâni, punând o taxă de 5,5% pentru toate pensiile care depășesc 740 de lei. Nu a fost chiar „pohta ce-a poftit” dobitocul cu chelie și fără tichie, dar măcar se simte poate mai bine și râgâie acum ghiolbănește că i-a reușit și această mică ciupeală (mică după părerea lui, dar enormă după părerea noastră care trăim din
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
complexele copilului cu ochii sașii, mi-era drag să mă văd în oglindă și nu mai era nevoie să excelez prin conformism și cumințenie („Ce copil înțelept, doamnă!”). Pe strada Sfinții Constantin și Elena erau șapte băieți. Eu, singura fată. Pohta ce-am pohtit s-a împlinit. Am devenit căpetenie de haiduci. Trăgeam excelent cu arcul și arbaleta. Eram Robin Hooda, Tierry la Fronda de Raionul Grivița și de Chitila. În sfârșit, devenisem ce-mi doream: o fetiță năzdrăvană. Cartierul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Golden Age Nostalgia pe care o aveam eu era cea a perioadei ’64-’71. Dar atunci se construia, pe nebănuite, calapodul stalinismului românesc. La noi, din păcate, independența a însemnat adesea că un nemernic autohton și lingăii din jur instaurează „pohta ce-a pohtit-o” fără să fie tulburat de nimeni. Îmi dau seama că lipsa de sare a acestor pagini are sursa și aici, în rușine. E cam greu să povestești lucruri jenante despre tine. E mai rău decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Moscova. Asta a făcut să prelungim comunismul stalinist în variantă naționalistă peste 20 de ani față de tovarăscii vecini și pretini și să ratăm perestroika începută în 1985. Acu’, dacă nu vom fi o gubernie a UE, riscăm să trăim sub „Pohta ce-am poftit-o” a fiecărui Bulibașă, local, indiferent de etnia lui, care face instituiri normative prin „Așa vrea mușchii mei!”. Îl ascut pe Hrușcă: „Linu-i lin și flori de mălin”. Îi aștept pe Maria, Dan, copiii și pe Adi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
apă, de cum atingeau pământul. Pe vremea aceasta, aproape imposibilă, a avut loc defilarea de la București, o defilare care de cum a început, a început în stil curat băsistic, deși prezidentul era undeva pe la mama dracului, prin Kazahstan, totul a fost după „pohta ce-a pohtit” dumnealui, adică l-a tras pe linie moartă pe al doilea om în stat, președintele Senatului României Mircea Geoană, și l-a delegat pe scorțosul premier Boc, să primească în locul lui onorurile militare și huiduielile civile, inerente
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cetățeanului din Cluj. Discuția despre gradul de risc al gardurilor nu e treaba mea - ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să fie treaba cuiva ! Mă întreb însă : de ce aceste gărdulețe oribile au devenit în ochii edililor „ceva frumos” și de unde pohta asta nouă de îngrădire cu orice preț ? Un gard este totdeauna o delimitare ; dincolo de el e treaba ta, dincoace e al meu și e treaba mea : ceapa mea, copacul meu, copilul meu... Un gard este astfel și o marcă de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
unde îi vine. Ea nu este rodul unei planificări în timp și/sau al unei ordonări în spațiu, nu face parte dintr-o strategie pe termen lung sau dintr-o coordonare a numeroase persoane și interese. Ea este mai degrabă pohta ce-a pohtit-o unul sau altul, la un moment dat sau altul, decît rodul unei voințe comune și înde lung chibzuite. Isprava este o inițiativă indivi duală și de moment, care, uneori, se poate întîlni cu alte inițiative individuale
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
elitelor noastre consideră că perioada comunistă nu aparține modernității europene și nu a produs nici o formă de modernizare pentru simplul motiv că aceasta a fost impusă cu forța, ca și cum alfabetizarea, industrializarea sau urbanizarea ar fi fost pretutindeni în altă parte pohta ce-au pohtit-o societățile țărănești, adică principalul obiect - și nu subiect ! - al politicilor de modernizare). După ce am „revenit” în Europa, entuziasmul a început să mai scadă... Cel mai semnificativ termen a devenit astfel postăcomuă nism. Sîntem, adică, o societate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cred personal sau poate că nici dl. Geoană n-a mai fost în stare să-și stăpânească diplomatic acțiunile sale. Să numesc acest lucru neșansă, ghinion, nesocotință, grabă, pripeală? Dar funcția înaltă către care țintea dl. Geoană ca fiindu-i „pohta ce-am pohtit, precum a zis Viteazul, care un om așezat, calculat, chibzuit și nu unul care să treacă cu atâta ușurință peste niște obstacole pe care netrecându-le corespunzător să dăuneze instituției prezidențiale. Orice om spune, domnul Geoană și-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
te duci la spectacole, să faci ce vrei. Ce-ți trebuie ție diavol, sau Dumnezeu, sau chestii de-astea? Zamyatin nu are timp de diavoli. E prea ocupat să-și lase urmele peste tot, să umple spațiul cu fum, zgomot, pohte, străini. Dacă o vrăjitoare ar Încerca să-l mănînce, toți oamenii pe care i-a Întîlnit (fie și numai o dată, dar asupra cărora și-a lăsat adînc amprenta) i-ar sări În ajutor. Wakefield este și el un tip destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
forma acelor ruine erau tot pe atît de fantastică precum legendele popoarelor voastre pe care le cîntau printre ruinele bordeielor lor pentru a pune lumea În cît de cîtă ordine după ce zeii cerului și pămîntului fii ai Dezastrului Își făcuseră pohtele cu lumea aceasta! Wakefield Își toarnă apă Într-un pahar din cana de sticlă de pe tribună și sunetul e pur; publicul aude fiecare picătură. Tăcere transcendentă! Are impresia că vede picioarele lungi ale Milenei În primul rînd, luminoase În libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
credință Și viteaz și nărăvaș, După orice biruință Înălța câte-un lăcaș. Vreau să-mi spuneți: ce moșneag S-a făcut precum un zid, Înfruntând pe Baiazid Și lăsându-l fără steag? El prea mult nu a domnit, Doar o pohtă a pohtit: Într-o țară să adune Toate țările străbune. Toate cărțile ne spun Că era și drept și bun, Nu avea pe nimeni pică, Însă dacă te prindea Umblând cu ocaua mică, El pe loc te pedepsea. Spun cu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
țese idei și păreri, alcătuind stihuri după patimi și Înălțimea duhului”. În alianță cu muzica, stihurile au puterea „de a domoli verice inimă Împietrită”, Împietrită, spune Mumuleanu mai departe, din „pricini de amor”, căci omul este prin firea lui „rob pohtelor planisit”. Este de la sine Înțeles că poezia este provocată de aceste pohte și că ea Însăși este o pohtă superioară pentru că meditează și exprimă pe cele dinainte. Nu trebuie să căutăm mai multe subtilități decît există În aceste propoziții sincere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alianță cu muzica, stihurile au puterea „de a domoli verice inimă Împietrită”, Împietrită, spune Mumuleanu mai departe, din „pricini de amor”, căci omul este prin firea lui „rob pohtelor planisit”. Este de la sine Înțeles că poezia este provocată de aceste pohte și că ea Însăși este o pohtă superioară pentru că meditează și exprimă pe cele dinainte. Nu trebuie să căutăm mai multe subtilități decît există În aceste propoziții sincere și elementare, dar un fapt este sigur: poetul de la 1820 (și mentalitatea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a domoli verice inimă Împietrită”, Împietrită, spune Mumuleanu mai departe, din „pricini de amor”, căci omul este prin firea lui „rob pohtelor planisit”. Este de la sine Înțeles că poezia este provocată de aceste pohte și că ea Însăși este o pohtă superioară pentru că meditează și exprimă pe cele dinainte. Nu trebuie să căutăm mai multe subtilități decît există În aceste propoziții sincere și elementare, dar un fapt este sigur: poetul de la 1820 (și mentalitatea rămîne aceeași, pînă la 1870) vede În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bărbați și muieri, împletind cununi de buruieni, de-și punea în cap și se încingea cu ele. Unii din bărbați se îmbrăca în haine muierești, ca, putând ei juca mai răsfățat decât muierile, să poată îndemna pre privitori la toată pohta spurcată... Așa, jucând și sărind, adeseaori striga Cupál! Cupál! Această urâtă închipuire și până acum se ține aicea în țara noastră pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în haine muierești și se numesc Cuci sau Căluceni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împlinește una apar altele și mai mari... Până la urmă ajungem la vorbele lui Mihai Eminescu: "a lumii-ntregul sâmbur: dorința și mărirea !" adică ceea ce-l mână pe om să progreseze este sexul (dorința) și voința de a fi cineva (mărirea !). Pohta ce-a pohtit-o Mihai Viteazul a fost unirea celor 3 principate românești; vreun poftitor contemporan vrea vreo 3 334 mașini bengoase. Parcă mai folositor e când vreunul scrie 3 cărți... Au poftit unii s-ajungă primari !... Și au ajuns
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
revoluționară", grăbindu-se spre Palatului Parlamentului de unde să-i scoată în șuturi pe "paraziții" care, lăfăindu-se în lefurile mari stoarse din sudoarea poporului, dorm în fotoliile comode și să-i rărească de să rămână numai 300 c- așa e „pohta” lui Băsănău. S-ar fi încins apoi o horă mare, Golden Blitz ar fi dat de băut cât îl ține burta pe fiecare cetățean, pentru ca faptele să fie povestite nepoților în veac. Laptele și mierea ar fi curs peste mândra
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
comunității. Două elemente esențiale într-o societate a oralității și în care lipsesc registrele de stare civilă. Al treilea scop este reprezentat de înscrierea sexualității în cadrul legitim al uniunii conjugale: „Iară sfârșitul iaste în mul țirea neamului omenesc și încetarea pohtei cei trupești, după cum grăiește Sfântul Pavel la carteacea dintâi către corinthéni, în 7 capete zicând: «Iară pentru curvie fieșteca rele a sa muiare să aibă și fieștecaré pre al său bărbat să-l aib㻓. Nu știm în ce măsură aceste recomandări ale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
interes că pentru această Românie se rostiseră neechivoc atâtea generații, că înainte de a figura pe harta continentului ea căpătase un contur destul de clar în sufletul națiunii și că diplomația n-a făcut decât să tragă concluziile unui proces istoric. Între "pohta" Viteazului de la 1600, nefavorizată de circumstanțe, și actul de la 1 Decembrie 1918, istoria înscrie datele unei probleme, dialectica unei idei ajunsă la împlinire. Acel "regat al Daciei" pe care anchetatorii îl puneau anume pe seama lui Horia, către finele secolului XVII
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]