138 matches
-
care nu se îndoaie nici atunci când corpul are nevoie de elasticitate pentru a trimite o minge mică într-o poartă apărată chiar și de către arbitri mărunți. „România a spulberat Polonia. Click aici să vezi grozăvia”, ăstă e titlul ce-l pohtește orice link online, asta-i ofranda clickului digital, atingerea degetului divin dintr-un Michelangelo modern, în drum spre vizitatorii unici care te duc instant în paradisul accesărilor. Nu, nu am zdrobit Polonia, nu am făcut instrucție, nimic din toate clișeele
„Clic aici” și o să vedeți aur curat () [Corola-blog/BlogPost/338575_a_339904]
-
momentele cardinale ale istoriei lor românii și-au fost alături, demersul frățesc fiind lumina care i-a călăuzit în marile reușite și împliniri. Începând de la sinteza politică neîmplinită dar pilduitoare a lui Mihai Viteazul, care declama sibilinic „pohta ce-am pohtit, Ardealul, Moldova și Țara Românească”, continuând cu existența programelor și proiectelor comune de modernizare și „reformare a patriei”, cu unirea săvârșită parțial pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești, toate s-au constituit în contraforții
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
Mihai Viteazul cu sarmale din carne de berbec. Lui Mihai nu i-au plăcut și de aici dandanaua de la Călugăreni. Supărat, Mihai i-a chemat pe frații Buzești și le-a spus: ia să-mi faceți voi niște sarmale așa cum pohtesc eu! Ăștia , au făcut sarmale din carne de porc, așa cum a pohtit marele nostru domnitor și de atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
au plăcut și de aici dandanaua de la Călugăreni. Supărat, Mihai i-a chemat pe frații Buzești și le-a spus: ia să-mi faceți voi niște sarmale așa cum pohtesc eu! Ăștia , au făcut sarmale din carne de porc, așa cum a pohtit marele nostru domnitor și de atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai blagoslovit megieșii noștri din toate vremurile cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - NĂZUINȚE DE ARGINT ȘI ÎNFĂPTUIRI DE AUR - UNIREA PRINCIPATELOR Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Și hotarul Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Românească.” (Mihai Viteazul) Protodacii au fost în comuniune harică cu Atotcreatorul-Tatăl ceresc prin tradiția milenară monoteistă: dreptate, vitejie, curaj, răbdare, râvnă, dăruire, cultură, adevăr, sacerdoțiu, jertfă, nemurire, simbioză geografică prin răsfrângeri înălțătoare spre cer, iar dacoromânii sunt în
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a Voievodului Mihai Viteazul pe verso-ul textului în limba maghiară al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii, cărturarii, personalitățile, începând
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
Constantin Brâncoveanu, „neam de al lui Matei Vodă” Basarab, boierii adresându-i-se astfel: „Ne rugăm, nu lăsa țara să între alți oameni, sau răi, sau nebuni, să o strice, ci fii!” La care Brâncoveanu, subliniind că „dumneavoastră m-ați pohtit și fără voea mea m-ați pus domn în vremi ca acestea turburate, încungiurați de oști de vrăjmași” (aluzie la confruntările dintre cele trei mari imperii vecine), le cere în mod solemn: „Deaca pohtiți toți, mi-e voea și mie
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
Brâncoveanu, subliniind că „dumneavoastră m-ați pohtit și fără voea mea m-ați pus domn în vremi ca acestea turburate, încungiurați de oști de vrăjmași” (aluzie la confruntările dintre cele trei mari imperii vecine), le cere în mod solemn: „Deaca pohtiți toți, mi-e voea și mie să-mi dați un jurământ înaintea lui Hristos precum veți fi cu dreptate și, de ar veni vreo primejdie domnii[i] mele despre vreo parte, să stați cu mine toți!” În această lumină se
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
prima pagină "Guvernul Tăriceanu s-a aruncat pe fereastră", Adevărul a ales un titlu mai sugestiv, cu trimitere la realitatea politică "Alianța s-a întors la soluția Băsescu: anticipatele", în timp ce Ziua a fost și mai direct, titrând "Pohta ce-am pohtit", alături de o poză mare a lui Traian Băsescu. Imediat după anunțul premierului, liderii Alianței au demarat consultările cu partenerii de guvernare pentru stabilirea pașilor de făcut. Astfel, scenariul convenit inițial de PNL, PD și UDMR, PC lipsind de la discuții pentru că
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
nu putea să-și caute boala lui și slăbiciunile bătrânéțelor, de nebuniile dorobanților, a siiménilor...” - Cronica Bălenilor). Vindecările erau extrem de rare, veritabile miracole, petrecute prin participarea unor medici pricepuți, Radu Mihnea, bolnav de ochi, lăsa în 1619 tronul - „Singur am pohtit la împărăție să-i vie mazilie, să poată merge la țarigrad, pentru leacul ochilor” (Miron Costin) - și pleca la Istanbul să se trateze. Și s-a înapoiat vindecat. în rest, speranțele de tămăduire erau în dreptate către Dumnezeu... Morțile ciudate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și a doua oară întări făgăduiala lui Mercurie”. „Darul Afroditei” („plata”) va veni către Paris în „ostrovul Sitarilor”, unde „era o capiște a Dñnezoaei Afroditei, dirijat ca de un flux aflat dincolo de puterile omenești: „Pentru care auzind și împărăteasa Elena, pohti să vază frumuséțea lui [a lui Paris]. Deci, făcându-se și ia că vrea să meargă să să închine Afroditei cu daruri, îndată porunci slugilor și boierilor să să gătească de cale, și șezând în corabie de grab ajunseră la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au împodobit [...] Iar la mănăstirea Pandocrator au fost mari ziduri, ca și la Iver, și au dăruit multe daruri. Și în lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apă tot ca la Iver. Iar în lăudata mănăstire a Votopedului pohti să dea milă pre au ca și mla lavra lui Sfeti Athanasie [...] Și au împodobit și marea mănăstire Xeropotam, că au făcut o trapezarie din temelie și o pivniță. Iar la Sfeti Pavel au zidit o culă din den temelie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din rang din această pricină): „[...] acéa scrisoare [alcătuită „după izvodul acela”, zice autorul ei, „la nevoe și la scărbă ca aceia”] să nu să ție nici într-o seamă, că de mare nevoe și de frică am făcut, precum am pohtit, cum știe adevărul Dumnezeu știutorul tuturor”335; ieromonahul Ștefan: „[...] care scrisoare a mea căndu s-ar ivi vreodată la vreunii de-ai lui Șerban-Vodă, ca să-ș facă cu dânsa vreo îndreptare, acea scrisoare să nu să ție nici întru o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dumnezeu și nouo, preaiubite părinte, chir vlădico Macarie; așijderea și voi, părinți, carii sânteți cu acéiași milă a aceluiași Dumnezeu aleși, și egumeni din sfintele mănăstiri lavre 614, și pentru dragostea lui Hristos ați lăsat hrana veacului acestuia și ați pohtit să dobândiți fața lui Dumnezeu cea bună și să ajungeși viața cea de véci, deci și Dumnezeu iaste multu milostiv și bun, ci să vă dea după mila lui, să nu să lipsească pohta voastră de vederea lui; și voi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Sfinția Sa Mitrop. țării chir Filaret și cu amăndoi episcopii și cu alti zece arhierei străini, aducăndu-să din București pănă aici, s-au așăzat într-acest mormânt cu mare cinste și cu multă jale dă norodu, păcum Măriia Sa au pohtit, pentru vecinica pomenire” (Nicolae Iorga, Inscripții..., fasc. I, pp. 70-71). 596. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții..., vol. II, pp. 71 și urm. 597. Nu s-a pierdut tradiția (o reține Constantin Gane în Trecute vieți...) potrivit căreia Maria Cantacuzino ar fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ochii sașii, mi-era drag să mă văd în oglindă și nu mai era nevoie să excelez prin conformism și cumințenie („Ce copil înțelept, doamnă!”). Pe strada Sfinții Constantin și Elena erau șapte băieți. Eu, singura fată. Pohta ce-am pohtit s-a împlinit. Am devenit căpetenie de haiduci. Trăgeam excelent cu arcul și arbaleta. Eram Robin Hooda, Tierry la Fronda de Raionul Grivița și de Chitila. În sfârșit, devenisem ce-mi doream: o fetiță năzdrăvană. Cartierul meu general era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe care o aveam eu era cea a perioadei ’64-’71. Dar atunci se construia, pe nebănuite, calapodul stalinismului românesc. La noi, din păcate, independența a însemnat adesea că un nemernic autohton și lingăii din jur instaurează „pohta ce-a pohtit-o” fără să fie tulburat de nimeni. Îmi dau seama că lipsa de sare a acestor pagini are sursa și aici, în rușine. E cam greu să povestești lucruri jenante despre tine. E mai rău decât să-ți amintești scene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pământul. Pe vremea aceasta, aproape imposibilă, a avut loc defilarea de la București, o defilare care de cum a început, a început în stil curat băsistic, deși prezidentul era undeva pe la mama dracului, prin Kazahstan, totul a fost după „pohta ce-a pohtit” dumnealui, adică l-a tras pe linie moartă pe al doilea om în stat, președintele Senatului României Mircea Geoană, și l-a delegat pe scorțosul premier Boc, să primească în locul lui onorurile militare și huiduielile civile, inerente într-o țară
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
supranumit „cel Cumplit”, am aflat din „Letopisețul łării Moldovei” al lui Grigore Ureche, care, vorbind despre el, spune: „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare și jurământul tare de la turci că-i vor face pe voie de toate,... cum au pohtit el, s-au gătitu să meargă la pașa, în tabăra turcească... ș-au luat iertăciune și însuși... la tabăra turcească au mersu. Acolo dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acela s-a dovedit a fi cel de la bun Început. Dar ți-ai găsit să rostească vreun cuvânt de scuză, măcar de părere de rău... Nimic! Ba, când m-am liberat, unul din ăsta - mă ura, de parcă i-aș fi pohtit ibovnica - zice: «Lasă, că până la urmă tot punem laba pe tine și te-nfundăm!» Că mă Înfundă!, nu că au să afle adevărul-adevărat... Așa am fost eu primit În țara mea... Tata râde, nechează galben. Știu că vine ceva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ne țânem di coada ta - prin cele lunci, cele păduri... Și, Doamne (cum ar zice - și chiar zice; și bine zice Creangă), ce minunății ieșeau din mânurile lui! și nu doar cozile alcătuind șerpi Încolăciți, pești cu gura deschisă (parcă pohtind și ei borșul Mătușii Domnica), vrejuri, funii, păsări, flori, adesea și câte un trup (Însă totdeauna Îmbrăcat, sirenele lui Moș Iacob purtau, peste solzi, câte ceva, de păreau și fără-solzi) - Însă și găvanele pe care ceilalți lingurari le tratează (!) după canoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Ea nu este rodul unei planificări în timp și/sau al unei ordonări în spațiu, nu face parte dintr-o strategie pe termen lung sau dintr-o coordonare a numeroase persoane și interese. Ea este mai degrabă pohta ce-a pohtit-o unul sau altul, la un moment dat sau altul, decît rodul unei voințe comune și înde lung chibzuite. Isprava este o inițiativă indivi duală și de moment, care, uneori, se poate întîlni cu alte inițiative individuale și de moment
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că perioada comunistă nu aparține modernității europene și nu a produs nici o formă de modernizare pentru simplul motiv că aceasta a fost impusă cu forța, ca și cum alfabetizarea, industrializarea sau urbanizarea ar fi fost pretutindeni în altă parte pohta ce-au pohtit-o societățile țărănești, adică principalul obiect - și nu subiect ! - al politicilor de modernizare). După ce am „revenit” în Europa, entuziasmul a început să mai scadă... Cel mai semnificativ termen a devenit astfel postăcomuă nism. Sîntem, adică, o societate post-comunistă, care ne-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a pierit.” În acea clipă mi-am amintit spusa lui Grigore Ureche privitoare la neasemuita moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit (1574): „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare...de la turci că-i vor face pre voie...cum au pohtit el, s-au gătitu să margă la pașa, în tabăra turcească...Acolo, dacă l-au dobânditu,... l-au legat de coadele a doao cămile și l-au slobozit prin tabără di l-au fărămat (atunci zic să fie zis Ioan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
poate că nici dl. Geoană n-a mai fost în stare să-și stăpânească diplomatic acțiunile sale. Să numesc acest lucru neșansă, ghinion, nesocotință, grabă, pripeală? Dar funcția înaltă către care țintea dl. Geoană ca fiindu-i „pohta ce-am pohtit, precum a zis Viteazul, care un om așezat, calculat, chibzuit și nu unul care să treacă cu atâta ușurință peste niște obstacole pe care netrecându-le corespunzător să dăuneze instituției prezidențiale. Orice om spune, domnul Geoană și-a cam făcut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]