139 matches
-
purces spre Crîm înainte. Iară când au fost la trecătoarea Niprului s-au ridicat nohaii și au lovit fără veste pe sultani și i-au omorât pe amândoi și după această faptă au purces cu coșurile sale spre țara leșească, pohtind de la leși loc {EminescuOpX 64} să se așeze sub ascultarea lor. Îmbla pre la târguri și prin sate toți cu câte o cruce de lemn la piept, semn de închinăciune. Ci leșii așa loc deșert fără oameni mai înlăuntrul țării
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poate că nici dl. Geoană n-a mai fost în stare să-și stăpânească diplomatic acțiunile sale. Să numesc acest lucru neșansă, ghinion, nesocotință, grabă, pripeală? Dar funcția înaltă către care țintea dl. Geoană ca fiindu-i „pohta ce-am pohtit, precum a zis Viteazul, care un om așezat, calculat, chibzuit și nu unul care să treacă cu atâta ușurință peste niște obstacole pe care netrecându-le corespunzător să dăuneze instituției prezidențiale. Orice om spune, domnul Geoană și-a cam făcut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Constantin Brâncoveanu, „neam de al lui Matei Vodă” Basarab, boierii adresându-i-se astfel: „Ne rugăm, nu lăsa țara să între alți oameni, sau răi, sau nebuni, să o strice, ci fii!” La care Brâncoveanu, subliniind că „dumneavoastră m-ați pohtit și fără voea mea m-ați pus domn în vremi ca acestea turburate, încungiurați de oști de vrăjmași” (aluzie la confruntările dintre cele trei mari imperii vecine), le cere în mod solemn: „Deaca pohtiți toți, mi-e voea și mie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
Brâncoveanu, subliniind că „dumneavoastră m-ați pohtit și fără voea mea m-ați pus domn în vremi ca acestea turburate, încungiurați de oști de vrăjmași” (aluzie la confruntările dintre cele trei mari imperii vecine), le cere în mod solemn: „Deaca pohtiți toți, mi-e voea și mie să-mi dați un jurământ înaintea lui Hristos precum veți fi cu dreptate și, de ar veni vreo primejdie domnii[i] mele despre vreo parte, să stați cu mine toți!” În această lumină se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
timp, ca și țara, sensuri diferite. În cadrul strict de analiză a instituției Adunărilor de stări, obștea desemnează tot stările privilegiate și induce pretenția acestora de a reprezenta Țara. Boierii trimiși la Poartă după alegerea lui Constantin Brâncoveanu, susțin că "nu pohtește țara pe altul"621. Sensul celor doi termeni se întrepătrunde, obștea și țara asimilând, în spiritul vremii, aceeași realitate politică în planul reprezentării. Dimensiunea ei rămâne definită în virtutea principiului "ceea ce privește pe toți, de toți să fie aprobat". Noul tip
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
altele și mai mari... Până la urmă ajungem la vorbele lui Mihai Eminescu: "a lumii-ntregul sâmbur: dorința și mărirea !" adică ceea ce-l mână pe om să progreseze este sexul (dorința) și voința de a fi cineva (mărirea !). Pohta ce-a pohtit-o Mihai Viteazul a fost unirea celor 3 principate românești; vreun poftitor contemporan vrea vreo 3 334 mașini bengoase. Parcă mai folositor e când vreunul scrie 3 cărți... Au poftit unii s-ajungă primari !... Și au ajuns ! Mai rămâne competența
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
au și început să și le arate ! Desigur, vorbim și de poftele femeilor însărcinate sau visurile unor săraci (de tipul "să se sature de ciocolată") dar astea-s mărunțișuri pe lângă nesăbuința unora. Că un "pre ședinte" (că-s destui primprejur) pohtește 20% (mai puțin nu-i ajunge!) din licitația pe care o coordonează, că vreun șef inspector vrea cota parte la Ordonanța 7 sau vreun primar își ia "tain de la 416 sau 76" ca să nu mai vorbim de fondurile structurale... totul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
trei trăsuri boierești. Iată ce va ieși: ora 16:00 - Deschiderea programului. Se vor cînta șlagăre nemuritoare din repertoriul galeriilor. Program interzis tinerilor sub 18 ani și adulților peste 18 ani și o secundă. ora 17:00 - „Pohta ce-am pohtit io“ - magazin istoric. Transmisiune directă consecutivă de la Podul înalt și Călugăreni. Gigi Becali va ține discursuri, îmbrăcat mai întîi în costumul lui Ștefan cel Mare, apoi în cel al lui Mihai Viteazul. ora 18:00 - „Know-how“ - emisiune de inițiere în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Constantin Brâncoveanu. Ezitant, Brâncoveanu este Înduplecat de rugămințile boierilor de a nu lăsa pradă țara străinilor și acceptă tronul. Interesante sunt cuvintele sale spuse la Înscăunare, - ,,domnia aceasta eu nu o poftesc ca să-mi Înmulțesc grijile ... ci dumneavoastră m-ați pohtit și fără voia mea m-ați pus domn În vremi de aceste turburate, Înconjurate de oști și de vrăjmași. Dacă pohtiți toti, mi-e voia și mie". Din acest fragment de discurs se arăta clar faptul că noul domnitor era
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
cuvintele sale spuse la Înscăunare, - ,,domnia aceasta eu nu o poftesc ca să-mi Înmulțesc grijile ... ci dumneavoastră m-ați pohtit și fără voia mea m-ați pus domn În vremi de aceste turburate, Înconjurate de oști și de vrăjmași. Dacă pohtiți toti, mi-e voia și mie". Din acest fragment de discurs se arăta clar faptul că noul domnitor era conștient de situația În care se afla la momentul acela Țara Românească, avea o privire de ansamblu asupra contextului internațional. Cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
țară. Aspirația perseverentă, de natură luministă, de a trezi elanul regenerator, este implicită („cum puteam, ochi având, să nu văz, văzând, să nu iau aminte, luând aminte, să nu aseamăn, asemănând, să nu judec binele și răul și să nu pohtesc a-l face arătat compatrioților mei?”). Călătoria ajunge astfel un mod esențial de revelare a identității în dublu sens: țara și propriul eu. În greoaiele lui veșminte orientale, hotărât să vadă tot ce ar fi demn de văzut, mereu avid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
încredere Pentru a ne feri din calea vrăjmășiilor, am căutat, pentru ținuturile noastre, protecția naturii. Am luptat, cu mai mult sau mai puțin succes, pentru a ne înconjura țările de frontiere naturale, nădăjduind că vor sta pavăză în fața răutăților care pohteau la meleagurile noastre. Natura a fost, totodată, cel mai de încredere aliat pe care ne-am putut bizui în lupte. În războaiele pe care le-am purtat pentru apărarea pământurilor noastre, am fost nevoiți să compensăm inferioritatea numerică prin folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ceața persista, învăluind decorul într-o pânză străvezie, mișcătoare, care-mi incita și fascina imaginația. Oștile voievodale coborau cu Negru Vodă, care le preda din fiu, în nepot, până la Mihai. Mihai le întorcea până la Alba Iulia, să împlinească pohta ce pohtise: ca valahii să fie un singur trup pe un singur pământ. Valurile de ceață erau oi risipite, fără păstor, pe care lupii în haite negre le alergau și le sfârtecau... și iarăși se strângeau sângerânde. Urmează Ploieștii!, anunță conductorul. Am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scoți". (Li Tai Pe, "poetul vinului", China, secolul VIII d. Cr. dinastia Tan) 24 decembrie 1992 Directorul general Ion Diaconu îmi telefonează acasă și mă felicită pentru numirea mea în calitate de director al Direcției juridice și a tratatelor. Pohta ce-am pohtit! A fost o onoare și o cinste să ocup această funcție, deținută anterior de atâția juriști eminenți cărora le-am fost decenii la rând, învățăcel: Flitan, Oancea (foștii mei profesori de la Facultate) și, mai ales, pragmaticul Gheorghe (Nea Georgică) Săulescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de] sărbătorile cele mari” <endnote id="(652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna pe români să fie cumpătați În „zilele cele curate” și să nu se dedea la excese bahice cum, chipurile, fac „jidovii” de sabat : „nu pohti sâmbăta pentru beții, ca și jidovii” <endnote id="(822, p. 204)"/>. În anumite situații presante, unii evrei nu-și permiteau să rateze o călătorie de sabat. Singurul fel admis de Talmud de a călători sâmbăta era pe apă, cu vaporul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prima pagină "Guvernul Tăriceanu s-a aruncat pe fereastră", Adevărul a ales un titlu mai sugestiv, cu trimitere la realitatea politică "Alianța s-a întors la soluția Băsescu: anticipatele", în timp ce Ziua a fost și mai direct, titrând "Pohta ce-am pohtit", alături de o poză mare a lui Traian Băsescu. Imediat după anunțul premierului, liderii Alianței au demarat consultările cu partenerii de guvernare pentru stabilirea pașilor de făcut. Astfel, scenariul convenit inițial de PNL, PD și UDMR, PC lipsind de la discuții pentru că
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
aibă un delegat în comitet, cu toate că mai înainte erau în contra. Comitetul s’a format din 3 comuniști, 3 socialiști, 1 Frontul Plugarilor, 2 dela sindicate și 1 U.P. (uniunea patrioților, n.n. și subl.ns.)”. Iată că „pohta ce-a pohtit-o” tov-ul Dimitrev, prinsese contur, chiar dacă bolșevicii au fost nevoiți (contrar voinței lor) să accepte principiul parității invocat de către socialdemocrați. Totuși, privită cu atenție, această „paritate” era falsă și iluzorie deoarece, atât frontul plugarilor cât și sindicatele sau uniunea patrioților
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
boierii baroniți, dregătorii corupți și lichelele politice, "hiclenii"ce jefuiseră țara clădindu-și huzurul pe sărăcia și nemernicia oamenilor. Și, Ștefan a făcut din Moldova o țară în care domnea ordinea și dreptatea pravilei; o țară nouă, puternică, înfloritoare. Cine "pohtea" să întoarcă din mers cursul vremurilor noi, avea a face cu sabia și cu "țapa" de nu se putea altfel. El considera că Domnul unei țări trebuie să fie, totdeauna și în toate, în frunte exemplu. Cu un curaj nebun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu calce vreun mort, moldovan au turc. Vorbesc toți odată, cu aprindere, cu patimă, retrăind bătălia: Priceput-ai cum i-o amăgit? se prăpădește de râs Duma Vlaicului. I-o momit și i-o tras pe șfară cătinel-cătinel, unde-o pohtit Măria sa, la loc strâmt și cu mocirlă. Ce i-o fătat mintea "Năzdrăvanului"! zice logofătul Tăutu căzut în admirație. O pitit în mlaștină, în smârcurile Racovățului, dincolo de pod, o pitit sumedenie de buciumași și trâmbițași... Și, când or prins să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de râs: Nu ți se pare, Șendreo, că te-ai prea împărtășit din sângele Domnului? Suntem prea mici pentru pozne atât de mari... Să ne cunoaștem lungul nasului... Mă bucur că am împlinit visul nostru: "neatârnarea Moldovei". Nici n-am pohtit mai mult. Cât despre "Creștinătate", aiasta-i pe deasupra. Mă bucur și pentru ea. Dacă se unea Europa într-o mare "Cruciadă"... se frăsuie Luca Arbure. "Dacă", murmură Ștefan. Eu am strigat. Cât i-am rugat: "Veniți! Veniți!" "Vox clamantis in
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mulțămesc! Acu, iertați-mă și voi, reia el, după o tăcere îndelungată, cu ochii în pământ. Ce să fac? spune și se așează pe treaptă, lângă Țamblac. Auzi? "Comori în Ceruri", mormăie el. Dac-ar fi după mine, le-aș pohti mai abitir pe cele pământene. Din păcate, nu se grăbește nimeni să mi le dea... Aaa! se adresează el unui boier înalt, frumos, cu tâmplele argintii, ce stătea tăcut, retras, mai în spate, boier Isaia! Dragul meu! Poftește mai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
făcut alta decât să ne apărăm! Am luptat pentru dreptul nostru de a respira liber, întâiul drept al omului! Gorganul de cenușă și oase arse cât piramida Eghipetului va sta mărturie înfricoșătoare, va fi învățătură tuturor celor ce-or mai pohti să ia pământul Moldovei în copitele cailor! Să se știe, strigă el rar, răspicat, Moldova nu-i sat fără câini, nici pământ de izbeliște, să-și facă cine o pohti mendrele cu ea! Să se știe: Cine vine în Moldova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mărturie înfricoșătoare, va fi învățătură tuturor celor ce-or mai pohti să ia pământul Moldovei în copitele cailor! Să se știe, strigă el rar, răspicat, Moldova nu-i sat fără câini, nici pământ de izbeliște, să-și facă cine o pohti mendrele cu ea! Să se știe: Cine vine în Moldova cu sabia, de sabie va pieri!" Și-apoi, zâmbește el mucalit după ce se liniștește, așa ne place nouă, moldovenilor, să umblăm ca Vodă prin lobodă, cu nasul pe sus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sabie va pieri!" Și-apoi, zâmbește el mucalit după ce se liniștește, așa ne place nouă, moldovenilor, să umblăm ca Vodă prin lobodă, cu nasul pe sus și coada pe spinare. Cine ce are cu noi? "Aiasta-i pohta ce-am pohtit!" Chiar mi-a trăsnit un gând, spune surâzând. Îi trimitem Slăvitului Padișah, cu umilința cuvenită -, îi trimitem în dar un steag verde al Profetului, însoțit de o jalbă... și râde, gândindu-se la mutra Padișahului. Tăutule! Peana și calamara! În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
gălbiori. Un război se duce și cu aur, nu numai cu inimă vitează și sfinte binecuvântări. N-o fi vrut să te spurce, clipește hâtru Țamblac. Știi: "Banul, ochiul dracului"... Ba să mă spurce! Să mă spurce! "Spurcăciune" de aiasta, pohtesc! Din păcate, nu se prea îndeasă nimeni... Noi ne-am făcut datoria, am plătit scump în sânge! E rândul lor. Este acolo, în scrisoarea Veneției, o frază cu o corabie, ce mult mi-a plăcut... Țamblac desfășoară pergamentul și citește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]