9,079 matches
-
cale-i ies, În cale-mi iese - într-un insectar. În crengi, un verde înspre chihlimbar, Semn că-n an, primăvară, n-ai de-ales! Un s, de la sentință-ntr-un proces, De la o sanie în zbor sprințar Printr-o poiană, sub, sticlind, ninsori. Parcă-i vrăjeau, tălpi gata fabricate, Pe-ai tăi, de-un Strâmbă-Lemne, de prin sate, Aceste, prin păduri, greșeli din rai. Le mângâiau, când le tăiau, gândeai, Ca-ncovoiate gâturi de viori. 20 ianuarie 2007 Ateneul Român
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
doi cocoșați mă urmăresc : unul o poartă pe stânga altul pe dreapta și-s mereu împreună ca acele ceasului acum s-ar putea să mor într-o tutungerie în miros de țigări de foi și de lapte cald ori în poiana premiului nobel lângă fluturii chirciți pe-o grămadă de bălegar 4 Lacul Bled liniștea lui care mă poate ucide mă expun benevol acestui pericol intim în fiecare dimineață învăț să coexist cu dungile trasate de rațele ce taie apa lin
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
000 de extratereștri ai ei să moară pentru o nouă transhumanță a stelelor căzătoare ca o urmă de gumă pe perete în ziua cu firimituri de soare a universului clorofilian mască de lemn și umbră de cimbru și sălcioară în poiana mierlelor sub ulmul zigzagat fulger țâșnind din pământ scrisoare aterizând împăturită-n patru nori și-n valuri de ceață pe fața lacului Bled 6 Apele lacului Bled s-au liniștit e o după-amiază senină de primăvară cu nori albi ca
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
a frînt. De la Năsăud, Brașov și București (unde și-a făcut studiile universitare) a ajuns în detenție politică pentru patru ani (ca fost membru al PNȚ e trimis la muncă silnică, pe șantierul-penitenciar Onești Baraj), apoi e proiectat în comuna Poieni din județul Cluj, la Timișoara, Bacău, Darabani, Suceava, Botoșani, pentru a reveni la Bistrița (Ithaca sa) abia în 1986, oraș unde și-a încheiat periplul pămîntesc în 1992. A publicat greu, cu mari intermitențe. Monografia sa, fundamentală, închinată copămînteanului Coșbuc
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
timp televiziunile, deschiderea pârtiei au fă- cut-o membrii proaspătului Guvern care, cum am mai spus, au reușit să se cunoască mai profund și cu oarece uimire, abia după ce și-au ozonat plămânii cu puternicul aer din codrii Predealului și al Poienii Brașov...; pesediștii erau cât pe ce să se organizeze în grupe de partizani prin Carpații de curbură, pentru a se obișnui cu cotiturile sugerate de mârâiturile câtorva... recalcitranți (vroiam să spun lupi tineri, dar nu!). Clujeanul Ioan Rus spunând clar
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
și spațiu sfidînd toate tipurile de eroziune, supraviețuind incredibil, pe un fragment de papirus, pe un colț de piatră, pe un petec de mătasă. Poetul nu știe niciodată spre cine trimite poemul. Aveam vreo zece ani cînd, în- tr-o fabuloasă poiană situată în pantă, pe care tatăl meu o cosea, m-am uitat la un pîlc de mesteceni ca și cum îi vedeam pentru prima dată. Erau sublimi, aerul se răsfăța atingîndu-le pielea argintie, frunzele lor gesticulau înțelesuri indescifrabile prin fața norilor. M-am
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
că, dacă mori, ne-a ajuta Dumnezeu să ne descurcăm și fără tine... Dar, spre disperarea soacră-si, de obicei nu i se întâmpla nimic, întoarcându-se acasă teafăr, ba mai și lăudându-se cu sadism că a jucat remy în Poiana Brașov cu flebețea ei, Dan Negru. Aceasta în timp ce pe lângă masa de joc treceau agale ursoaicele ducându-și puii la cină în Cartierul Răcădău din orașul de la poalele Tâmpei, dar și pentru a apărea apoi cu ei în reportaje tv de
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
cu piese similare care prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești, Moiești), adăpost al elitelor locale, sunt bine reprezentate. Multe dintre aceste produse de proveniență romană se datorează raidurilor înterprinse în teritoriul de la sud. Pentru sec. II-III p.Chr. se observă o frecvență scăzută a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
iar eu purtam pe palme un stup miniatural și-n fiece hexagon auzeam cum respiră cîte o rugăciune la Maica Domnului Căte puțin despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
Începâd cu luna iulie a acestui an, 2013, membrii Uniunii pot beneficia de petrecerea vacanței, concediului, sau a timpului liber în peisajul de o rară frumusețe din Munții Banatului. UZPR a încheiat un Protocol cu Pensiunea „Wittmann” din Poiana Rusca Teregova, prin care membrii Uniunii beneficiază de facilități importante pentru odihnă, recreere, creație. Pentru membri activi ai UZP se asigură cazarea și trei mese pentru suma de 77,50 lei pe zi. Pensiunea este amplasată într-un loc cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
pentru suma de 77,50 lei pe zi. Pensiunea este amplasată într-un loc cu un peisaj montan încântător, la 750 m altitudine, străjuită de vîrful Cozia ( 1450 m ), în preajma Muntelui Mic și Țarcu, pe malul unui lac de acumulare - „Poiana Ruscă”. Pensiunea este un complex gospodăresc, care oferă, în bună parte, produsele necesare alimentației, așa numitele produse bio. Bucătăria, care deservește doar pe cei aflați în găzduire, este excelentă, care a atras cele mai frumoase aprecieri din partea vizitatorilor din țară
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
dar ambele manifestări aveau aceeași substanță, cu acte de divinație într-o noapte de renovare a timpului. Această manifestare ritualica mai putea fi întâlnită, cu ani în urmă, în formă descrisă mai sus, în localitățile montane, din zona etnografica Dorna (Poiana Stampei, Dorna Arini, Dorna Candreni, Saru Dornei, Panaci), localități învecinate cu zona Bistriței, de unde își trage obârșia. Dar ceea ce aduce o notă distinctiva Bucovinei față de alte ținuturi românești, la pragul de trecere dintre ani, sunt uraturile și jocurile cu măști
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
decât în orice altă parte a României. Paradoxal, jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare și de câmpie și mai puțin în cele montane. Cei mai spectaculoși urși de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Câmpulungului, în special la Sadova și la Fundu Moldovei. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în cetele bucovinene. În desfășurarea jocului ritual al ursului, etalare de forță, vitalitate și dibăcie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
minute. Am incercat sa mergem mai departe spre lacul Bucură, dar copiii n-ar fi rezistat la încă 3-4 ore de urcuș. De la cabană Buta la refugiul cu același nume am mai făcut 20 de minute pieptiș. Am campat în poiana așezată în căldarea de sub Buta Mare, cu fața spre Păpușă Custurii. Ne-am împrietenit repede cu salvamontiștii Lucian și Loli, care ne-au sfătuit să mergem azi pe Vf. Piule, pe un traseu spectaculos, dar nu foarte lung, cât să
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
lasă bruma și ei sunt aproape morți. îi aduce în atelierul său și îi pictează poleindu-i cu praf de aur. Cîte puțin despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și corabia albă, albă a unui schit înfruntînd iernile dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
expansivității scăpate de sub controlul civilității culturale, temeinic inculcată prin cizelări succesive. Renunță treptat la stilul exuberant din Cîntece de zi și de noapte (1954), din care răzbat uneori prospețimi melodioase de tip Esenin: ,Ai! Cum trece vremea prin pădure,/ În poiana naltă ce tăceri! Dorm pîraie. Cine să murmure / Cîntecele unei primăveri?" pentru ca, în Fiul risipitor (1964) să apară primele elegii, strania colografie nocturnă din Vis de zugrav: ,încerc pe sticla umilă, noaptea, să prind/ infinitele forme și linii", neliniști izvorîte
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
a speranței 5. Trăim cu toții în zile diferite unul își caută broasca țestoasă care a dispărut altul tot tergiversează excursia pe malul lacului un altul trimite prietenilor scrisori din locuri inventate copilului îi scapă felia de pîine în canal în poiana mierlelor brutarul mut fărîmițează pîine chiar zilele îndrăgostiților sunt decalate fiecare cu lumina ei ce doar arar pătrunde în lumina vecină etanșe sunt bucuriile noastre ca florile în case părăsite zidite în culoare și miros departe de orice ochi de
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
rugăciune murmurată se înalță din izvoare strecurată printre sfinți și-n miresme de altar viu lumina mântuirii plouă peste-al meu zadar cruci de vulturi din tărie liturghii binecuvântă șapte turme-n vârf de munte mistice tăceri descântă ierburi din poieni văratici unduiesc liniștea vastă nor de raze îl pogoară pe Hristos aici pe coastă și pornesc lucrări serafii și orânduiri heruvii gura mea-i pecetluită - precum deltele de fluvii: către Mare ea rostește cuvântări de Înalt Mist din drum graiul
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
dintre luturi iscă sângeri Veghetoarea ardă Cânt din cer până la pământ! vulturii mării s-au lăsat pe brazi bătrâne cetini cântă liturghia nu-i nimeni să măsoare mâine-azi sfiită-n slavă-oprită-i ciocârlia lumina-a înghețat un cântec mut turme-n poiene au făcut popas păstorii au trecut în nevăzut: din cer așteaptă - toate - Sfântul Glas solemn - pâraiele cu țurțuri iscălesc pe filele pădurii-n rugăciune stinghere-n pisc - tălăngile vestesc: trepte de nori se dezvelesc minunii ...în mijlocul de magi și de
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
zdrențe (acareturisite) - sub Patrafirul Muntelui olandezi - danezi chinezi - vietnamezi - habarnezi mișună harnic - în mijlocul pravoslavnicei răzeșii ștefanice - a Voroneților (...corbul a încetat să se mai mire - fluturându-și în ploaie proroacele-i aripi deasupra acestor ecumeniste mușuroaie) behăie cor pravoslavnic în poieni de-amieze cu smerenie călcat-am printre căcăreze un păstor - cu celularul - mugește la turmă... hoți de lemne și jindariul fură fără urmă... munții au chelit măiestru sub securi păgâne „ajutoare-europene”... - edili vor să-ngâne a trecut pe-aici și papa
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
parte și din mitologia personală a lui Eugen Dorcescu, care a copilărit la poalele „Muntelui Lupilor” , într-un sat înconjurat de păduri, din care se iveau, zilnic, lupi, mai cu seamă solitari, dar, iarna, și în haită („La marginea acelei Poiene e râul, cu lunca lui, la stânga, privind în aval, e pădurea, în spate sunt Munții Vâlcanului - ai lupilor, altfel spus: Pleșa, Cornetul..."). Mult mai interesantă este însă prezența lupului în opera dorcesciană. Așa cum ne-a obișnuit, în tratarea literară a
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
Dorin Mitre) și noul altar de vară, oferit mănăstirii prin grija primarului comunei Oarța de Jos, prof. Bogdan Pop. Același harnic primar a oferit tuturor participanților o agapă creștinească. Cinste lor ! După masă mulțimea de oameni s-a deplasat în „Poiană”, lângă șoseaua Oarța de Sus - Bicaz, la noua pensiune a familiei Octavian și Simona Zaharie, unde au avut loc manifestări culturale organizate de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Premiul Excelsior: Mădălina-Andreea Stan, Comănești, Bacău; Paula Diana Handra, Călățele, Cluj II. Volume Marele Premiu: Mihaela Aionesei, „Surâsul dintr-o lacrimă", Ed, Eurostampa, 2015, Răzvan Ducan, „Strigăt din curba lui Gauss", Editura Nico, 2015 Premiul Special al Juriului: Ion Buciuman, „Poiana cu Izbuc", Ed. „Viață și sănătate", București 2015, Melania Rusu Caragioiu, „Spre ceruri sacre", 2012, „Perlele Domnului", Antologie de Puiu Răducan, Ed. Autograf, 2014, Maria Borzan, „Antologie de poezie populară", Editura Nico, 2015, Daniela Tiger, „Ochi de lumină", Ed. Vita
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
1 ianuarie 2007, vor fi majorări de prețuri la produse și servicii cum n-au mai fost în ultimii 2000 de ani, respectiv de când Traian și ai săi le fugăreau pe dacoaice (citat dintr-un studiu al lui Haralampy) prin poienile din Munții Orăștiei pentru a stabili pe căi amiabile originea noastră latină. Nu e adevărat, dar să zicem. Cum reacționăm noi? Soacra lui Haralmpy: -Nerușinații! Corul roabelor lui Dumnezeu, Claustrina și Coryntina: -Pe noi sigur nu ne-ar fi prins
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
decodat decît acela - încă, în multe privințe, criptic - care stă la baza ciclului tapiseriilor expuse la Cluny (ciclu care precedă această imagine cu vreo două-trei decenii). Imaginea are în centru o femeie tînără așezată, grațios, pe un covor, într-o poiană. Doamna ține în poală un licorn. Pe fundal, se văd coline. Iar din simbolistica florală și animalieră se remarcă, în primul rînd, un pom încărcat cu muguri, cu boboci, dar mai ales cu flori deschise și mature. Simbolismul pomului e
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]