158 matches
-
se atingă unul de altul. — Tu, fată, pînă la vreme, Îi dormi cu mine-n pat, decretă soacra mare. Și așa s-a făcut. Numai că mirele a tot Înghesuit-o pe Floare În acest răstimp, a tot pîndit-o prin poiată și prin șură și, cum nici el nu prea știa ce-i de făcut, mai mult o ciupea și o Învinețea, asuprind-o prin toate cotloanele. Nunta s-a ținut cu multă voie bună, a trecut ea și luna aceea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pescarului prin glanda lor electrică. Prăjiți pe jăratec, se pare că erau tare buni la gust. Afară de aceste delicatese la vreme de vară, pișcăranii se hrăneau, ca toți sătenii din CÎmpia Tisei, cu ce dădeau pămînturile, grădi nile, curtea și poiata, mai puțin cu poame. Era, Într-adevăr, o așezare săracă În fructe. CÎțiva pomițari, adică duzi, și aceia răsăriți din Întîmplare, nu pentru că i-ar fi sădit cineva, se chinuiau să salveze satul de lipsa absolută a arborilor rodi tori
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în vârstă, Pripone nu arăta ca și confratele lui; de aceea îi purta pică, motivând că acesta nu știe să se poarte cum trebuie cu găinile. Într-o dimineață, înainte de a pleca la munca câmpului, stăpânul a slobozit găinile din poiată și discuția s-a reluat între Pripone și Cocone: -Ce te ții așa, Cocone? a întrebat Pripone. -Fiindcă am și de ce, i-a răspuns Cocone. -Dă-mi voie să ți repet, că nu prea ai stofă. -Eu îți demonstrez că nu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
păsărilor, apoi a vorbit continuu fără poticniri și ochii doar în penajul judecătorului: -Domnule judecător, domnilor jurați, doamnelor, domnișoarelor și domnilor... -Așa, Cocone! Spune răspicat să vadă cine ești ... a strigat o voce dintre păsărime. -Rog să fie închisă în poiată pasărea care tulbură liniștea, a hotărât judecătorul. -Onorată adunare păsărească, a continuat Cocone după ce pasărea cu pricina a fost închisă, mă aflu aici pentru a vă aduce la cunoștință că onoratul domn Pripone se simte bătrân și de aceea îmi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că în acea casă locuiește cineva, cauți cu privirea să găsești ușa. După aceea te informezi asupră elementelor secundare care compun locuința respectivă, acoperiș, hogeag, prispă, trunchiul pentru spart lemne, dacă este ogradă, cât este de mare, o eventuală fântână, poiată pentru păsări, coteț pentru porci, car sau căruță, șură pentru animale și alte acareturi care mai sunt necesare într-o gospodărie ... L-am cunoscut pe omul acela care o viață întreagă a trăit, doar cu singurătatea. Nu-i voi pronunța
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cam trecută, dar tot minunată - și de vechea faimă a cârciumăresei, de vinul de Valdemoro, de cel tămâios, sau de Înmiresmata licoare de San Martín de Valdeiglesias; nici de minunata Împrejurare că localul avea o ușă dosnică dând Într-o poiată mare, și de acolo În altă stradă: procedeu foarte util de fofilare și de evitare a vizitei alguazililor, poterașilor, creditorilor, poeților, amicilor În căutare de bani și a altor soiuri de nepoftiți. În ce-l privește pe Diego Alatriste, masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Mircea Cărtărescu, 1980: „Lacrima lui Ovidiu. Vin sclipitor, autografiat. Stă pe toate limbile". Claudiu Komartin, 2003: „Must dulce.". Ion Manolescu, 1993: „Cyberwine. Cocktail neurochimic, pixelat la maturație. Bun pentru navigatori". Șerban Foarță, 1976: „Vin licoros de Severin. Soi altoit cu poieți crescuți în beciul lui Mallarmé. Miroase bine." Un bun interviu cu Gheorghe Florescu, autorul bestsellerului Confesiunile unui cafegiu, e luat de Dorina Ivan. Întrebat dacă-l citește pe T.O. Bobe, ginerele său, cum precizează oportun o notă a redacției
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6538_a_7863]
-
câte un model ilustru. Deviza băutorilor care își umplu mereu paharul bis repetita Deo placent (25) este construită pe tiparul expresiei horațiene din Arta poetică, 365 proclamând ideea dăinuirii operelor valoroase (haec deciens repetita placebit). Încântarea de a descoperi o poiată plină cu fân capătă pregnanță prin folosirea unui termen din manifestul clasicismului augustan care indică bucuria dorinței împlinite transmisă prin vers (Arta poetică, 75): Sententia compos voti! ar fi strigat cu entuziasm Horațiu, dacă și el ar fi avut prilejul
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
care Ticu împodobise, în cinstea lui Mica, tărnațul, a ajuns la Pestrița. Cîteva bucăți care n-au încăput acolo au fost însă socotite de Tinu destul de bune pentru a fi puse la streașina de la ocolul oilor, reconstruit de Tinu lîngă poiată, spre drum. Așa. Prin iunie 1976, în timp ce tremuram pentru admiterea la facultate - pînă atunci, de două ori ratată din pricina dosarului: aveam un frate în pușcărie, un frate la politici! -, m-am pomenit într-o după-amiază, exact în preziua primului examen
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
nu știi bine cine le spune, și din ele se cîrpesc, de fapt, niște vieți aruncate, ca boarfele, una peste alta, într-o debara, pînă se rup de purtat) semnificative pentru ce va să zică ,rolul" luat în derîdere: , Cînd într-o poiată sînt mai mulți cocoși care se bat neîntrerupt, vreo doi se prefac că sînt găini. Acceptă să fie călcați de cocoșii puternici. Păcat că nu fac și ouă. Cînd cocoșul lipsește (a fost tăiat pentru răcituri), cea mai urîtă (de
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
mă întorc! Rămase Doamna Găină, așteptând-o pe vecină și rugându-se în gând puii să-i vadă venind. Timpu-acesta, Doamna Rață, pasăre foarte isteață, scoase din pământul moale câțiva viermișori, la soare și să vezi, că de îndată, sub poiată, se arată ciocuri mici și pofticioase piuind cam zgomotoase! -Iată unde-ți sunt fugarii, dau năvală ca barbarii când e vorba de mâncare, fără nici o supărare, râde măcăind vecina, bucuroasă că găina poate să se liniștească și să se gospodărească
AJUTORUL (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384625_a_385954]
-
mâine se dau-nainte Ceasurile cu o oră! Sper că nimeni nu ignoră Și că toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții Au cântat ca și-altădată Cu-cu-ri-gu! în poiată, Ori afară, în ogradă, Țanțoși ca la o paradă, De-au jucat găini în horă, La aceeași veche oră!... Referință Bibliografică: SCHIMBAREA OREI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382973_a_384302]
-
Stevan Janić pe care-l va boteza tata; de asemenea, numele doctorului Levstik, un sloven refugiat, care-i va prescrie prafuri pentru gastrită, sau al uneia, Radmila - Rada Mavreva pe care tata o va tăvăli o dată În fîn, Într-o poiată.PRIVATE CÎnd s-a ajuns la stagiul militar al tatei, În carte a apărut schița traseelor pe care a mărșăluit a cincea unitate de infanterie staționată la Maribor; numele ofițerilor și subofițerilor cu gradele lor, totul era notat, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
crăpate ale pardoselii, erau parcă acoperite cu o mantie de cenușă. Am zărit ceva ce părea a fi niște urme de pași care pătrundeau În apartament. — Doamne, Maica Domnului, murmură portăreasa. Aici e mai mult rahat decît Într-o ditamai poiata. Dacă preferați, intru eu singur, am sugerat. — Ați vrea dumneavoastră. Hai, dați-i ’nainte, că eu vin din spate. Am Închis ușa Îndărătul nostru. O clipă, pînă cînd privirea ni s-a obișnuit cu penumbra, am rămas nemișcați În pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mâine se dau-nainte Ceasurile cu o oră! Sper că nimeni nu ignoră Și că toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții Au cântat ca și-altădată Cu-cu-ri-gu! în poiată, Ori afară, în ogradă, Țanțoși ca la o paradă, De-au jucat găini în horă, La aceeași veche oră!... Referință Bibliografică: SCHIMBAREA OREI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363005_a_364334]
-
vorbea o jună De-ale ei succesuri Se hlizeau și turcii De sub a lor fesuri... Mulți știu rumanește Precum nea Vanghele Zic aeropoarte Și trag la hotele... La friptura stec Ei vor crastaveți Și-i scurmă talentu' Că ie mari poieți. Scriu literatură în limba iengleză Dar vin din Caracal Și-s căzuți în freză. Bat câmpii pe câmpuri Intră-n politică Și-apoi după gratii Prinși cu-ocaua mică! Pe la tribunale Lacrimi grele storc fiinca porcul râmă Și râma nu
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
dus departe, departe, în tinerețea sa și a bărbatului. / - Pesemne așa trebuia să se întâmple, tu, nevastă! Numai de-ar fi om de treabă hoțul acela de ficior. Ce zici tu să-i dăm la fată, bivolița cu lapte, din poiată, ori îi cumpărăm mobilă de bucătărie domnească?...”). Ăla cu „janta” este prins de grumaz și tras, justițiar, spre tăietorul de lemne, după ce tata Teofil i-a întâmpinat, pe el și pe cei din suita lui, ca pe niște călcători de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Ieri, am fost o veveriță mândra de a mea codiță, ronțăiam alune verzi și alergam prin livezi. Astăzi sânt o pisicuță grațioasă și drăguță; languroasă mă dezmierd, între perne, acum, mă pierd. Mâine - o vulpe șireată, voi da iama în poiată să umplu un coș cu ouă, că peste o zi, pui de aur vor ieși. Poimâine, ca o leoaică îmi voi apăra puiuții, voi vâna să le-aduc hrană să crească micuții. Trece timpul și iubirea zi de zi sporește
TRECE TIMPUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367086_a_368415]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > CÂND ERAM COPIL,ODATĂ... GRUPAJ DE POEZII PENTRU COPII Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Când eram copil,odată... Când eram copil, odată, Luăm oul din poiata Și-l dădeam la o dugheana Pe-un ciubuc și o bomboană. Am sustras, a câtă oară? Zahăr cubic din cutie, De pe raftul din cămara; Ce mai rost de bucurie! După ce posteam tot postul, Chiar în sâmbătă cea mare, Gustam
CĂND ERAM COPIL,ODATĂ... GRUPAJ DE POEZII PENTRU COPII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368617_a_369946]
-
1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului adesea mă întorc în sat să-mi scutur sufletul de rouă, la poartă lacătu-ncuiat îmi frânge inima în două. e tristă prispa de-altădată, fântâna doarme pe tălpar, a căzut cerul pe poiată, o cioară stă înfiptă-n par. drumul mi-a rămas stingher, nu știu încotro s-apuc, mi s-a-nchis granița -n cer și sunt singur ca un cuc. vremea trece prin cuțite triluri de privighetoare, unde ești copilărie, unde
ÎNTOARCERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349519_a_350848]
-
Să nu-i găsească vreo gripă, Îi ascunde sub aripă. Lecția ,,Firul de iarbă”, E de fapt o dulce zarvă; Și la ,,Râmă”-i joc aprins... Uite, pe cel gri l-a prins Coțofana cea șireată, Ce-a pândit de pe poiată, Dar l-a lăsat iute jos, C-am strigat la ea nervos. Pentru-a mea ispravă mare, Mă ciupește de picioare; Lângă bulgării de alamă, Se fălește că e mamă. Mie-mi place ca făptură... N-am s-o fac
MOŢATA (POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350302_a_351631]
-
ori, din toți rărunchii, cântecul său știut și răsștiut de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să adoarmă. Găinile erau de părere că stă cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea nimic, iar cocoșul știa lucrul acesta. Și povestea s-ar fi repetat la nesfârșit. Numai că, într-o seară, curcanului îi veni ideea să se culce lângă ferestruica poieții. Trezit, ca de obicei, de cântecul cocoșului
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea nimic, iar cocoșul știa lucrul acesta. Și povestea s-ar fi repetat la nesfârșit. Numai că, într-o seară, curcanului îi veni ideea să se culce lângă ferestruica poieții. Trezit, ca de obicei, de cântecul cocoșului, la miezul nopții, curcanul, până să adoarmă din nou, trase cu ochiul pe ferestruică să-și mai omoare timpul. Abia atunci, pentru prima dată în viață, cunoscu splendoarea nopții, cu foșnetul molcom al
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]