286 matches
-
Irina află că între 1950 și 1968, acesta împreună cu un fost profesor de-al său de la Liceul Comercial din Bandava au înșelat statul și și-au însușit sume foarte mari de bani. Din calitatea de contabil la IAS-ul din Poienari (comuna socrilor săi, Gheorghe și Domnica), el întocmește documente fictive pentru lucrări realizate gratis de săteni. Spirit deja format în valorile școlii și bisericii (Florina Grigorașcu este o femeie bisericoasă), Silviu Grigorașcu dezaprobă faptele ilegale ale tatălui său. Structurat axiologic
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
întreagă îi trecu prin fața ochilor când începu să spună cu ochii în lacrimi: „Domnule judecător, jur să spun adevărul... Nu mai pot răbda, simt că mi se apropie sfârșitul. Când conița Corina a intrat peste noi în salonul conacului din Poienari, ne-a strigat din pragul ușii, că o să ne pedepsească pentru toată viața. Conașul se făcuse galben ca turta de ceară când a văzut-o că are în mână un pistol, iar eu m-am ascuns în spatele lui. A întins
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
decalrații în care susțineai că-l iubești pe conașul, pentru care ți-ai da viața. Te ascult. - ...Onorată instanță, domnule judecător, între timp, Naie, după cum știți din declarațiile mele, m-a alungat din casă... De la întâmplarea petrecută la conacul din Poienari, nu m-am mai dus în satul Vălureni..., soțul meui n-a vrut să mă mai vadă, iar eu m-am mutat la Craiova cu fetița, la surioara mea, unde conașul Pndelică mă vizita săptămânal. Dacă ați ști... cum mă
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
în camera de la sobă, unde-i lăsase pe „amorezi” nu se vedea nicio lumină. - Nu sunt aici, Ioane, au fugit amorezii..., unde să-i găsim? - Domnul, îi atrase atenția conița Corina lui Bâzdoagă, arată-i surugiului drumul care duce la Poienari..., acolo s-a ascuns jigodia... că-i știu meteahna. - Întoarce repede căruța și iau-o pe drumul Scurtei!... - Dar până aici m-ai tocmit... - Mergi, omule, nu-ți face grijă că te plătesc, îl asigură conița Corina care ardea de
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
și a rugat-o cu un glas slugarnic: - Doamnă mare, e bine să-mi plătiți acum retul de bani; costul călătoriei până în comuna Vălureni mi-a fost achitat de domnul Ion... - Dă-i, Ioane, treizeci de lei. - E departe până la Poienari?... mai întrebă surugiul cu o jumătate de gură, fiind mulțumit cu plata primită, fiindcă acest supliment, nestricându-i în buzunar, îl socotea ca pe un un venit suplimentar... pomană cerească, nu altceva pe asemenea criză, a cărei efecte se sițeau
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
socotea ca pe un un venit suplimentar... pomană cerească, nu altceva pe asemenea criză, a cărei efecte se sițeau din ce în ce mai tare de către cei săraci. - Ia banii și nu mai întreba! - Într-o jumătate de oră era în curtea conacului de la Poienari. Cucoana Corina, ajutată de Bâzdoagă, coborâ din căruță, neuitând să-și atranjeze ținuta și, ridicând capul ca o adevărată principesă, cu pași hotărâți se îndreptă spre ușa conacului, spunându-le în grabă celor doi. - Nu vă mișcați din căruță, ați
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
care ardea ca perele expuse în plin soare de Iulie, i-o sărută și, privindu-l cu ochii ei seducători, adăugă: veri să te lecuiesc de „boală”? - Deja am planul făcut: ne ascundem de ochii lumii la conacul meu din Poienari; nu te-nvoi Năică o săptămână ca să mă tratezi cât sunt în convalescență?... ha, ha, ha!... Didina, care se prinsese între timp că numai nenea Bâzdoagă îl învățase pe Năică să-l jumulească de bănișori pe „gâscanu’ amorez”, îi șopti
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
din banca întâia. - Chiar te rog. - Păi, nu toate dramele duc la tragedie, că după ce veți afla o mică întâmplare prin care a trecut bietul tata, acum doi ani, când a măritao-o pe soră-mea Lenuța cu Ilie Străgălie din Poienarii Mari, o să aveți „papornița” plin ochi... Instantaneu, întreaga clasă s-a trezit la viață și râsul elevilor a înviorat atmosfera. - Enescu, nu face pe bufonul clasei! Se poate? - Îmi cer scuze, dar cum e și proverbul: când dracu-și bagă
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
de frig în puterea iernii, când noi umblam cu colindul pe uliță, întrebând dacă „Ne dați ori nu ne dați, pâine și cârnați”. Vorbind despre Poiana Sibiului, sat de ciobani, care încă mai păstrează tradiția venită din negura vremilor, acum Poienarii sunt toți conectați pe Facebook; am fost onorată sa ma alătur și eu grupului lor. De acolo primisem în ajunul Crăciunului următoarele urări: Poiana Sibiului Satul Vlașinilor: Sărbători fericite și La mulți ani de aici din Inima României! Cu drag
DESPRE SĂRBĂTORI – DIN ALTE LUMI, DIN ALTE TIMPURI de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375293_a_376622]
-
îmi amintesc cu nețărmurita recunoștință de următorii: renumitul violonist Gică Chirea, Ioniță și Gheorghe Triculescu, Marin Tănăsoiu a cărui vioară avea o goarna strălucitoare din alama, Gheorghe și Mitică Zamfir, frații Colita (Gheorghe, Mitică și Ilie), Gogu lui Cirică din Poienari, familia Păscu (Gică, Vasile și Costică). Tot în acea perioadă am avut prilejul să cunosc pe cele două mari doamne ale cântecului popular, Maria Tănase și Maria Lătărețu (tânți Mărită) de care mă leagă cele mai fericite momente din viața
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Personalitatea doctorului D. lărgește registrul de expresii umane și culturale ale Mărginimii Sibiului. SCRIERI: Spre soarele de la Assuan, Poiana Sibiului, 1935; Ierusalim-Paris, Poiana Sibiului, 1935; Soarele din Piatra Albă, Poiana Sibiului, 1940. Culegeri: Lăcrămioare, 1917. Repere bibliografice: Ion Mariș, Un poienar străbate lumea: dr. Eugeniu Dobrotă, TR, 1994, 3. I.Ms.
DOBROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286806_a_288135]
-
biserică catolică. Putem presupune, adaugă el, că toate acțiunile (evenimentele) campaniei s-au petrecut în această regiune de drumuri înguste, printre dealuri împădurite. Argeșul în care ajunge armata regelui, zice Iorga, nu este Curtea de Argeș, ci cetatea din munte -castrum Argyas (Poienari). Un document ulterior, diploma din 30 iunie 1347, menționează că Ștefan Lackfi, comandantul armatei regești, "a capturat șase oameni (vlahi), iar pe cei mai mulți i-a ucis" (DRH D, I, p. 65-66). Finalul campaniei este controversat, ca și traseul și detaliile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
obiectiv politic, și unul bisericesc: lupta cu "schisma îndărătnică românească". Deși în actele sale, regele a încercat să micșoreze amploarea înfrângerii, era o evidență că armata sa a pierdut în lupta cu statul muntean. Locul bătăliei pare să fie cetatea Poienari, de pe Argeșul superior, dar, în general, toponimul "Posada" este plasat în vest, în Munții Cernei (DRH D, I, p. 155). Acest toponim nu este documentat în părțile Argeșului, dar locul cel mai plauzibil este în zona Boișoara -Câineni, din Țara
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de evidentă sorginte scripturistică, acea opoziție dintre Bine și Rău identificată în faptele Voievozilor, a învățat-o, poate, Stoica Ludescu de la înaintași (autorul acelei bănuite compilații din timpul lui Matei Basarab)51: — „Vlad - vodă țepeș. Acesta au făcut cetatea de la Poienari și au făcut sfânta mănăstire ot Snagov. Mai făcut-au un lucru cu orășanii den Târgoviște, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului-vodă. Când au fost în ziua Paștilor, fiind toți orășanii la ospețe, iar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oameni mari, bătrâni, pre toți i-au înțepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câți au fost tineri cu nevestele lor și cu fete mari, așa cum au fost împodobiți în ziua Paștilor, pre toți i-au dus la Poienari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei și au rămas toți deznăscuți în pieile goale. Vădislav-voievod Bătrânul au venit domn când au fost cursul anilor de la Adam 6935. Acesta au făcut biserica domnească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
VĂDUVA-POENARU, Ion (15.XI.1934, Poienarii de Muscel, j. Argeș), poet, prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Butură) și al lui Bucur Văduva, maistru miner. Urmează școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Dinicu Golescu” din Câmpulung (cu intermitențe), în 1949 trecând la Școala Medie
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
Mai vechi probabil decât celelalte două versiuni, povestirile românești despre Vlad Țepeș s-au transmis doar pe cale orală, prezența lor, identificabilă ca sursă de inspirație, fiind atestată și prin recente cercetări de folclor în satele argeșene învecinate reședinței voievodale de la Poienari. Anecdotele despre Vlad Țepeș au influențat în secolul următor paginile consacrate domniei acestuia în Letopisețul cantacuzinesc, iar mai târziu oferă motive de inspirație pentru Țiganiada, epopeea lui Ion Budai-Deleanu. Povestirile sunt prelucrate de Petre Ispirescu în Viața și faptele lui
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
taberile lăzurenilor și căpâlnarilor, care lucrează la greble, descâlcind plăviile de bușteni și slobozind lemnele pe unda harnică spre locurile de jos de la câmpie. Tot în acea vreme prielnică umblă la deal și la vale, pentru oile și stânile lor, poienarii. Dar acuma nu se mai află nimene în văi și singurătățile s-au așezat iar în domnia lor de iarnă. Ce nebun, dar, întârziat pe la vreo stână, ori rătăcit de la Tău, să se suie aici, la acest hochstand ascuns între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în voia lui pe Culi, în vara aceea. S-a fost el și la Sebeș, să vândă pieile de lup și de jder; s-a întors și s-a suit la piscul Pătrului, ca să arvonească brânza de toamnă de la bacii poienari; s-a dus să-și găsească soții la Braniște; a ales și a târguit cu ajutorul lor un cal în locul Murgului. Pe acesta îl chema Șargu. Era voinic și blând. Coborând cu stăpânul său cătră apa Frumoasei, se deprinsese să sforăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai bune și mai gustoase decât orice șunci de pe lumea asta. —Ba eu n-am mâncat și nici n-am să mânc în viața mea, declara Culi. Mi s-ar părea că mânc și din calul cel răpănos de la stâna poienarilor. După ce s-a dus domnul de la Cluj cu trofeul, Culi a rămas cu ai săi și cu ale sale, ca să se pregătească de iarnă. Mai stăruiau în el oarecare neliniști - mai mult amintiri, cătră care zâmbea cu mâhnire. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în manieră pozitivistă a unor pietre funerare și a unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
publicate de Lapedatu în Buletinul Comisiunii. Pe de o parte se remarcă prezentarea evoluției istorice a monumentelor aflate în planurile de restaurare ale Comisiunii: mănăstirile Comana, Hurezi, Probota, Cozia, Baia, bisericile din Bălteni, Ludești, Vădeni, Bucur din capitală, cetățile Soroca, Poienari și Dâmbovița. S-a îndreptat spre cultura și arta medievală din Țara Românească și Moldova. Pe de altă parte, se constată descrierea în manieră pozitivistă a unor pietre funerare și a unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
sfârșitul sec. XVI. -Țările Române dispuneau de un important sistem defensiv: o în Moldova și Țara Românească format din cetăți întărite : cetăți de margine: Turnu, Giurgiu, Hotin, Cetatea Albă, Chilia, Orhei, Tighina, Soroca; cetăți de interior: Neamț, Suceava, Roman și Poienari. o în Transilvania format din: o orașe care aveau fortificații: Făgăraș, Bran, Timișoara, Sibiu și Sighișoara; o cetăți țărănești: Râșnov și Prejmer. 6. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII XX) I. Proiecte de realizare
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
comune. În general, numele proprii nu prezintă opoziții de număr, avînd fie formă de singular (Brașov, Dunăre, Parîng), fie formă de plural (București, Carpați, Bucegi). Cele mai multe nume de locuri sunt singularia tantum, excepție făcînd localitățile denumite după membrii comunității (București, Poienari), lanțurile muntoase (Carpați, Bucegi) și arhipelagurile (Azore, Antile). Și acestea, sub presiunea majorității numelor, care sunt la singular, selectează în context determinanți la singular (acest București, Bucureștiul cotidian). Genul numelor de locuri este o categorie formală, fiind stabilit în context
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Iepure, Iepureasca, (Dealu) Ierugii, Iezer; Saeș - dar Faier, Maier, Chier, Ulieș, Sacrieș, Agrieș, Cuieș, Mizieș, Bozieș; Băești, Limbăești, Ciobăești, Scăești, Dăești, Rădăești, Bodăești, Codăești, Găești, Drăgăești, Hăești, Milăești, Bălăești, Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița etc. Un avantaj, poate neavut explicit în vedere de autorii standardizării, dar sesizabil în multe situații, l-ar putea constitui diferențierea formală între omonimele toponimice care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de numeroase, elementele derivative și perifrastice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]