33 matches
-
data =”7 noiembrie 1976”> Dragă Costică, Acum două zile am primit răspunsul la scrisoare și ne-am bucurat cu toții de multele vești bune și ne-am întristat că ai nemulțumiri cu stomacul. Ceaiurile sunt la putere și pe lîngă tradiționala pojarniță îți recomand și gălbenelele. Ca să facem haz de necaz (fiindcă și eu beau ceaiuri) , mai ales că nu se găsește cafea, amintesc ce spune Hasdeu în Mișcarea literelor în Eși: „Nu vrei, frătică, să bei cafeaua sultanului, atunci bea ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului. Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice și luvisoluri albice. Vegetația acestui tip de pajiște derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare și toxice, precum: alior, lumânărică, scaieți, pelin, pojarniță. Valoarea pastorală și productivitatea sunt foarte slabe, cu producții de 1,5-5 t/ha MV, în funcție de intensitatea degradării, cu o capacitate de pășunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha. 4. Pajiști azonale 4.1. Pajiștile din lunci și
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
Androceul are stamine numeroase, libere sau unite în mănunchiuri (o parte transformate în staminodii). Gineceul are 3-5 carpele unite, uni- sau multilocular. Fructul este o capsulă septicidă, uneori bacă sau drupă, iar semințele nu au endosperm. Hypericum perforatum L. (sunătoare, pojarniță, ) este o specie erbacee, cu rizom din care pornesc rădăcini adventive și tulpini (sclerificate la bază) muchiate și multiramificate. Frunzele au glande cu uleiuri eterice, care apar ca niște puncte (perforații). Florile sunt galbene- aurii, dispuse în vîrful tulpinii și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite: trifoiul sălbatic, „lipitoarea” ("Viscaria vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
tisa (Taxus baccata). Se regăsește și o specie - relict terțiar: vornicerul pitic (Evonymus nanus), pe valea Tarcăului. Demne de menționat mai sunt plantele medicinale cum ar fi afinul (Vaccinium myrtillus), arnica (Arnica montana), coada șoricelului (Achillea millefolium), mușețelul (Matricaria chamomilla), pojarnița (Hypericum perforatum), sau dintre ciuperci gălbiorul (Cantharellus cibarius), ghebele (Armillaria mellea), hribul (Boletus edulis), Râșcovul de brad (Lactarius deliciosus), vinețica (Russula vesca), ori dintre plantele alimentare zmeurul (Rubus ideaeus), fragii (Fragaria vesca). Solurile cambice se prezintă ca argiluvisoluri, soluri brune
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
acum a rămas doar unul singur. Acest obiect este inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. Ponoare adînci în care sau dezgolit depunerile pleozoiului, mezozoiului și canozoiului. Izvoare și cascade. Pădure bogată în diferite componente. Plante rare: dracila, corn, luntricica, dedițel, pojarnița de munte, trifoi negru, pătrunjel de cîmp, feriguța, feriga femenină, șiverechia, urechelnița, ghipsoruța și altele. Rezervatia este încadrată în etajul deluros de cvercete cu următoarele tipuri de stațiuni: - Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto - șleauri sau goruneto -stejăreto -șleauri Ps
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului de apă al celor două pâraie (Corbul și Minerul) putem admira lăptucul oii ("Telekia speciosa") care poate ajunge uneori la 2 m înălțime. Imaginea
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
este un gen de plante lemnoase (tufe) și ierboase din familia hipericacee, care cuprinde 490 de specii răspândite în regiunile temperate (dar puține în Australia) și tropicale montane. Sunt cunoscute în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze opuse simple, sesile sau subsesile, cu punctuațiuni transparente (= pungi secretoare) sau negru pătate. Flori cu corola de obicei galbenă, dialipetală, pentameră, în inflorescențe terminale cimoase. Sepale 5. Petale 5, de
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]