102 matches
-
Conținutul lecției de pregătire artistică în gimnastica artistică de performanță: 1. Exerciții pentru pregătirea organismului pentru efort, care pe lângă variantele de mers și alergare pot cuprinde și variații de pași specifici gimnasticii ritmice (pasul ușor, arcuit, ascuțit, înalt, vals, galop, polcă, mazurcă, fandat etc.). 2. Exerciții pentru optimizarea dezvoltării fizice care în acest caz au un aspect artistic de execuție. 3. Exerciții cu sprijin la bara de perete care rezolvă următoarele: formarea ținutei specifice, corecte; dezvoltarea și perfecționarea calităților motrice și
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
După Revoluția franceză (1789), după Restaurație, În diverse țări apar diferite dansuri și anume: valsul În figuri, dans În măsura ternară de origine franceză, galopul ce intră În repertoriul dansurilor de salon cât și În spectacolele de balet, (sec. XVIII), polca, dans În măsură binară, de origine cehă, răspândită În Europa, pe scenă și ca dans de salon, considerată de specialiști ca fiind anticoregrafică, mazurca, dans de origine poloneză, În măsură binară, considerată fină, elegantă, cancanul, considerat un dans indecent, frivol
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
femeia și bărbatul erau uniți Într-o Îmbrățișare. Originar din Franța, apariția valsului, pentru prima dată la Curtea de Valois - Henric al III-lea, a fost revoluționară și deși moraliștii erau scandalizați, avea să rămână, fiind apoi urmat de viguroasa polcă și de alte dansuri pe perechi. Între timp, dansul de palat a dus la apariția dansatorilor cu adevărat profesioniști care evoluau În fața spectatorilor de teatre. Ritmul civilizației actuale nu mai corespunde cu cel al veacurilor trecute. Nobilul vals și distinsul
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
fracții reprezintă numărul timpilor iar numitorul durata valorii fiecărui timp. Cele mai utilizate măsuri pentru acompanierea mișcărilor sunt: 2/4,3/4,4/4, 6/6. Piesele muzicale scrise În măsura 2/4 care pot fi folosite În lecție sunt: polca, galopul, muzică folclorică, disco, jazz, rap, pop; În măsura 3/4: vals, mazurca, poloneza, piese folk, disco, iar În măsura 4/4: marșuri, jazz, tangou. Piese ca: adagio, horă sunt scrise În măsura 6/6. Începutul partiturilor muzicale este marcat
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești", abonat ,,la un cabinet de lectură", să bea șampanie, să fie îmbrăcat după ultima modă, să poarte baston rococo și pumnal cerchez, să scrie cu "condei de oțel", să joace șah, să danseze polca și să aibă pe biroul său cel puțin o duzină de "albumuri caricaturale și de cărți ilustrate"27. Această mentalitate este foarte semnificativă, reflectând marile transformări prin care trecuse orașul moldovenesc, transformări care ridicaseră pe primul plan al vieții urbane
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ion Goschin (Un roman de mare valoare: „Patul lui Procust” de Camil Petrescu, Un nou mare poet român: Aron Cotruș, Despre opera lui Gib Mihăescu, „Velerim și Veler Doamne” de V.I. Popa, Două romane remarcabile: „Arsenic” de Sergiu Dan și „Polca pe furate” de Mihail Celarianu, Ion Biberi, „Étude sur la littérature roumaine contemporaine”). Folosind pseudonimele Ilie Gălănescu, Gh. Nicodim, N. Sachelarie, Ana Săbăreanu, V. Săbăreanu, Ilie Văraru, Mache A. Velicu ș.a., același Ion Goschin scrie și articole cu caracter teoretic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288161_a_289490]
-
sporeau stările afective ale nuntașilor. În repertoriul lăutarilor Costică Samson sau Mircea Doru se întâlneau peste 30 de cântece interpretate vocal și cu acompaniament: „La gătitul miresei”, „Jocul voalului”, „Danțul miresei”, „Jocul zestrei”, „Cântecul găinii” și multe marșuri, hore, sârbe, polci, valsuri sau tangouri. Pe parcursul desfășurării nunții tradiționale din satele comunei Oncești, indiferent de momentul zilei, se salută cu „bună dimineața”. Este salutul ce reprezintă, simbolic, un nou început în viața mirilor. De respectarea desfășurării nunții răspundeau, înainte vreme, doi vornici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
4 și mărgele, fiind denumite după felul ornamentului: „cu puișori”, „cu iconiță”. Pentru perioada rece, peste articolele vestimentare purtate pe timp de vară, se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in și cânepă, fuste fără
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
folclor. Necesitatea comunicării concise, aproape aforistice, a unor observații determină dezvoltarea unor modalități specifice de exprimare. Enunțul direct este destul de rar: „Te cunoști lele pe frunte / C-ai pus rumenele multe”. Se folosește mai mult exprimarea aluzivă, falsul monolog („Hora, polca pot juca, / Dar cămăși nu pot spăla”), precum și pseudodialogul („Mândro cu nasul pe sus, / Poale la cămașă nu-s. / - Ba le am, dar nu le-am pus, / Că-s la harnica pe fus”). Un procedeu compozițional, specific și altor creații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
jos a fustei se vedea poala cămășii care uneori avea și dantelă lucrată de cele mai multe ori manual. în picioare se purtau opinci sau ghete. Pe cap, femeile purtau în funcție de anotimp baticul, barizul, berta, casânca. în timpul friguros purtau peste corp o polcă vătuită, strâmtă și scurtă. Femeile mai sărace purtau pe timp de iarnă scurte de suman și uneori cojocelul bărbatului. în picioare purtau cipici împletiți din lână de oaie, negrii și margine roșie lângă picior. în casă și chiar pe afară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
251. De fapt, latinismul a avut deplină îndreptățire istorică, dar a avut și unele aspecte ce trebuiau combătute, însă și Curentul istoric-popular a devenit în timp desuet și trebuia depășit, atît ca ideologie, cît și ca limbă. 120 De exemplu, polca poloneză a devenit dans aristocratic și s-a răspîndit la înalta societate din vestul Europei. Tot astfel, canțoneta italiană, pornită de la nivelul culturii minore, a fost preluată de cultura majoră și răspîndită în muzica mondială. 121 Sloganul "limba poporului" a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar odată cu zoaia din covată, azvârlim și pruncul!... Dacă Johann Strauss tatăl ar fi fost român, sunt cât se poate de sigur că l-am fi catalogat printre compozitorii minori. N-a depășit nivelul muzicii de larg consum (valsuri, marșuri, polci), așa că să stea la locul lui, alături de Ivanovici & comp. și să fie cântat duminica, în parc, când sfârâie mititeii și se plimbă servitoarele cu cătanele în permisie. Austriecii l-au declarat rege al valsului (imposibil la noi, fiindcă avem un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva polci, "pestelci" etc. completau inventarul de îmbrăcăminte aflat la Ospiciu. Existau perne umplute cu lână, dar toate erau rupte. Inventarul, în general, lăsa impresia de sărăcie și de multă neglijență. Pentru curățenia corporală bolnavele erau pieptănate cu "peptene des" aflate doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chanson Russe; Ho! Y a ho!: Moda din ziua de astăzi, romanță. 2. Parte: Une lune de miel Normande 138. 3. Parte: Cliquot, Fantaisie (Lombard). Le champagne, musique de Mr. Carini; Romance, Steluța (romanță), La Gaillarde, polca mazurca de Mr. Carini. 4. Parte: Deux beautés d’autrefois 139.“ În grădina Guichard din dosul Palatului Regal juca Pascaly în teatrul numit „Teatrul de vară“. La 22 august se juca: La sânul mamei; Filosofia bărbaților, iar Teodor Popescu va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cea mai mare parte a prozei evocă, fără relief, instantanee și scene țărănești: I. Adam, Pândarul, Maria Baiulescu, De la țară, M. Demetrescu, Boier Mlădiță ș.a. Aflat la începutul carierei literare, Sextil Pușcariu este prezent cu o proză naivă (Cea dintâi polcă), I. Russu-Șirianu dă istorioare sentimentale (Letiția, Cavalerul, Două surori), iar N. Iorga are câteva note de călătorie în Tirol. Mai importantă pentru Iorga va fi însă atmosfera revistei, ucenicia la V. înrâurindu-i orientarea de mai târziu, la „Sămănătorul”. Cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
încape îndoială. Are unghiile murdare și e neras de trei zile. În timp ce el bate drumurile pe la bolnavii lui, ea stă să cîrpească ciorapi. Și ce se mai plictisește [Ø]! Și cît ar vrea să stea într-un oraș, să joace polca în fiecare seară... Biata femeiușcă! Aici [Ø] oftează cu gura căscată după dragoste, cum oftează crapul după apă pe masa din bucătărie. Cu trei vorbe galante, [Ø]e-n stare să te adore, sînt sigur! Ar fi duios, încîntător!... Dar
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
originea în balurile mascate și petrecerile de la Paris și Veneția din secolul al XVIII-lea, care în Brazilia au început să fie organizate pe la 1840. Primul "bal modern de Carnaval" a avut loc în 1908 în hotelul Copacabana, invitații dansând polca și valsuri vieneze. Carnavalul brazilian a început să capete mai multă viață și ritm odată cu extinderea, în anii 20 ai secolului trecut, a "sambei", iar în 1928 a apărut prima școală de samba, "Deixa falar" lasă-i să vorbească. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din revista „Sburătorul” (1919). Pentru volumul Drumul (1928) și, din nou, pentru Flori fără pace (1938), obține Premiul de poezie al Societății Scriitorilor Români (devenise membru al acesteia în 1929), care îi mai acordă și Premiul „Regele Carol II” pentru Polca pe furate (1934), cel dintâi roman al său, urmat în timp de alte două, Femeia sângelui meu (1936), Diamant verde (1940), și de o culegere de proză umoristică, Noaptea de fericire (1944; Premiul pentru proză al Editurii Cugetarea). Scriitorul, funcționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
otrăvit și de vândut/ Ca niște bani, ca niște foc, ca niște cruci”. Originalitatea lui C., „aristocratică și lunară peniță”, (Camil Baltazar), neschimbată până la ultimele poeme, stă în îngemănarea febrei dionisiace și a unei candori care e măsura irealului. Astfel, Polca pe furate, primul său roman - în fapt o suită de scrisori -, a surprins nu numai prin părăsirea tărâmului liricii, cât, mai ales, prin dominanta lui de observație realistă și ironică, cu fixarea într-o tipologie de descendență caragialescă (dar vivace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
umor bonom ale schițelor din volumul Noaptea de fericire (1944). C. rămâne, pe ambele versante ale operei, poezie și proză, un liric prețios care unește carnalul cu inefabilul și cu simbolicul. SCRIERI: Poeme și proză, București, 1913; Drumul, București, 1928; Polca pe furate, București, 1934; ed. îngr. și pref. Octavian Lohon, Craiova, 1983; Femeia sângelui meu, București, 1936; ed. îngr. și pref. Octavian Lohon, Craiova, 1991; Zâna izvorului sănătății (în colaborare cu Jean Bart și Dr. Ygrec), București, 1936; Flori fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
J. Richepin, G. Rodenbach, Albert Samain, Elena Văcărescu], în Inima omenească, București, 1966. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 201-207, VII, 77-80, VIII, 387-391, IX, 28-34, XI, 36-40; M. Al. [Matei Alexandrescu], Tulai, Doamne!, RP, 1933, 656; Izabela Sadoveanu, Mihail Celarianu, „Polca pe furate”, ALA, 1934, 694; Constantinescu, Scrieri, II, 259-271; Octav Șuluțiu, „Femeia sângelui meu”, F, 1936, 5; Mihail Sebastian, „Femeia sângelui meu”, RP, 1936, 5473; Ovidiu Papadima, „Femeia sângelui meu” de Mihail Celarianu, G, 1936, 8; Ionescu, Război, I, 100
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
care îi cheamă și îi joacă fa ta. Se cânta de către o formație de lăutari - și chiar tarafuri - venite din satele Dagâța,Valea Ursului. Toată noaptea se cânta și se dansau jocurile învățate de la părinți și bunici - sârba, hora, corăgheasca, polca, și din când în când, așa mai stilat, câte un tangou, vals, fox trot și Cia-cia. O mare parte din tineri nu știau să joace decât jocurile populare, că cele mai deosebite erau considerat e boierești, desconsiderate atunci. Eu eram
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Doar mort n-ai mai purta-o cu tine - dar ce-are asta a face cu patria? Cuvântul „patrie“ nu-mi place, în România era acaparat de două soiuri de proprietari de patrie. Unii erau coconii șvabi, mari amatori de polcă pe furate și experți rurali în virtute; iar ceilalți - funcționarii și lacheii dictaturii. Patria rurală ca teutomanie și patria de stat ca supunere fără crâcnire și ca frică oarbă de represiune. Ambele noțiuni de patrie erau provinciale, xenofobe și arogante
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
autodidact, atât în ceea ce privește compozișia și dirijatul, cât și cunoașterea instrumentelor de suflat,Ivanovici ocupă pe rând posturile de șef al muzicii militare a Regimentului 6 Galați și de inspector general al muzicii militare. A compus numeroase lucrări pentru fanfară , cadriluri, polci, valsuri, dintre care valsul “Valurile Dunării” i-a purtat numele peste hotare. Gheorghe Dima 1847 - S-a născut la Brașov, Gheorghe Dima, compozitor, dirijor, cântăreț și pedagog român. A fost multă vreme profesor de muzică la Brașov și Sibiu și
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Lumea nu se schimbă cu una, cu două. La radiourile din taxiuri nu ți-e dat să auzi decât muzică populară, știri sau meciuri de baseball transmise în direct; la cele din magazine - orchestrații ale lui Raymond Lefèvre; la berării - polcă; spre sfârșit de an, în magazine se aud colinde de Crăciun. Am luat liftul și am ajuns la apartamentul meu. Ușa de la intrare nu era prinsă în balamale, dar cineva se străduise totuși să o proptească. Oare de ce? Nu știu cum or
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]