102 matches
-
Pe sultan nu-l vedeam, da’ îl auzeam câteodată pe coridoare, că-i plăcea să cânte. Știa multe cântece, în toate limbile pe unde umblase el cu războaiele. Lunea cânta polci, marțea ceardașuri, miercurea doine, joia cazaciocuri și vinerea iară polci, că leșii se tot răsculau și le prindea mai ușor melodiile. La prânz, după cum era și firesc, mâncam bine, beam bine și iară ne-apuca toropeala de care îți vorbeam. După-amiază aveam program de voie, cu eunucii. Ședeam și povesteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și-au deschisă ateliere în sate. Nu se găseau haine de gata, trebuia să mergi cu stofa și furniturile la croitor, pentru lenjerie te adresai croitoresei. toate obiectele de îmbrăcăminte: haina și pantalonii, vesta,paltonul pentru bărbați și rochii, fuste polci pentru femei, erau confecționate de croitori și croitorese la care se duceau materialele și așteptai să-ți vină rândul, de la Crăciun, la Paști. Eu îl știu mai bine pe croitorul Savin din Fruntești, care, pe lângă multe altele, că te amâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și cu diverse garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele; bărbații purtau cămăși de cânepă sau bumbac, ițari, pantaloni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dependenți sunt de alt etnie decât românii, aceșștia, în decursul timpului, s-au asimilat societății românești, însușindu-și și viața psihică - spiritualitatea, pe care au și influențat-o. Cum putem să explicăm altfel numele unor jocuri românești ca: Ruseasca, Sârba, Polca etc. Indiferent de numele dobândit și de la cine și cum au fost preluate, aceste dansuri au intrat în patrimoniul creației populare, fiind cunoscute și „jucate” de toate clasele și categoriile sociale. Dansurile populare puteau să difere de la o zonă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întoarse spre ofițer. Schimbară o privire greu de definit, apoi judecătorul luă în mâna dreaptă cuțitașul de tăiat hârtie și se jucă cu el un lung moment, făcându-l să danseze pe suportul de hârtie. Un dans rapid, ceva între polcă și cadril, viu și sprinten precum galopul unui armăsar, care încetă la fel de brusc precum începuse. Iar aici începu supliciul lui Josăphine. Judecătorul și colonelul optară pentru o ofensivă comună, fără să fie totuși înțeleși. Când ești făcut din aceeași stofă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
bătut un nou record: a fost transmis în direct în 92 de țări (față de 90 ca până acum) și a fost urmărit de peste 50 de milioane de telespectatori. În program au fost incluse lucrări ale compozitorilor din familia Strauss, valsuri, polci, mazurci, dar au fost incluse și piese de Joseph Hellmesberger și Joseph Lanner. Concertul a debutat cu un fragment din „Frumoasa Elena", de Eduard Strauss. În final, ca în fiecare an, au făcut parte pentru bisare: o polcă, valsul „Dunărea
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
Strauss, valsuri, polci, mazurci, dar au fost incluse și piese de Joseph Hellmesberger și Joseph Lanner. Concertul a debutat cu un fragment din „Frumoasa Elena", de Eduard Strauss. În final, ca în fiecare an, au făcut parte pentru bisare: o polcă, valsul „Dunărea Albastră" de Johann Strauss junior și „Marșul Radetzki", de Johann Strauss tatăl. Acest marș a împrumutat numele de la feldmareșalul austriac Radetzki (a trăit 92 de ani - 1766-1852) numit de împăratul Franz Joseph guvernator general al regatului Lombardo Venețian
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
austriac Radetzki (a trăit 92 de ani - 1766-1852) numit de împăratul Franz Joseph guvernator general al regatului Lombardo Venețian (1849-1857). Așezată în fotoliu m-am lăsat purtată de ritmurile diferite ale muzicii, când de un vals elegant, când de o polcă „jucăușă”, când de un marș alert și maiestuos. Muzica fiecărei lucrări mi-a vorbit în limba ei, limba universală, limba inimii înaripate, graiul adevăratelor fulgerări lăuntrice care s-au contopit cu amintirile mele dragi de odinioară într-o armonie plină
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
de alimente de la magazinul orășenesc. Abia-și atinge partenera de dans, ce se mlădie când într-o parte, când în alta, căutând privirea lui. Lângă ei, o altă pereche de dansatori, un artificier cu partenera sa se unduiau provocator. Urmează polca, ce însuflețește perechile de dansatori. Asta la pick-up. Descumpănit, vioristul stă privindu-l cu ciudă. Secretara, cu fusta despicată până mai sus de genunchi, se apropie de secretarul de la municipiu, încercând să-l invite la dans. Însă acesta o împinse
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
să-l invite la dans. Însă acesta o împinse ușor și dansă cu pontatoarea, cea cu gesturi repezite. Reprezentantul municipiului îi făcu un semn lăutarului: - Vals! ceru el pentru că-l văzuse dansat într-un film cu Alida Valli. Așteptă sfârșitul polcii, apoi împreună cu pontatoarea începură să danseze pe ritmurile valsului „Valurile Dunării”. Puțin buimăciți dansatorii se opriră. Numai artificierul și ospătărița nu se opriră. Riscau să fie catalogați drept retrograzi. Voiau să arate că știau și ei acest fel de dans
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
muștar, mei, in, mazăre, boț, cocoloș, caș, brânză, bec, ban, floare, lac, marea (subst.) tobă, ureche, insulă, sfârc, genunchi, gleznă, călcâi, pul la jocul de table și monedă, gură, beregată, a vorbi, cuvânt, pâine, mămăligă, coleașă, găleată, jocuri: horă, sârbă, polcă, câmp (pole, feld, field), cot, carte. • lungimea razei soarelui: păr, fir, rază, lână, șir, rând, serie, deget, dinte, glonț, penis, acțiuni: a arunca, a azvârli, a semăna. • arme: săgeată, pai, sabie, suliță, sulă, cui, par, țăruș, băț, război, fluviu, șarpe
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
O formație de lăutari cântă de zor. În sârbă se prind cu mic cu mare, tineri și bătrâni. INT. / SALONUL VILEI / NOAPTE Undeva, în vilă, într-un salon special amenajat pentru lumea din înalta societate se dansează tangou, vals și polcă. Dintr-o dată se produce rumoare. Partenerii se opresc din vals și muzica încetează. Din depărtări răzbate o lumină strălucitoare. Personalul năvălește afară curios la ce se întâmplă. EXT. / CURTEA VILEI / NOAPTE În grădină lăutarii speriați întrerup sârba în mijlocul melodiei. Deodată
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
sârbizat după moda timpului de către biserica din Vârșet și mitropolia din Carlovitz așa după cum multe nume bănățene poartă frecvent terminația de "vici"ca numele de Popovici). A compus peste 350 de piese. Între compozițiile sale se înscriu valsuri, nenumărate mazurci, polci, cadriluri, serenade, romanțe, piese în stil popular (de pildă, „Sârba moților”, care a fost creată pentru a pune în lumină originea ardelenească a compozitorului). Ivanovici se stabilește în 1901 la București și moare aici un an mai târziu, la 16
IOSIF IVANOVICI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344275_a_345604]
-
din urmă prințesa româncă ajunse și la Viena, capitala Austriei, cândva reședința împăratului imperiului austro-ungar. Aici au răsunat și încă mai răsună sunetele armonioase ale instrumentelor muzicale în filarmonicile vieneze. Din marile săli s-au înălțat spre cer notele simfoniilor, polcilor și valsurilor celor mai vestiți compozitori ai lumii. În această metropolă a muzicii culte se vor da concerte până la sfârșitul lumii cu interpretări de neuitat ale marilor maeștrii din operele compozitorilor celebri ca Beethoven, Strauss, Mozart, Wagner, Ceaikovski, Verdi, Rossini
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
a cântat la deschiderea Expoziției Universale de la Paris, în anul 1899, în aranjamentul pianistului francez Emile Waldteufel, era Iosif Ivanovici, un bănățean hărăzit cu mare talent muzical, instrumentist, dirijor de coruri, fanfare și compozitor. Creația sa a însumat valsuri, cadriluri, polci, mazurci, piese de inspirație populară, marșuri militare, dar și piese pentru pian, sau pentru voce cu acompaniament de pian. Iosif Ivanovici și-a făcut un nume în lumea muzicală mai ales prin strălucitoarea compoziție „Valurile Dunării”. Datorită popularității, în epoca
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
melodiilor și nu scăpă până nu valsă cu prințul vienez, cel englez, cel rus și cu cel italian. Invitații fură impresionați de eleganța și grația miresei poloneze la brațul vienezului. Și cum era firesc, din meniul dansurilor nu lipsiră celebrele polci poloneze! După marele eveniment, mai poposiră câteva zile în capitala Austriei și merseră la câteva spectacole ținute de celebra Orchestră simfonică vieneză. În cele din urmă se întoarseră în țară, Narcisa, obosită, iar Prințișor plin de vlagă. - Dragul meu, ce
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
când în lumea sa avea de unde alege cele mai atrăgătoare și senzuale vampirice din lume ce-și plimbau trupurile subțirele și mlădioase cu armonie și muzicalitate, asemeni valurilor liniștite ale mării în adierea ușoară a brizei. Se dansă vals, menuet, polcă și tangou. La acesta din urmă tinerele perechi avură ocazia să stea îmbrățișate. Dar după atâta dans și romantism, sentimentele îi copleșiră și le stimulă pofta pentru amor. Vampirii urmează, de fapt, un anume ritual în a-și face declarații
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
Unii vor râde. Treaba lor. Alții vor clatină din cap cu dojana. La fel, treaba lor. Eu nu mă pot dispensa de micile mele bucurii, care devin marile mele bucurii și singurele, într-o lume de mizerii de tot felul. Polca, multe valsuri, uverturi la opere, dintre care, Cavaleria ușoară, un cadril, balete, Carnaval la Veneția, nelipsitul vals „Dunărea Albastră” și, la fel de nelipsit, „Radetzky March” după structura fiecărui concert anual, care se deschide cu o polkă repede și se sfârșește cu
CONCERTUL DE ANUL NOU DE LA VIENA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348807_a_350136]
-
care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești”, abonat ,,la un cabinet de lectură”, să bea șampanie, să fie îmbrăcat după ultima modă, să poarte baston rococo și pumnal cerchez, să scrie cu „condei de oțel”, să joace șah, să danseze polca și să aibă pe biroul său cel puțin o duzină de albumuri caricaturale și de cărți ilustrate”. Această mentalitate, este foarte semnificativă. Ea reflectă marile transformări prin care trecuse orașul moldovenesc, transformări care ridicaseră pe primul plan al vieții urbane
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
arenda, 3 zăbune femeiești, 1 zăbun bărbătesc, 3 vase deșerte pentru vin, 2 pieptare de postav, 1 pereche pantaloni femeiești, 4 1/ 2 pogoane pârloagă, a se vinde rodul, 2 brâie roșie, 1 pereche cioareci, 3 plapome, 1 mintean, 1 polcă femeiască, 1 manta și 6 coți materie. P. Agent: M. Cursarie Toate aceste obiecte, ne spun confrații noștri, au fost secuestrate locuitorilor din comuna Risipiții, plasa Marginea de Jos, județul Râmnicul Sărat; iar vânzarea s-a și efectuat în zilele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cea mai mare parte a prozei evocă, fără relief, instantanee și scene țărănești: I. Adam, Pândarul, Maria Baiulescu, De la țară, M. Demetrescu, Boier Mlădiță ș.a. Aflat la începutul carierei literare, Sextil Pușcariu este prezent cu o proză naivă (Cea dintâi polcă), I. Russu-Șirianu dă istorioare sentimentale (Letiția, Cavalerul, Două surori), iar N. Iorga are câteva note de călătorie în Tirol. Mai importantă pentru Iorga va fi însă atmosfera revistei, ucenicia la V. înrâurindu-i orientarea de mai târziu, la „Sămănătorul”. Cât
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
folclor. Necesitatea comunicării concise, aproape aforistice, a unor observații determină dezvoltarea unor modalități specifice de exprimare. Enunțul direct este destul de rar: „Te cunoști lele pe frunte / C-ai pus rumenele multe”. Se folosește mai mult exprimarea aluzivă, falsul monolog („Hora, polca pot juca, / Dar cămăși nu pot spăla”), precum și pseudodialogul („Mândro cu nasul pe sus, / Poale la cămașă nu-s. / - Ba le am, dar nu le-am pus, / Că-s la harnica pe fus”). Un procedeu compozițional, specific și altor creații
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este reprodus din „Rampa nouă ilustrată” un articol al lui Mircea Eliade, Reviste din provincie. I.R.
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
Ion Goschin (Un roman de mare valoare: „Patul lui Procust” de Camil Petrescu, Un nou mare poet român: Aron Cotruș, Despre opera lui Gib Mihăescu, „Velerim și Veler Doamne” de V.I. Popa, Două romane remarcabile: „Arsenic” de Sergiu Dan și „Polca pe furate” de Mihail Celarianu, Ion Biberi, „Étude sur la littérature roumaine contemporaine”). Folosind pseudonimele Ilie Gălănescu, Gh. Nicodim, N. Sachelarie, Ana Săbăreanu, V. Săbăreanu, Ilie Văraru, Mache A. Velicu ș.a., același Ion Goschin scrie și articole cu caracter teoretic
MINIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288161_a_289490]
-
și dâmburi de noroi. Un horn afumat, o masă joasă, rasă cu cuțitul, două scăunele cioplite din bardă și patul pe care stătea moșneagul alcătuiau toată zestrea încăperii. Pe scândurile patului grosolan, un mindir din paie, o pernă acoperită cu polca, să fie moale, și un ogheal murdar. într-un cui atârna surtucul. în alt cui, lampa cu țilindrul afumat în care, prizonieră, bâzâia o muscă. într-un geam, o cutie cu chibrituri, în altul, o sticlă de rachiu goală. Tavanul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]