740 matches
-
Oargă, aici îmi vine mai greu să-ți împărtășesc opinia. Nu, dragul meu, o asemenea experiență lasă urme...” „Și spui că îl socotești pe Damian Ercea vinovat de toate astea? i-a tăiat calm Hențea convorbitorului său apetitul de a polemiza. Cel puțin așa am înțeles, fără să cunosc în detaliu cum s-au petrecut lucrurile...” „Ferească Dumnezeu! Nu mi-am pus o clipă problema în felul acesta. Damian a acționat din instinct, fără discernământ, ca o stihie a naturii, pentru
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Capul_de_piatra.html [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
caz există „un precedent ulterior" la aceeași infracțiune de conflict de interese, prevăzută de art. 301 C.pen. Dar, în privința clauzei de excludere a infracțiunii, chiar nu se poate face nicio corespondență între cele două fapte. Mă străduiesc să nu polemizez și să rămân în parametri strict tehnici, dar nu mă pot abține să scriu că într-un sistem penal „normal" o astfel de dispoziție este hilară. Adică, i-ar putea trece cumva cuiva prin minte că, spre exemplu, adoptarea unei
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
ei îmi atrăgeau privirile că un magnet. Animalul răsuflă adânc de satisfacție. Aproape că mă doream în locul său!... Atunci cand tăcerea devenise stânjenitoare, căci ultimele sale cuvinte îmi cam luaseră piuitul, Alexandra Milea continuase aproape lamentându-se: Dar ce rost are să polemizam pentru o nimica toată? E limpede că formația voastră suferă de stângism. Iar stângismul e nesănătos, ba chiar o boală, nu o recunoaște unul dintre așa-zișii filozofi cărora le tot faceți plecăciuni?... Îmi venea să observ că, rupând din
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_inoportuna.html [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
sfârșitul vieții. Pentru această „trădare", liderii Partidului Național Țărănesc l-au exclus din partid. Conflictul cu Mișcarea Legionara și asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu Ca demnitar al Internelor, Călinescu cunoștea bine resorturile politice care au sprijinit Gardă de Fier și polemiza direct cu aceștia. Chiar în audiență la rege din 1936 el prezenta fără echivoc „pericolul Gărzii de Fier ... formată din elemente nepregătite și care sunt instrumente de manevră ale politicienilor". În opinia sa este necesara „represiunea", atât doar că „această
MISTERUL asasinării lui Armand Călinescu. De ce a fost ucis fostul prim-ministru al României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102797_a_104089]
-
aproape la îndemâna oricui. Cum cred, de asemenea că, în perspectiva vremurilor care vin, nu știu cât de tari vom fi în economie, în economia industrială, în agricultură, dar avem ceva imprescriptibil: inteligența românească. Asta nu este o vorbă-n vânt. Când au polemizat, Lucian Blaga a făcut o glumă sinistră la adresa lui Constantin Rădulescu-Motru căruia i-a spus “mortu`.” Iată, că și oamenii înzestrați pot face asemenea comedii îngrozitoare. Cred că vom fi în spiritualitate, în creație, în forța spiritului românesc. Constantin Rădulescu-Motru are
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
pe care mai apoi le-am ferecat temeinic. Acum avem prea multe chei de căutat, prea multe lacăte de descuiat, pentru a ajunge la adevărata noastră ființă; la propria natură de fapt. Știu că are dreptate dar simt nevoia să polemizez. Mă abțin cu greu. --Dai dovadă de înțelepciune, îmi spuse. Am simțit propria-mi zâmbire. Deja e mai bine. Următoarea întrebare în mod firesc era “ce caut aici?”, desi prea multe amintiri nu aveam nici “de dincolo”. Amintiri este impropriu
POVESTEA INTRUPARII de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Clarissa_emanuela_1401963211.html [Corola-blog/BlogPost/340617_a_341946]
-
copac, ah, norul, pentru mine un colac, mă duc încet spre un înalt neant, prietenii-mi aduc energizant. Polen, lăptic de matcă, roș nectar, chiar Dumnezeu mi-oferă un pahar, e totul bine și nimic nu-i rău, cum să polemizez cu Dumnezeu? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Inima rece / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1155, Anul IV, 28 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Inima_rece_boris_mehr_1393565822.html [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
rigorile unei lumi dure, a unei lumi care l-a călit și l-a întărit și în care a reușit să se înconjoare de foarte mulți oameni care și-au dobândit în fața sa, statutul de PRIETEN. Dacă ar fi să polemizăm pe baza acestui subiect ne-ar trebui pagini întregi pentru a-l creiona și a-i evidenția toate caracteristicile, implicațiile, avantajele și uneori, dezavantajele, așa că las la latitudinea fiecăruia dintre dumneavoastră alegerea prototipului uman care să întrunească toate cerințele pentru
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/340744_a_342073]
-
Humaș”, în traducere „Pentateuc”), în acest capitol apare elementul mistic, al minunii facută de Dumnezeu pentru salvarea poporului Său. Nu ne-am propus să analizăm aspectele istorice și aspectele mistice din cartea Șemot (Exodul). Nu ne-am propus nici să polemizăm cu oameni credincioși, evrei, creștini, musulmani, nici cu oameni necredincioși, atei. Disputele asupra aspectelor istorice ale ieșirii lui Israel din robia egipteană și asupra „trecerii mării” sunt interesante, dar nu ne propunem să le prezentăm în cadrul de față. După cum nu
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1492496454.html [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
sunt, la rândul lor, versificări clare și elegante ale acelorași idei. De la Pentru și Contra, expunere a deismului și până la Poemul, trecând prin Discursurile asupra omului, scriitorul dezbate problemele de filosofie și morală care-l preocupă. Din necesitatea de a polemiza cu detractorii săi, verva mișcătoare a lui Voltaire s-a manifestat și în versuri. În 1763 scrie satira Educația unui prinț - contra bigotismului de la curțile regale, Marsiliezul și leul, îndreptată împotriva feudalilor hrăpăreți și Finanțele, denunțarea curajoasă a fiscalității excesive
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Voltaire.html [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
permanentei comunismului în România până astăzi, inducandu-i astfel în eroare poate doar pe cei foarte tineri ce ignoră istoria și dau crezare politicienilor demagogi. @ anonimus de la 8.04pm(poate pînă la urmă reușești să te semnezi)...Nu vreau să polemizez cu tine pt că divagam în mod evident de la prostioarele marxist-fetisiste ale lui Bucurenci. Nu cred că i-ai înțeles nici pe Eliade și nici pe Durând, din moment ce ma iei cu “ ipotetica idee de suflet” și cu : ‘’abureala existenței faptului
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
cu alți ochi”,măcar să-l pocim pe Pleșu cu aceeași “alți ochi”,respectiv cu ochii tai.Textul din Dilemă(Un “duel” imposibil) NU ESTE un răspuns la slujurile tale obraznice,oricit ai încerca să pară așa. A.Plesu REFUZĂ să polemizeze cu tine, dind curs,în fond, asumpției tale polemico-chtone :”... Vreau să fiți de acord cu mine că nu putem fi de acord..”. Scriitorul îți explică băbește că, de vreme ce tu omorî polemică înainte să înceapă, n-are rost sa-ntindeti amindoi
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
totul va fi fost falsificat, dragul meu... Altfel, nici macar tu n-ai fi făcut ochi să te minunezi de...minunile pe care “să ne bazăm”. Ok...de știam că nu “aprobi” decât comentariile ce-ți sunt pe plac, că nu “polemizezi” decât cu opiniile aprobatoare, nu mă mai deranjam. Să ai o viață frumoasă, verde...și să descoperi cândva și sentimentul istoriei. Fără el, fără timp, oamenii se transformă în altceva. În produse de consum, mai mult sau mai putin adaptabile
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
firesc că sponsorul să beneficieze de vizibilitate. A dat bani, s-a făcut ceva cu ei. Nu-i ridică nimeni statuie, nici lui, nici nouă, după cum vezi. Dacă ție a promova un proiect ți se pare deturnare de cauză, o sa polemizam în veci degeaba. Let’s agree to disagree și să vedem, în câteva luni, cum stau lucrurile la Cicloteque. @Curly Ce se lansează acum a fost maximul posibil cu resursele pe care le-am avut la dispoziție. Exact asta ne
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
atat a retorica, să vină berării, pastramagiii, lăptarii cu dialectica orzului fermentat și a brînzei închegate. Deocamdată țăranul ar cam ieși la cosit sepia verde din părul punkiștilor, deocamdată, bănuind că ești mort, noii filosofi se îmbată cu ideea că polemizează cu tine. N-au nas să simtă cum colcăie drojdia ce umflă societatea și pune în funcțiune alambicul prin care răzvrătitul Con Bendit s-a condensat într-un primar cumsecade. În fond chiar și eu care sînt un ins banal
O betie cu Marx by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83004_a_84329]
-
Eu nu laud și nu polemizez cu opiniile Dlui Cristoiu sau ale altor jurnaliști - nu e treaba mea asta / eu pot să confirm sau să infirm ceea ce cunosc că și elemente și fapte reale - și să arăt cum văd eu lucrurile în baza experienței proprii: 1
Ponta cutremură scena politică: Cine și de ce l-a îndepărtat pe Antonescu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102856_a_104148]
-
de limba germană, la solicitarea lui Mihail Kogălniceanu. În același an editura Szollosy îi publică poemul "Radu", reeditat la București de editura Ionescu în 1914. În 1893, publică "Două măsuri", volum de articole privind problema evreiască. În parte din articole polemizează, din nou, cu V. A. Urechia cu care se afla în conflict în urma ieșirilor sale antisemite.. În 1905 este decorat cu „Bene Merenti” clasa I-a (de aur) pentru deosebite merite literare. Se căsătorește cu fiica arendașului Smil Herșcovici, Eleonora
Ronetti Roman () [Corola-website/Science/315396_a_316725]
-
soția protagonistului, naratorul dezvăluie următoarele: „Pentru ea, religia devenise o obișnuință [...] Dacă i s-ar fi spus însă, ar fi crezut și în iele, cât credea în Duhul Sfânt”. În semn de frondă sau dintr-o nevoie constantă de a polemiza cu trecutul catolic, Joyce integrează în lucrările sale o serie de elemente blasfematoare, eretice sau păgâne. În capitolul "Telemah", Buck Mulligan își începe „ritualul” bărbieririi prin intonarea zeflemitoare a unui cântec religios, "Introibo ad altare Dei", apoi împărțind omleta în
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de natura și caracterul lor » Criticul rus Mihail Bahtin evidențează caracterul "polifonic" al operei: eroii lui Dostoievski sunt conștiințe individuale, neînfrânate de voința creatorului. Spre deosebire de alți romancieri, pentru care personajele sunt concepute ca instrumente ale unui discurs auctorial unitar, Dostoievski polemizează cu tipuri umane distincte, cu viziune proprie și gândire independentă. E ca și cum operele sale nu ar avea un singur autor, ci ar fi scrise de oameni cu sisteme filozofice diferite: Raskolnikov, Mîșkin, Stavroghin, Ivan Karamazov, Marele Inchizitor. Romanul dostoievskian este
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Metafizică|metafizică]]”, inaugurînd o amplă deschidere asupra realului. Interesul nedisimulat pentru prezent, citadin, actualitate (culturală, socială, științifică), autenticitate, concretețea existenței se conjugă cu situarea programatică a eului în universul Textului, care reflectă și se autoreflectă, se scrie și se rescrie, polemizează, parodiază, pastișează parodic sau acumulează „prefabricate” din orice zonă a livrescului, de la patrimoniul literar național și universal la cele mai vechi sau recente descoperiri științifice sau tehnologice și la evenimentele de cultură. Numeroasele procedee ale intertextualității, utilizate de obicei cu
Literatura română postmodernă () [Corola-website/Science/312094_a_313423]
-
dezbateri. Ei și-au exprimat sprijinul pentru învățământul simultan, poziție pe care au argumentat-o prin patriotism și dorința de integrare. Aceasta le-a adus ulterior mai multă simpatie în rândurile opiniei publice. Ei s-au ferit, de asemenea, să polemizeze în jurul chestiunii seminarului rabinic, afirmând că aceasta, este, de asemenea, o chestiune religioasă. La 23 februarie 1869 Congresul și-a încheiat lucrările, după ce majoritatea propunerilor delegaților progresiști au fost acceptate, și regulamentele noii organizații reprezentative a evreilor au fost aprobate
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
a filosofiei existențiale în literatură a fost fără îndoială Fiodor Dostoievski, care în romanele și povestirile sale prezintă adesea, cu atitudine negativă, lupta autodistructivă a eroului pentru poziția sa în lume și față de Dumnezeu. Astfel, în "Amintiri din casa morții", polemizează cu opinia optimistă a unui umanism rațional, iar în "Crimă și pedeapsă" prezintă lupta prin care este posibilă eliberarea de sine însuși a personajului și, implicit, a omenirii. În acest sens trebuie înțeleasă afirmația călugărului Alioșa din "Frații Karamazov": „Trebuie
Filosofie existențială () [Corola-website/Science/298027_a_299356]
-
dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu (1900-1954) a fost autorul lucrării "Curente și tendințe în filosofia românească", ce va stabili pentru decenii statutul filosofilor români. În special cu mijloace rudimentare și suprasimplificări, invocând doctrina „marxist-leninistă”, Pătrașcanu a polemizat cu filosofi de mare importanță, ca Blaga, Rădulescu-Motru, Florian, Cioran și i-a prezentat ca idealiști, iraționali, mistici, burghezi, imperialiști, și uneori fasciști. Printre pseudo-marxiștii locali, o nouă stea a apărut repede, Constantin I. Gulian (1914-2011), membru al Academiei Române din
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
rezolvate cu o mașină Turing. La întoarcerea la Cambridge, a participat la cursurile ținute în 1939 de Ludwig Wittgenstein despre . Cursurile au fost reconstituite complet, cu tot cu intervențiile lui Turing și ale altor studenți, din notițele studenților. Turing și Wittgenstein a polemizat, Turing apărând formalismul, iar Wittgenstein promovând ideea sa că matematica nu descoperă adevăruri absolute, ci mai degrabă le inventează. A început să lucreze și part-time la („Școala Guvernamentală de Coduri și Cifruri”). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Turing
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
unor polemici aprinse și, din acest motiv, formulată oscilant, insuficient de clar. Filosofia sa este de altfel o veșnică polemică, simțul său critic aducându-i adesea probleme în raporturile sociale. La numai câțiva ani după sosirea la Paris începe să polemizeze tăios cu Guillaume de Campeaux, profesorul său, devenindu-i nesuferit și provocându-i acestuia reacții dușmănoase. Abélard încearcă să-și constituie propria sa școală la Melun, undeva în vecinătatea Parisului tocmai pentru a sta în coasta maestrului dar o boală
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]