106 matches
-
animale Agricultorii și lucrătorii calificați în culturi vegetale și crescătorii de animale planifică și execută lucrările necesare pentru întreținerea și recoltarea culturilor de câmp și altor culturi, precum și pentru creșterea și îngrijirea animalelor; execută lucrările necesare unei exploatări agricole mixte - policultura și creșterea animalelor - și obținerii de produse destinate livrării en-gros sau vânzării cu amănuntul pe piață. Sarcinile acestora constau în: stabilirea suprafețelor destinate diferitelor culturi, speciilor și numărului de animale de crescut; achiziționarea semințelor, îngrășămintelor și furajelor; pregătirea solului, însămânțarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202041_a_203370]
-
animale Agricultorii și lucrătorii calificați în culturi vegetale și crescătorii de animale planifică și execută lucrările necesare pentru întreținerea și recoltarea culturilor de câmp și altor culturi, precum și pentru creșterea și îngrijirea animalelor; execută lucrările necesare unei exploatări agricole mixte - policultura și creșterea animalelor - și obținerii de produse destinate livrării en-gros sau vânzării cu amănuntul pe piață. Sarcinile acestora constau în: stabilirea suprafețelor destinate diferitelor culturi, speciilor și numărului de animale de crescut; achiziționarea semințelor, îngrășămintelor și furajelor; pregătirea solului, însămânțarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201962_a_203291]
-
animale Agricultorii și lucrătorii calificați în culturi vegetale și crescătorii de animale planifică și execută lucrările necesare pentru întreținerea și recoltarea culturilor de câmp și altor culturi, precum și pentru creșterea și îngrijirea animalelor; execută lucrările necesare unei exploatări agricole mixte - policultura și creșterea animalelor - și obținerii de produse destinate livrării en-gros sau vânzării cu amănuntul pe piață. Sarcinile acestora constau în: stabilirea suprafețelor destinate diferitelor culturi, speciilor și numărului de animale de crescut; achiziționarea semințelor, îngrășămintelor și furajelor; pregătirea solului, însămânțarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202005_a_203334]
-
animale Agricultorii și lucrătorii calificați în culturi vegetale și crescătorii de animale planifică și execută lucrările necesare pentru întreținerea și recoltarea culturilor de câmp și altor culturi, precum și pentru creșterea și îngrijirea animalelor; execută lucrările necesare unei exploatări agricole mixte - policultura și creșterea animalelor - și obținerii de produse destinate livrării en-gros sau vânzării cu amănuntul pe piață. Sarcinile acestora constau în: stabilirea suprafețelor destinate diferitelor culturi, speciilor și numărului de animale de crescut; achiziționarea semințelor, îngrășămintelor și furajelor; pregătirea solului, însămânțarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
cultivat, de asemenea, struguri, salată verde, țelină, sparanghel, morcovi, pere, gutui, smochini și măslini, precum și maci (pentru opiu). Minoicii au domesticit și albinele. Importau curmale și pisici (utilizate pentru vânătoare) din Egipt. Au preluat rodiile din Orientul Apropiat. Au dezvoltat policultura mediteraneană cultivând mai multe soiuri de plante simultan pe aceleași terenuri. Teoretic, această metodă de creștere a menținut fertilitatea solului. Dieta cretanilor era variată și sănătoasă, ceea ce a dus la creșterea populației. Tabletele "Linearului B" indică o importanța agriculturii prin
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
lemnoasă. Multe dintre consecințe aveau legătură directă cu simplificarea impusă prin monoculturi, În vederea unei administrări mai ușoare și a obținerii de profit economic. De obicei, monoculturile sunt mai fragile și, deci, mai sensibile la boli și la fenomenele meteorologice decât policulturile. După cum spune Richard Plochmann: „Un alt neajuns, tipic pentru toate plantațiile pure, este acela că se strică echilibrul asocierilor naturale dintre plante. Condiția fizică a arborilor din culturile pure este mai slabă În afara habitatului natural, iar rezistența lor la prădători
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și de forță de muncă ce putea fi ușor preluat de către stat. În cel de-al doilea tip de spații, populația era mai răsfirată, practica de obicei o agricultură itinerantă, avea o economie mai degrabă mixtă (care includea, de pildă, policultura sau recoltarea de produse forestiere) și era extrem de mobilă, ceea ce limita foarte mult posibilitățile statului de a-și lua partea. Spațiile statale și cele nestatale nu erau doar arii climatice și geografice preexistente care Încurajau sau descurajau formarea de state
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
cursul călătoriilor sale În Uniunea Sovietică și China. Important este, totuși, faptul că satul planificat modern din Tanzania era, În esență, o negare punct cu punct a practicii rurale existente, care presupunea alternarea activităților de cultivare cu cele de păstorit, policultura, locuirea În zone foarte Îndepărtate de principalele șosele, autoritatea parentală și a vârstnicilor, așezări mici și răsfirate, cu case construite la Întâmplare și o producție dispersată și opacă statului. Logica acestei negări părea adesea să fie mai importantă decât considerațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o perioadă mai lungă Exemple de Împărțire a parcelelor de 2 acri Ordinea aranjării parcelelor a fost reprodusă și la nivelul plantelor cultivate. Țăranii tanzanieni obișnuiau frecvent să crească două sau mai multe culturi pe un același teren (tehnică numită policultură sau cultură intercalată). În zonele unde se cultiva cafeaua, de pildă, arborii de cafea erau amestecați cu bananieri, fasole și alte plante anuale. Or, pentru cei mai mulți agronomi, această practică reprezenta o greșeală gravă. După cum explica un specialist „serviciul de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o zonă rurală unde urmau să rămână doar aceia pe care autoritățile Îi desemnaseră drept „maeștri agricultori”. Agenții de dezvoltare Încercau să creeze un micro-peisaj format din „parcele frumos demarcate, cu culturi mixte plantate prin rotație, sistem care să Înlocuiască policultura neordonată pe care o considerau Înapoiată. În tot acest timp, ei nu aveau habar că, independent de proiectul lor, oamenii se grăbeau cu toții să treacă la cultura tutunului, adică să facă tocmai transformarea pe care autoritățile Încercau să o impună
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Atât exportatorii, cât și marea majoritate a clienților lor entuziaști credeau În următoarele adevăruri: superioritatea eficienței tehnice a fermelor mari, rolul important jucat de mecanizare În reducerea volumului de muncă umană și depășirea problemelor tehnice, superioritatea monoculturilor și hibrizilor față de policultură și soiuri locale și avantajele unei agriculturi În care se investea enorm și care presupunea inclusiv folosirea Îngrășămintelor și pesticidelor chimice. Mai presus de toate, acești oameni credeau În proiectele mari, planificate și integrate și mai puțin În Îmbunătățirile fragmentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
practicile locale ce păreau să le Încalce. După cum vom vedea, În ciuda așteptărilor contemporanilor, acestea din urmă s-au dovedit a fi valabile din punct de vedere științific și, În unele cazuri, superioare programului recomandat sau impus de către reformiști. Monoculturile și policulturile Nimic nu ilustrează mai bine crezul orb al agriculturii extrem-moderniste, originară din zonele temperate și importată la tropice, decât Încrederea nestrămutată În superioritatea monoculturilor față de practica policulturii, răspândită În mare parte a lumii a treia. De pildă, În cadrul sistemelor agricole
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și, În unele cazuri, superioare programului recomandat sau impus de către reformiști. Monoculturile și policulturile Nimic nu ilustrează mai bine crezul orb al agriculturii extrem-moderniste, originară din zonele temperate și importată la tropice, decât Încrederea nestrămutată În superioritatea monoculturilor față de practica policulturii, răspândită În mare parte a lumii a treia. De pildă, În cadrul sistemelor agricole indigene din Africa de Vest, specialiștii coloniști au Întâlnit ceea ce părea să fie un regim de policultură incredibil de divers, cu până la patru culturi (fără a mai pune la
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și importată la tropice, decât Încrederea nestrămutată În superioritatea monoculturilor față de practica policulturii, răspândită În mare parte a lumii a treia. De pildă, În cadrul sistemelor agricole indigene din Africa de Vest, specialiștii coloniști au Întâlnit ceea ce părea să fie un regim de policultură incredibil de divers, cu până la patru culturi (fără a mai pune la socoteală subspeciile) crescând simultan pe același câmp. Un exemplu destul de reprezentativ de astfel de teren agricol se poate vedea În figura 35. Pentru occidentali, impresia vizuală este una
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Datorită codificării vizuale a practicii agricole moderne, majoritatea specialiștilor știau, fără a mai avea nevoie de investigații empirice, că aparenta dezordine ce caracteriza culturile era un semn al tehnicilor Înapoiate, netrecând testul vizual al agriculturii științifice. Campaniile de Înlocuire a policulturii cu culturi pure au fost susținute cu egală fervoare de administrațiile coloniale și de succesorii lor locali. Figura 35. Paravane construite de-a latul unor ravene incipiente de pe un câmp de orez din Sierra Leone. Treptat, am reușit să identificăm o
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de-a latul unor ravene incipiente de pe un câmp de orez din Sierra Leone. Treptat, am reușit să identificăm o logică a locului - În particular, a solurilor, climei și condițiilor tropicale - destul de specifică, iar ea ne poate ajuta să explicăm funcțiile policulturii. Diversitatea naturală a speciilor din zonele tropicale este, dacă alte elemente se află la același nivel, considerabil mai mare decât diversitatea speciilor din zonele temperate. Un acru de pădure tropicală va avea un număr mult mai mare de specii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
din fiecare soi, decât un acru de pădurea temperată. Așadar, natura sălbatică din ariile cu climă temperată arată mai ordonat pentru că este mai puțin variată, și probabil că acest lucru joacă un anumit rol În cultura vizuală a occidentalilor. Favorizând policultura, agricultorii din zonele tropicale imită natura din punct de vedere al tehnicilor de cultivare. Policultura, ca și pădurea tropicală, are un rol important În prevenirea erodării solurilor subțiri ca urmare a vânturilor, precipitațiilor și luminii solare. În plus, sezoanele agricole
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
climă temperată arată mai ordonat pentru că este mai puțin variată, și probabil că acest lucru joacă un anumit rol În cultura vizuală a occidentalilor. Favorizând policultura, agricultorii din zonele tropicale imită natura din punct de vedere al tehnicilor de cultivare. Policultura, ca și pădurea tropicală, are un rol important În prevenirea erodării solurilor subțiri ca urmare a vânturilor, precipitațiilor și luminii solare. În plus, sezoanele agricole sunt determinate aici mai degrabă de precipitații decât de temperatură. Din acest motiv, folosirea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
un rol important În prevenirea erodării solurilor subțiri ca urmare a vânturilor, precipitațiilor și luminii solare. În plus, sezoanele agricole sunt determinate aici mai degrabă de precipitații decât de temperatură. Din acest motiv, folosirea unei varietăți de strategii bazate pe policultură permite agricultorilor să Își asume mai puține riscuri, deoarece ei previn alunecarea solului cu plante rezistente la secetă, printre care se seamănă altele care se dezvoltă bine când precipitațiile sunt bogate. În sfârșit, un mediu agricol uniform și controlat este
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
intestinele unui iepure sau interiorul unui motor de avion arată, desigur, În neorânduială, dar fiecare exemplu reflectă, uneori În mod strălucit, o ordine legată de funcția Îndeplinită. În astfel de cazuri, aparenta dezordine de la suprafață ascunde o logică mai profundă. Policultura constituia o versiune vegetală a unei astfel de ordini și numai foarte puțini experți coloniști au fost capabili să Întrevadă logica din spatele confuziei vizuale. Unul dintre aceștia a fost Howard Jones, un micolog din Nigeria, care scria În 1936: „șEuropeanuluiț
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
vârfuri ascuțite pentru plantele din familia bananierului. Linia Îngustă desenată În partea dreaptă a figurii 36 reprezintă un gard viu de format de un arbust folosit de populația maya (Poulsenia armata). Ca și micrologica grădinii din Guatemala, logica sistemelor de policultură din Africa de Vest, multă vreme considerate primitive, a fost În cele din urmă recunoscută. De fapt, ele au ajuns să fie analizate mai mult ca o reacție Împotriva numărului ridicat de proiecte de monocultură care eșuaseră. Avantajele erau, de multe ori
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
numai din punct de vedere al productivității, iar după ce au fost luate În calcul și alte obiective, precum durabilitatea, conservarea și asigurarea hranei, beneficiile au devenit foarte clare. Pe 80% din suprafața agricolă a Africii de Vest sunt semănate diverse forme de policulturi, lucru care, având În vedere ceea ce știm acum, nu ar trebui să ne surprindă prea mult. Sistemele de culturi intercalate sunt cele mai potrivite pentru solurile cu fertilitate scăzută din cea mai mare parte a acestei regiuni și, datorită lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
minore ale agriculturii tribului Yoruba și a altor forme de agricultură, iar aceste modificări, luate Împreună, ar putea contribui mai mult la creșterea producției și a fertilității solurilor decât trecerea revoluționară la Îngrășăminte verzi sau la exploatări agricole mixte”. Efectul policulturii se resimte la mai multe niveluri și are câteva avantaje clare În ceea ce privește randamentul și conservarea solurilor. Culturile Înalte fac umbră celor scunde, acestea fiind selectate pentru capacitatea lor de a se dezvolta În condiții de temperatură a solului mai scăzută
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sistemelor de culturi mixte sau succesive, terenul este În permanență ocupat, ceea ce reține solul și atenuează efectele de sărăcire pe care le au soarele, vântul și ploaia asupra pământurilor fragile. Chiar dacă, În termeni de randament imediat, nu sunt de preferat policulturile, În ceea ce privește durabilitatea și, implicit, producția pe termen lung, ele sunt foarte recomandabile. În discuția noastră privind culturile mixte ne-am ocupat doar de chestiunile limitate ale randamentului și conservării solului, fără să ne oprim asupra problemei cultivatorilor și a diverselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
faptul că se pretează la o Întreagă serie de combinații care să răspundă nevoilor și preferințelor individuale, condițiilor locale și celor care se modifică În fiecare anotimp și de la un sezon la altul”. Un motiv pentru care agricultorii recurg la policultură este evitarea lipsei de forță de muncă la momentul Însămânțării și recoltei. Cultivarea mai multor specii diferite este, În mod evident, și un mijloc de a dispersa riscurile și de a asigura mai bine hrana necesară. Cultivatorii pot atenua pericolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]