553 matches
-
Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Alien Cărăbuș șchiop Un mușuroi de raze Pată în soare Monogramă Pe luciul gheții Cu undița la copcă Volbură de lin Inechități Talger mincinos: Cu toți suntem egali Scădem sufletul... Polifonie Song la vioară Caleidoscop pe note Harababură Criză Ce de rateuri Pe piața muncii șomer Cerșind o pâine Bruiaj Sălcii pletoase La marginea lacului Babe clevetind Referință Bibliografică: Poli(a)fonie... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POLI(A)FONIE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poli_a_fonie_george_nicolae_podisor_1329807946.html [Corola-blog/BlogPost/346807_a_348136]
-
mai adânc.”(11); „Absența e-o prezență negativă,/ E-un gol, o așteptare, o latență./ E moarte și viață, deopotrivă [...]” // Absența// Un adevărat ritual și ideal al renunțării mișcă sensul simbolisticii poetice în expresii de o rară puritate metaforică și polifonie simfonică a versurilor. Un filtru de purificare a tot ceea ce ține de o existență trecătoare funcționează cathartic la nivelul fluxului poetic. Purificarea se realizează prin suferință, iar acela care suferă este acela rămas pe pământ, în această lume „hâdă”, „de
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1428392977.html [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
și o dimensiune spiritual religioasă creștină. Îți recomandăm O legendă muzicală: Muscle Shoals Mulți muzicieni americani de mare valoare și-au început ucenicia în corurile de copii ale bisericilor, practicând imnurile și, odată cu ele, armonia, notația muzicală, tehnica vocală și polifonia. Unele gospeluri au devenit simboluri ale dorinței și luptei mai întâi pentru libertate, apoi pentru drepturi civile. Așa sunt We shall overcome (compus de Charles Albert Tindley), Go down, Moses (tradițional) și Oh, Freedom (tradițional; folosit în campaniile pentru drepturi
Gospelul negru by https://republica.ro/gospelul-negru [Corola-blog/BlogPost/338843_a_340172]
-
imaginea scăpărătoare, arborescentă, o navigare profundă în planul ideii, care acaparează spațiul poemului și conferă sensibilitate și emoție întregului edificiu liric. Un fast imagistic, o retorică a diafanității exemplare, un fel de euforie barocă a ceremonialului poetic, care creează vaste polifonii ideatice. O tensiune constantă a discursului liric, sprijinită pe o gesticulație amplă, asigură o coerență benefică a întregului edificiu poetic. Originalitatea frapantă a limbajului poetic face aproape imposibilă orice tentativă de a o situa pe Irina Lucia Mihalca (fie și
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1479350844.html [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
înoată în cerc apetitul ceasului, precum concubinajul de tablă în triunghiul obcen, omagiu lui Andre Cruchaga) Sunt cuvântul-brazdă spulberat în goliciunea țipatului, fluiditatea limbajului pierdut în pădurea umbrelor. Ești multitudinea de semnificații ale tristeții între bare, carcera în marea tăcerilor, polifonia sensurilor tulburate la final camera florii amortizata, în timp ce vântul trage din dorința și răsuflă respirația urciorului poemului și despica centrul durerii pe pleoape: timpul trece că și cristalul ocazional prin trupul tău, dar nu este pasiune pentru sânge care să
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/_la_hotar_a_l_entrema_maria_roibu_1377091063.html [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
en triangle obscé, homenatge a l’André Cruchaga) Sóc paraula-solc esvanida en la buidesa del criț, la fluència del llenguatge perdut al bosc de leș ombres. Ets la multitud de significats de la tristesa entre barrots, garjola al măr dels silencis, polifonia dels sentits esvalotats a la darrera cambra de la flor esmorteïda, mentre el vent tira del desig i esbufega l’alé del cànter del poema i bada el centre del dolor a leș parpelles: el temps passa com cristall adventici pel
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/_la_hotar_a_l_entrema_maria_roibu_1377091063.html [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Dem. Acustica muzicală Editura Didactică și Pedagogică 1982 Vancea, Z. - Creația muzicală românească, sec. XIX-XX, Ed. Muzicală București, 1989 Vasile,V. Istoria muzicii byzantine vol. I-II, Editura Interprint 1997 Vieru, A - Cartea modurilor, Editura Muzicală, București, 1978 Voiculescu, D., Polifonia secolului XX, Ed. Muzicală, 2005 Voiculescu, D., Fuga în creația lui J.S.Bach, Ed. Muzicală, București, 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂȚII Bârzea, C. Arta și stiința educației, EDP, București 1995 Bogdan, T, Nica I, Copii excepționali E.D.P., București, 1970 Brunner
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Universitatea Berkeley din California. Viziunea sa artistică este inconfundabilă, bogația ritmică, improvizația fluidă, orchestrația și stilul amintind de mari instrumentiști precum Thelonious Monk, Ellington, Tyner, Alice Coltrane, Andrew Hill, sau Randy Weston. Aluziile la rock, soul, funk și muzică electronică, polifonia percuției africane dar și hipnotismul muzicii indiene fac din concertele Vijay Iyer o experiență senzorială captivantă. În 2013 Echo Award (Germania) i-a acordat titlul de International Pianist of the Year. Revista GQ India l-a desemnat unul dintre cei
Jazz Night Out la București! by http://www.zilesinopti.ro/articole/5883/jazz-night-out-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/98001_a_99293]
-
în alte capitale europene, la Romă, Madrid, Berlin. După 1990, rețeaua s-a extins în capitalele fostelor țări comuniste, cu ediții în limbile naționale. Deși clivajul Est-Vest s-a estompat în timp, rămâne, și astăzi, necesitatea de a oferi o polifonie a discursurilor în jurul unor problematici semnificative, ceea ce preocupă și redacția ediției române: din confruntarea punctelor de vedere ale unor autori străini și români, sperăm să contribuim la emergentă unei identități culturale europene. Este misiunea pe care ne-am asumat-o
Lettre Internationale – 25 de ani, o sută de numere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105706_a_106998]
-
1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanța acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanța acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Dem. Acustica muzicală Editura Didactică și Pedagogică 1982 Vancea, Z. - Creația muzicală românească, sec. XIX-XX, Ed. Muzicală București, 1989 Vasile,V. Istoria muzicii byzantine vol. I-II, Editura Interprint 1997 Vieru, A - Cartea modurilor, Editura Muzicală, București, 1978 Voiculescu, D., Polifonia secolului XX, Ed. Muzicală, 2005 Voiculescu, D., Fuga în creația lui J.S.Bach, Ed. Muzicală, București, 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂȚII Bârzea, C. Arta și stiința educației, EDP, București 1995 Bogdan, T, Nica I, Copii excepționali E.D.P., București, 1970 Brunner
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Polifonia este modalitatea de creație muzicală pe mai multe voci (muzicale), fiecare reprezentând o linie melodică proprie, care realizează împreună o muzică expresivă, bine conturată. După o perioadă îndelungată de monodie (cântatul pe o singură voce), începuturile polifoniei (cântatul pe mai
Polifonie () [Corola-website/Science/311206_a_312535]
-
Polifonia este modalitatea de creație muzicală pe mai multe voci (muzicale), fiecare reprezentând o linie melodică proprie, care realizează împreună o muzică expresivă, bine conturată. După o perioadă îndelungată de monodie (cântatul pe o singură voce), începuturile polifoniei (cântatul pe mai multe voci), în secolele IX-XI, reprezintă un triumf al lumii sonore, cu noi posibilități de expresie, incomparabile. O primă formă este “organum”: cântatul pe două voci - diafonie, vocea de bază fiind numită “cantus firmus”, iar cea suprapusă
Polifonie () [Corola-website/Science/311206_a_312535]
-
poartă numele de „discant“. Începând cu secolul al XII-lea se adaugă o a doua și o a treia voce de discant, fapt care accentuează dinamica mișcării vocilor și impune conturarea a două procedee de creație polifonică: imitația și contrapunctul. Polifonia combină voci de diferite intonații și cu ritm diferit, cu accente, culminări și cadențe care nu coincid și care sunt dezmembrate în motive de diferite dimensiuni, deosebindu-se prin dinamică și timbru, dar supuse unor reguli precise de sonoritate simultană
Polifonie () [Corola-website/Science/311206_a_312535]
-
cu ritm diferit, cu accente, culminări și cadențe care nu coincid și care sunt dezmembrate în motive de diferite dimensiuni, deosebindu-se prin dinamică și timbru, dar supuse unor reguli precise de sonoritate simultană, proprii fiecărui stil. Diferitele forme ale polifoniei sunt: Imitația și contrapunctul, două tehnici de compoziție, pot coexista. Ele se îmbină în creații polifonice din ce în ce mai elaborate, astfel că perioada sec. XIV- XVII este cunoscută în muzică drept ”Epoca de aur” a polifoniei vocale sau a contrapunctului sever (se
Polifonie () [Corola-website/Science/311206_a_312535]
-
proprii fiecărui stil. Diferitele forme ale polifoniei sunt: Imitația și contrapunctul, două tehnici de compoziție, pot coexista. Ele se îmbină în creații polifonice din ce în ce mai elaborate, astfel că perioada sec. XIV- XVII este cunoscută în muzică drept ”Epoca de aur” a polifoniei vocale sau a contrapunctului sever (se evidențiază prin caracter bine determinat al normelor intonaționale și ritmice). În paralel cu polifonismul vocal, în planul muzicii instrumentale, are loc o evoluție în ceea ce privește perfecționarea instrumentelor și a formațiilor orchestrale, astfel se creează premisele
Polifonie () [Corola-website/Science/311206_a_312535]
-
Acesta a compus nouă simfonii, unele avînd un conținut programatic marcat de înalte concepții ideale și etice. Simfonia lui Beethoven, ca de altfel întreaga sa creație, îndreaptă interesul pentru melodie stârnit de creația lui W.A. Mozart către armonie (acordică), polifonie și formă - într-un cuvânt, construcție muzicală; în schimb, melodica sa este una „pauperă” (Liviu Dănceanu). Comparația celor doi autori merge mai departe, punându-se în discuție o tipologie a „melodiștilor” și una a „componiștilor” - prima se bazează pe efectul
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
lucrări de muzică programatică, a cărei structură (ordinea și numărul mișcărilor) este alterată față de canoanele clasice pentru a reprezenta mai bine „subiectul” ales (care totuși nu are nicio altă materializare decât sugerarea narațiunii prin aluzii muzicale). Atât orchestrația, cât și polifonia, în compozițiile lui Berlioz sunt profund originale și vor exercita puternice influențe asupra compozitorilor francezi care-i vor urma. Lui Johannes Brahms și lui Anton Bruckner le revine meritul de a fi consolidat limbajul simfonic și de a-i fi
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
va continua munca de culturalizare a cehilor începută de Jean Hus și s-a folosit de muzică pentru a răspândi pe mai departe principiile învățăturilor husite. Va alcătui un tratat muzical ce abordează principiile teoretice ale muzicii în special ale polifoniei. Ieronim de Praga va răspândi și muzica instrumentală în biserică, folosind în culegerile lui vechi cântece populare cehe. Influența melosului popular în cultura muzicală bisericească din Cehia a făcut ca unele producții muzicale ale Missei să fie aproape în întregime
Antonín Dvořák () [Corola-website/Science/317132_a_318461]
-
1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultură muzicală medievală bizantina; importantă acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
a tonalitatii functionale-gravitationale, pe de alta parte. Astfel, muzica barocului a început prin a fi omofonică, dar a devenit polifonică odată cu apariția unor compozitori de talia lui Bach și Haendel, pastrandu-si caracteristicile tonal-functionale. De fapt, cei doi au ridicat polifonia muzicii baroce la un nivel de complexitate, armonie și muzicalitate nemaiîntâlnite până atunci. Muzica barocului permitea improvizații, întrucât adeseori notatia se reducea doar la prezenta basului cifrat, ca atare, interpreții realizau adevarate improvizatii pornind de la reperele sugerate de aceasta scriitura
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
Martínez Bravo (n. în Madrid, cca. 1670-1738) a fost compozitor, organist, capelmaistru, teoretician și editor muzical spaniol. Este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai Barocului spaniol, opera sa ilustrând o cunoaștere profundă atât a polifoniei, cât și a noului stil italian. Fiu al lui Jerónimo de Torres și al Antoniei Martínez Bravo, s-a născut în Madrid în jurul anului 1670, iar în 1680, conform arhivei Palatului, este înscris la Real Colegio de Niños Cantores, când
José de Torres () [Corola-website/Science/329385_a_330714]