57 matches
-
postulatul: "Scoțienii sînt avari" (altfel el riscă să fie ininteligibil). În coliziunea scripturilor (supra scriptul operației, al călătoriei cu autobuzul etc.) și mai ales în inducerea lecturii non conformiste, rolul preponderent îl joacă indicii semiotici: *lingvistici (supra "X este taciturn", polisemantismul verbului "a bate" etc.); * enciclopedici (stereotipurile asociate grupurilor etnice, sexelor etc.); * pragmatici (rupturile de determinism cauzal acțional și/sau verbal infra ix): ix) " Pentru a testa dacă nebunii nu s-au însănătoșit cumva și ar putea părăsi spitalul, doctorul desenează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
după școală. Complexitatea acestor dimensiuni ale managementului teoretic și practic, în tendința lui de a deveni de calitate, performant, eficient, democratic, uman se reflectă chiar și în limbajul specific utilizat. Etimologia și modul de intrare, de traducere au generat un polisemantism aparte: lat. manus (mână, manevrare, pilotare, conducere, strunire), fr. manége, engl. to manage (a reuși, a conduce, a rezolva, a face față la, a dirija, a izbuti, a struni elemente pentru un țel, a administra, a manevra, a stăpâni, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unități teritoriale relativ stabile și diverse ca structură, mărime, proprietăți morfo-funcționale și fizionomice” (Petrea, 2005, citat de Dulamă, 2010). APLICAȚIE: Subcompetența ” ANALIZA PEISAJUL GEOGRAFIC DE CĂTRE ELEVI ” (clasa a XI-a) ANALIZA PEISAJULUI GEOGRAFIC. Noțiuni teoretice. Indicatori în aprecierea peisajelor În ciuda polisemantismului termenului peisaj, acesta este interpretat de cele mai multe ori drept „fața care se vede” a unui sistem geografic, care corespunde unei unități de mediu de dimensiuni diferite, de unde rezultă și diferitele categorii taxonomice și spațiale. Analiza peisajului este un instrument extrem de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
pițuliene). Dar tocmai această polarizare a personajelor mă face să am îndoieli asupra consistenței (sau chiar a existenței) lor în lumea reală (mediul academic riguros, studios, necompromis de colaboraționism ideologic și rezistent prin cultură (cu jocul ambiguu inevitabil implicat de polisemantismul ambilor termeni). 1. Este clar că Mimosa Academica din text este o (im)pură invenție: o verificare a listei bursierilor de la Angers din intervalul respectiv ne va arăta că nu a existat nici o persoană având competențe și performanțe naraționale corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
intermitenta suflului uitat ce se cufunda în tăcere care, astfel, stabilește o legătură între motivul literar al amintirii (cu vârtejul sau de chipuri și cuvinte) și cel al vântului (suflul): fir ce conduce gândul înspre imaginile apuse. Quasimodo mizează pe polisemantismul termenului voce, care are deopotrivă sensul de cuvânt și glas. Tăcerea amintirii instaurează așadar domnia uitării ce deschide în fața eului perspectiva golului, a nimicului. Este un izvor nesecat de teama: temeri de umbre și tăceri (Vânt la Tìndari) dat fiind
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
l-au cuprins și țițe feciorești dându-i în gură, cu lapte curat l-au adăpat".14 E adevărat că și limba veche contribuie la lirismul descrierii prin sensul arhaic, de origine păstorească, al verbului "a apleca" (a alăpta), prin polisemantismul substantivului "pohtă" (însemnând aici așteptare fierbinte), prin forma etimologică a cuvântului "țițe", ori prin cea arhaică a cuvântului "mumă" (care, după cum se știe, nu provine din mater, ci din mamma, mammae, adică sân matern), sau prin derivarea arhaică a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a soției pe masa de operație. Sculptura lui Swiacinsky relevă trăsături simboliste și elemente mitologice pe care artistul le împrumută marilor poeme epice ale patrimoniului cultural universal. Criticul caută similitudinile cu folclorul românesc, pe care figurile simbolice le întrețin în polisemantismul funciar al confruntării dintre bine și rău, dintre "Ideal" și "Real": "E întregul poem indic Ramayana, cu eterna luptă între binele și răul între Ideal și Real, cu o întreagă legiune de monștri cu figuri apocaliptice și femei fermecătoare prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o hermeneutică riguroasă în planul simetriilor cosmice. „Maica bătrînă”, personaj baladesc de „curte feudală”, devine cosemantic cu Magna Mater și cu Maica Domnului prin lamentațiile prilejuite de pierderea fiului, ucis ca Om, ca ostaș, ca pelerin ori ca „plantă”. Datorită polisemantismului mitologic, trăsăturile personajului își incifrează înțelesurile locale (mitul vegetației, povestea ciobanului, a ostașului) și se universalizează: mama ce-și caută fiul pierdut în urma unei întîmplări năprasnice. Suntem în măsură să definim Miorița în două moduri. Este vorba de un mod
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-au ocupat de importanța retoricii în scrierile lor hermetice. Există așadar o variantă științifică și elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă loc metaforei și imaginației. În sens strict, retorica populară este asemenea unui schimb simbolic sau a unui schimb structurat social. De exemplu, în satul tradițional povestitorii sau "gura satului" făceau dintr-un fapt privat unul de importanță
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aceste modalități, dar și - mai ales - la trunchiere (pentru formarea hipocoristicelor, așa cum s-a văzut mai sus în cazul „familiei“ onomastice a prenumelui Constantin), care la apelative și la numele de locuri este foarte rar folosită. Relațiile semantice (sinonime, antonime, polisemantism) sunt greu de aplicat la masa numelor de persoane, dar pot fi regăsite, în forme specifice, în ansamblurile teritoriale ale numelor de locuri. Aceste ansambluri teritoriale de toponime sunt comparabile cu cîmpurile lexicosemantice ale vocabularului comun (mai ales în ceea ce privește gruparea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
exemplu este cuvântul verde, care înseamnă numai „verde-crud, proaspăt“; pentru culoare, în general, se folosește corespondentul croat zelén (adjectivul verde cu sensul de culoare s-a menținut doar în numele unei plante care rămâne și iarna verde: vérdele spir „spinul verde“). Polisemantismul cuvintelor Persoanele bilingve, comparând cele două limbi pe care le vorbesc, pot să observe că unui cuvânt cu două (sau mai multe) sensuri dintr-o limbă îi corespund în cealaltă limbă două (sau mai multe) cuvinte. Vorbitorii vor căuta să
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sol” ca și slavul zemlea. Tragem concluzia că Žeminiuke îmbină, într-o formulă unitară a existenței pe pământ, ziua cu noaptea, răsăritul cu apusul, nașterea cu moartea, la fel ca Janus, zeul cu două fețe, cu care se înrudește etimologic. Polisemantismul difuz al cuvântului antic reflectă îndelungata epocă din istoria limbii când, pe fondul silabic primar, stadiul aglutinant al limbii era bulversat de constituirea sistemului flexionar, ceea ce face ca ansamblul limbilor euro-afroasiatice să ofere cercetătorului posibilitatea de a urmări diversificarea limbajelor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
XV-lea, apoi În cadrul psihologiei și pedagogiei s-au constituit ramuri distincte În scopul cunoașterii și educării copiilor cu deficiențe auditive. Studiind caracteristicile limbajului interior la persoanele cu deficiență de auz, C. Pufan a găsit 3 particularități esențiale: reductibilitatea situativă, polisemantism, predominarea specificului vizual al imaginii. Atât timp cât cuvântul nu va participa În procesul gândirii, persoana cu deficiență de auz nu va putea să utilize limbajul verbal În formarea limbajului său interior. Atât rezultatele cercetării științifice, cât și instrumentele acustice au condus
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de lucruri din mediul fizic comun emițătorului și interpretului, elemente aflate În conexiune semantică cu gândul pe care emițătorul dorește să-l comunice interpretului; ele Îi vor permite emițătorului să producă, În locul unor construcții lingvistice stufoase și, uneori, ambigue, datorită polisemantismului cuvintelor, o serie de semne non verbale care să facă trimitere În modul cel mai direct la anumiți referenți mai ușor identificabili prin alte categorii de semne decât cele lingvistice. În loc să producă fraza complexă și greoaie Cum se numește fructul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-lea, apoi în cadrul psihologiei și pedagogiei s-au constituit ramuri distincte în scopul cunoașterii și educării copiilor cu deficiențe auditive. Studiind caracteristicile limbajului interior la persoanele cu deficiență de auz, C. Pufan a găsit 3 particularități esențiale: reductibilitatea situativă, polisemantism, predominarea specificului vizual al imaginii. Atât timp cât cuvântul nu va participa în procesul gândirii, persoana cu deficiență de auz nu va putea să utilize limbajul verbal în formarea limbajului său interior. Atât rezultatele cercetării științifice, cât și instrumentele acustice au condus
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
știut cum și când se spune „da”; cum și când se amână un răspuns; cum și când se spune „nu”. Oricare situație cere conștientizarea, de către cel Întrebat, a efectelor. Întrebările Întrețin și amplifică dialogul cu sine și cu altul. Prin polisemantismul nonverbalului, Însăși prezența profesorului Între elevi este una semnificativă. „Medium-ul este mesaj” este o veche descoperire a pedagogiei din vremurile ei embrionare. Ceea ce Marshal McLuhan a spus În „Galaxia Guntenberg” primii educatori știau: că oamenii de la oameni Învață. Aceștia
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Lidia Carmen LĂMĂTIC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93103]
-
ceva sau de cineva pentru percepe un miros" etc. Aceste verbe exprimă procese durative, nerezultative, iar conținutul le este omogen pe toată desfășurarea. (c) Evenimente cu realizare instantanee (de tip achivement): a vedea "a zări", a zări44, a atinge etc. Polisemantismul verbelor de percepție, schema argumentală și structurile sintactice variate la care participă arată că delimitările făcute trebuie nuanțate în funcție de mai mulți factori. Nu se poate vorbi, de fapt, de un caracter aspectual inerent al verbelor de percepție: aspectul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ascultă tot ce-l rog "face tot ce-l rog" ). Pe parcursul analizei subliniem constant legătura dintre sensurile actualizate și tipurile variate de complementare, continuumul fizic-cognitiv, arătând că verbul a vedea admite cele mai largi posibilități de construcție, ca urmare a polisemantismului său. Clasa verbelor de percepție evidențială este analizată independent de celelalte două clase, fiindcă unitățile incluse exprimă un alt tip de informație perceptuală - modală, inerent evaluativă - și participă la construcții sintactice diferite de cele caracteristice verbelor de percepție nonintențională și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Nu este surprinzător, prin urmare, că acest act a fost văzut în toate timpurile ca fondator al limbii și că a beneficiat de o atenție deosebită în concepțiile mitice, teologice și filozofice care urmăreau o explicație asupra originii limbii. Deși polisemantismul cuvîntului nume nu permite distincția între nominație și denominație, trebuie făcută deosebirea între producerea lexicală a sensului care interesează ansamblul cuvintelor lexicului (a da un nume la ceva) și producerea nominală a sensului (a indica prin nume; a-i spune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gata-gata să devină victima unui "accident" planificat. Conexiunile comparatiste, susținute explicit ori doar sugerate, sunt plauzibile și incită spiritul critic: Vieru-Goga, Vieru-Bacovia, Vieru-Voiculescu, Vieru-Blaga, Vieru-Eminescu, Vieru-Cezar Ivănescu, Vieru-Nichita Stănescu, Vieru-Marin Sorescu, Vieru-Ioan Alexandru, Vieru-D.R. Popescu, Vieru-Sabin Bălașa (sic!). Remarc polisemantismul unui concept drag lui Theodor Codreanu ontologic: cutare critic nu avea "conștiința rădăcinilor ontologice vierene" (p. 40); "critica estetico-ontologică" (a lui Mihai Cimpoi, n.n., T.P., p. 55); "mama devine principiu ontologic, reazem al naturii și al cosmosului" (p. 65); "procesul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
timpului, adică un raport de tipul concret/abstract; pronumele de cuantificare este expresia concretă a numărului obiectelor (substituite) pentru ceea ce categoria gramaticală a numărului este expresia abstractă, redusă la minim, la opoziția binară singularitate-pluralitate. Și tot așa cum adverbele pot anula polisemantismul unui timp gramatical prin opoziția lexicală concretă dintre ele: plec azi/plec mâine, tot așa, pronumele de cuantificare poate anula omonimia singular-plural: un pui/doi pui. Modul specific de concretizare a numărului obiectelor substituite determină constituirea a patru subsclase de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vedere semantic (cu modul specific de constituire și manifestare a sensului), interjecțiile reprezintă trei clase diferite: a. termeni afectivi; expresia unor stări sufletești, atitudini, senzații; „sensul” este prin excelență un sens contextual și, de aceea, acești termeni se caracterizează prin „polisemantism” sau variabilitate „semantică”: ah!, au!, of!, nț!, ptiu! etc. Prin schimbarea categoriei proprii, se adaugă interjecțiilor afective originare alți termeni lexico-gramaticali, substantive mai ales: Doamne!, Dumnezeule!, drace!, mamă! „Doamne, Doamne! învățat mai trebuie să fie și acel care face gramatici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devenit nominativ), cât și modificarea formelor de gen, număr și caz, în funcție de condițiile și nevoile de adaptare specifice unei limbi sau alteia, demonstrează o dată în plus calitatea și capacitatea condensării de a forma noi cuvinte, și nu de a genera polisemantism. 1.3.4. În situația condensării la determinant a sintagmelor de tipul adjectiv sau numeral + substantiv, noua formație păstrează sistematic genul și numărul elementului determinat omis și, implicit, al determinantului adjectival acordat cu determinatul și menținut prin substantivare. Rezultatul condensării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
radicală se constată în semantismul noului cuvânt doar dacă îl comparăm cu înțelesul secvenței fonetice desprinse din termenul complex; ea provine însă nu dintr-o schimbare semantică propriu-zisă, care ar consta în alunecarea unui sens la altul și ar produce polisemantism, ci din preluarea semnificației unității lexicale complexe de bază; noua formație este deci în raport de omonimie cu elementul lexical care făcea parte din structura termenului complex și de sinonimie cu acesta din urmă. Schimbări semantice pot avea loc accidental
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
99% din limbile australiene lipsesc forme separate de pasiv. Există forme de reciproc și reflexiv, verbe auxiliare, forme verbale compuse; de regulă nu apar forme participiale. În sintaxa, limba australiană se caracterizează fie prin incorporarea obiectului la verb, fie prin polisemantism (de ex. tiwi307). Topica destul de liberă, cu diferențe stilistice; predomina ordinea subiect-obiect-verb"308. 6.9.5. O limbă izolată: kusunda Kusunda este o limbă pe cale de extincție (în 2005 mai avea 7 vorbitori), vorbită în regiunea Gandaki din Nepal, pe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]