88 matches
-
minima dezvoltare a societății civile și a vieții publice fac puțin probabilă implantarea unor politici de emanciparexe "„emancipare". La reproducerea acestui model contribuie și autoritățile, atunci când țin cont doar de capul gospodărieixe "„capul gospodăriei" în demersurile lor. Termenul „cap” este polisemic: desemnează șeful, dar și „mintea” unei gospodării. Femeile devin „cap” al gospodăriei doar dacă bărbații lor pleacă sau mor (vezi și rezultatele Barometrului de genxe "„Barometruldegen" care relevă gradul înalt de recunoaștere a bărbatului drept cap incontestabil al familiei în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
libere cu un text (discurs) liric peste care s-a așezat, cum se zice, praful timpului. Dat la o parte, descoperim o retorică specifică, un peisaj liric, un mod, În fine, de a fi În raport cu lucrurile din afară. Lectura critică (polisemică, pluralistă) urmărește, astfel, ceea ce se cheamă, cu un cuvînt ce nu sună prea bine În limba română, demers liric. Să Înțelegem Însă prin el un mod propriu de apropiere de obiecte, de asumare a universului material, o atitudine inconfundabilă În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu și cu efecte de opacitate, poate însă fi înțeles cu atât mai puțin ca un ecran sau un alibi pentru a le șterge din interogațiile disciplinei cu cât aceste procese le conferă în parte o amploare reînnoită. Conținutul acestei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cuvântului. 5. În sfârșit, "a învăța să taci" poate fi înțeles ca un corectiv comportamental bazat pe experiența negativă a efectelor vorbirii. Tăcerea devine astfel expresia înțelepciunii dobândite traduse ca prudență. În condiții de patologie culturală, tot ce este context polisemic este preventiv suprimat. Instanța "supervizoare" nu mai face efortul fixării sensului; de îndată ce discursul prezintă cele mai vagi urme polisemice, el este suprimat avîndu-se în vedere posibilitatea, cât de mică, de manifestare în mintea cititorului doar a sensului (fie și vag
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a efectelor vorbirii. Tăcerea devine astfel expresia înțelepciunii dobândite traduse ca prudență. În condiții de patologie culturală, tot ce este context polisemic este preventiv suprimat. Instanța "supervizoare" nu mai face efortul fixării sensului; de îndată ce discursul prezintă cele mai vagi urme polisemice, el este suprimat avîndu-se în vedere posibilitatea, cât de mică, de manifestare în mintea cititorului doar a sensului (fie și vag) "subversiv". Tot evantaiul de sensuri este sacrificat întru prevenirea apariției acelui unic sens vinovat. Nu se mai pune problema
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
elimini sursa ambiguității. De pildă, în cazul de mai sus, contextul articolului arăta clar că este vorba de sensul "2", de tăcerea cu valențe didactice, tăcerea acumulativă, regeneratoare. Însă atâta vreme cât există și sensurile "4" și "5", în chip preventiv enunțul polisemic este suprimat. În condiții de patologie culturală, un bun redactor trebuie deci să cultive în chip profesionist suspiciunea. El trebuie să fie în permanentă stare de alarmă și să vadă în orice autor un mic diavol care încearcă la tot
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au obiectele conceptului vostru. Atunci conceptul pe care-l aveți despre acele efecte este întregul concept pe care-l aveți despre obiect. (CP 5.438, trad. Marga 1990: 203) Turnură pictorială menționată de W.J.T. Mitchell trebuie înțeleasă prin natura polisemica și ambigua a conceptului de imagine (vezi I.3.). Folosind drept premisa faptul că recursul la o imagine simbolică presupune o decodare atât sub aspectul structurii, cât și al efectelor (Sfez [1988] 2000: 99), perspectiva pe care o vom folosi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
you conceive the objects of your conception to have. Then, your conception of those effects is the whole of your conception of the object. (CP 5.438) The pictorial turn mentioned by W.J.T. Mitchell could be grasped through the polisemic and ambiguous nature of the concept image (see I.3). Having aș premises the fact that the use of a symbolic image presupposes a decoding both of the structure and of the effects (Sfez [1988] 2000: 99), the perspective that
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fizice; b) între universul exterior și cel interior. Modelul simbolist se definește aici ca punct de ruptură față de romantici, care își construiesc lumea interioară ca univers compensatoriu, în antiteză cu realul. - Focalizarea imaginarului poetic pe un simbol multisemnificativ (exploatând resursele polisemice ale limbajului). Neavând un conținut semantic explicit, simbolul își pierde funcția de concretizare pe care o îndeplinea în poezia clasică, romantică sau parnasiană. El devine un semn prin care se sugerează existentul, un análogon esențializat al realității sensibile și suprasensibile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dar și un gest social, care pune sub semnul întrebării mediul în care trăiește subiectul. Act binar în aparență (este sau nu este), acesta reclamă adesea explicații în termenii unei cauzalități liniare deși determinanții sunt multipli, iar gestul este întotdeauna polisemic. Provocând adultului contrareacții negative (cum poate un tânăr care are toată viața înaintea lui s-o risipească astfel!), tentativa de suicid ridică problema chiar a rolului activității medicale, ceea ce explică poate și faptul că gestul sinucigaș a constituit întotdeauna, pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bine unei contabilizări, unei cuantificări, ceea ce a dus la apariția unei multitudini de studii epidemiologice care și-au propus să analizeze aspectele concrete ale conduitei suicidare. În schimb, semnificația actului suicidar se dovedește a fi mult mai complexă, supradeterminată și polisemică. Punând în cauză dorința de viață a subiectului, putem ușor înțelege că o explicație în termenii cauzalității lineare, corelând acest act cu un eveniment punctual, ar fi în cel mai bun caz foarte incompletă, dacă nu chiar total înșelătoare. Cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fizice; b) între universul exterior și cel interior. Modelul simbolist se definește aici ca punct de ruptură față de romantici, care își construiesc lumea interioară ca univers compensatoriu, în antiteză cu realul. - Focalizarea imaginarului poetic pe un simbol multisemnificativ (exploatând resursele polisemice ale limbajului). Neavând un conținut semantic explicit, simbolul își pierde funcția de concretizare pe care o îndeplinea în poezia clasică, romantică sau parnasiană. El devine un semn prin care se sugerează existentul, un análogon esențializat al realității sensibile și suprasensibile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu se mai regăsesc în alte române ale ciclului zolist. Confruntarea textelor și imaginilor este impusă și de epocă cercetată, care favorizează dialogul între literatura și artele plastice. Reprezentările scrise, pictate sau de altă natură, formează un ansamblu complex și polisemic 36. Imaginile se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la sacru la profan. Anne Higonnet [2002, p.304] consideră că există o anumită dinamică a schimbării tematice și de forma a arhetipurilor, legată de perioadele de criză ale secolului, una către anul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
luări de poziție și clarificări metateoretice). Alături de Steven Best, D. Kellner își va continua poziția enunțată, pe care o va evalua drept moderată, mai modestă și mai puțin dramatică decât a teoreticienilor radicali. Pornind de la înțelegerea modernismului ca fiind instabil, polisemic și aflat mereu în căutarea noului, Best și Kellner consideră că postmodernismul continuă aceste caracteristici moderne, intensificându-le, mai ales că poate să-și asume tendințele critice ale lui Nietzsche și Heidegger. Expresia "cotitură postmodernă" le va da posibilitatea să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
domina legea, a ajuns să se refere la un domeniu de viață separat instituțional de instituțiile teritoriale ale statului. În aceste cărți, se reliefau modurile în care, în perioada dintre 1750 și 1850, limbajul societății civile a devenit fragil și polisemic, obiect al unor discuții și controverse aprinse. Încă de pe vremea Revoluției Americane, se spune, mulți scriitori au folosit termenul de "societate civilă" într-o diversitate confuză de modalități pentru a se referi la o rețea dinamică de instituții neguvernamentale asociate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
instituțiile de stat și cele civile și despre natura, eficiența și limitele instituțiilor societății civile. Presupunerea universală că o mai mare tolerare a diferențelor sociale capabile de reprezentare politică non-violentă este un obiectiv dezirabil are efecte ambigue asupra termenului din ce în ce mai polisemic "societate civilă". Marea popularitate a termenului accelerează acumularea de ambiguități moștenite, de noi confuzii și contradicții totale. Fie și doar pentru acest motiv, discuțiile extinse despre societatea civilă nu sînt imune la confuzii și incoerențe. Sînt chiar semne că sensurile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
materiei obiectelor și acțiunilor. J. Ricardou, 1978, p. 185 Dimpotrivă, odată cu noii romancieri, descrierile nu numai că au proliferat, dar li se conferă dintr-o dată o direcție funcțională anti-repre-zentativă. Jocuri analogice (culori, cifre, imagini...), utilizarea rezonanțelor fonice, recurgerea la semne polisemice... procedee care au fost suficient analizate și care dau descrierilor o funcție generatoare, producătoare de ficțiune 5. Cu siguranță, această tehnică nu este nouă6, dar a fost sistematizată, așa cum apare în Claude Simon, p. 79, din 1972: Există o anumită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de vocabular, deoarece ea trebuie să reziste dorinței de a-și canoniza definițiile conceptuale, menținând un efort de rigoare. Termenii lexicului antropologic se dovedesc prea rigizi când contribuie la fixarea obiectelor de care încearcă să țină seama. Alți termeni, prea polisemici, cer imediat lămuriri, precum cuvintele "rituri" și "ritualuri". Pentru anumiți autori, orice acțiune repetitivă și stereotipă (deschiderea Parlamentului din Londra, saluturile dogonilor, lupta cocoșilor din Bali) poate fi considerată drept rituală. Etologii care studiază lumea animală în mediul ei natural
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
un animal fantastic) − și un simbolizat (respectiv sacrificiul animalier într-un nou teritoriu). Se obține astfel o suprastructură, plurală, ce combină mai multe componente încadrate la rândul lor simbolic (precum mitul întemeierii unei țări - cazul Moldovei). Modul de simbolizare este polisemic, este o răscruce a sensurilor multiple; el solicită un efort de interpretare (Thomas 25), într-o înlănțuire, posibil infinită, de structuri și de nivele optime pentru crearea simbolului. Raportul de simbolizare, opus față de modul de semnificare, operează prin discontinuitate, pentru că
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
organizaționale; de aceea, este necesară abordarea ei frontală și aprofundată. Accepțiunile psihologice ale noțiunii de conduceretc " Accepțiunile psihologice ale noțiunii de conducere" 1.1. Necesitatea delimitărilor conceptualetc "1. Necesitatea delimitărilor conceptuale" Noțiunea de conducere, la fel ca multe altele, este polisemică, și asta datorită, pe de o parte, complexității ei intrinsece, iar pe de altă parte, faptului că a constituit obiectul de cercetare și investigare pentru mai multe științe. În aceste condiții, este aproape firesc ca accepțiunile acordate unor termeni atât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interumană. 1.Ce este comunicarea? Comunicarea, înțeleasă în sensul său larg, ca act tranzacțional, inevitabil în situații de interacțiune, devine esențială, fundamentală atât pentru viața personală cât și pentru cea socială a individului. Astfel, noțiuni precum „comunicare", „limbă", „limbaj" sunt polisemice, ele comportând o pluralitate de sensuri. Acest fapt provine nu numai din complexitatea intrinsecă a fiecărei noțiuni, ci și din aceea că ele constituie obiectul de investigație al mai multor discipline științifice : lingvistica, psihologia, sociologia, semiotica, cibernetica etc. Aceste discipline
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
noțiunea de „elitism republican”, care conciliază În mod util excelența și preocuparea pentru egalitate. Recompensând meritul, avem, așa cum subliniază Alain Boyer (Boyer, 1995, p. 44), sentimentul că suntem aproape de ceea ce constituie valoarea reală a unui individ. Și totuși, termenul este polisemic. Vorbim despre competențe actualizate pe care le recompensăm (cazul examenelor), ceea ce ilustrează idealul meritocrației? Despre recunoașterea meritului de a depăși un handicap (situația „merituosului”)? Sau despre competențe de ordin moral (judecate În funcție de virtutea acțiunilor Întreprinse) (ibidem, pp. 38-51)? Nu știm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dată) și substanța conținutului (punerea în raport a lumii exterioare cu facultatea de a vorbi). Conținutul este analizat în dicționare și în semantica tradițională ca posibilitate de descompunere a unei expresii în mai multe semnificații sau accepții, deci pentru potențialul polisemic. Conținutul se manifestă însă și la nivelul enunțurilor, unde nu mai interesează conținutul lexical, strict denotativ al cuvintelor, ci conținutul locutiv, ilocutiv, modal, afectiv, deci pragmatic. Mai tîrziu, în Franța, analiza discursului se constituie într-o critică a analizei de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
revoluție paradigmatică" se produce atunci când se confruntă două "paradigme incomensurabile", adică incompatibile. În acest caz partizanii fiecărei școli resping presupozițiile celorlalți și contestă rezultatul muncii lor. În științele sociale, această "incomensurabilitate" ia adesea forma unei ignorări mutuale. Paradigmă: un concept polisemic Mulți savanți și-au exprimat dubiile în privința existenței paradigmelor, chiar și în științele naturale. În postfața celei de-a doua ediții a cărții sale, Thomas Kuhn însuși a recunoscut că a folosit termenul în două sensuri diferite. Pe de o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
putem considera semul "moarte" drept legătura cotopică dintre cele două fraze. Cel puțin, aceasta este interpretarea pe care tinde să o inducă juxtapunerea celor două enunțuri. Snoave, parabole, fabule, definiții de cuvinte încrucișate și texte literare exploatează din plin posibilitățile polisemice ale lexicului. Este exact ceea ce face Francis Ponge în textul care urmează. 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul] de Francis Ponge <1> Scris între 1931 și 1932, "Gimnastul" este un poem din volumul De partea lucrurilor (Trad. de Irina Mavrodin în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]