91 matches
-
care s-o urmeze, dar "nu prea fidel... și confirmă-l în tot ce spune, în general. Laudă exactitatea și fidelitatea sa, și când ai ocazia citează-l. E un lucru corect: după ce jefuiești pe cineva, nu e decât o politeță să-i spui câteva cuvinte amabile...!" Filosofia celui care dă astfel de sfaturi este tocmai aceea a epocii de final a entuziasmului grandilocvent, de revenire spre realism, și de aceea informațiile preluate de la alții trebuie să fie puțin reduse ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în ordinea intrării, defilau cei care o vizitau. Te înclinai 304, sărutai mâna, te opreai mai lung ori mai scurt, după cum erai mai intim ori mai puțin, după cum erai doamnă sau domn; după rang și importanță schimbai două-trei cuvinte de politeță, te înclinai și ieșeai. În salon mulțimea era mare, unii veneau, alții plecau. Prințul Grigore avea câte un cuvânt amabil pentru fiecare și plecai. Toată afacerea nu dura mai mult de zece minute. Protocolul era acela al unei Curți, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cari foarte luminat veți putea vedea că scopul invitării a fost cu totul departe de uzul regretabil ce ați făcut cu ea: 1) Locul înmormântării fiind moșia Ruginoasa ce este în eparhia noastră, am crezut că împlinind actul de distinsă politeță, scutindu-vă de cererea permisiunii după canoane, vom înlătura astfel [până] și dificultatea ce ați avea de a vă conforma cu ele, în caz când frăția-voastră v-ați figura existența unei supremații, după cum chiar tonul ce-l țineți către un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este de mirare că frăția-voastră înțelegeți că corpul să se înmormânteze în Ruginoasa, iar ceremonia funebră bisericească să se celebreze numai cu o panachidă în catedrala din Capitală. Terminând aceste câteva lămuriri necesarii, este neexplicabil pentru Noi că la o politeță răspundeți cu o invocare de canoane ce nu există și invitarea de a asista la [ceremonia] înmormântării domnitorului de la carele aveți titlul ce poate vă inspiră tonul telegramei, drept recunoștință, o desfigurați într-o cestiune cu totul străină de Noi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
omul în toate manifestările lui se arată lamentabil. Înfumurat, [...] teatral, protector fără să i-o fi cerut, lipsit de nuanțele pe care le înmuia atât de bine în artă, insuportabil chiar când era binevoitor, protocolar, clătinându-se între aroganță și politeță vădit superioară, curtenitor cu femeile, serenissim cu oricine, în atitudine, în vorbă și tăcere. Iată contrastul dureros, divorțul aproape, între artist și om, ce m-a abătut repede de la priveliștea jalnică a acestei dizarmonii intime, iar ca memorialist, mult mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
copleșitoare ale acelei săptămâni. Și acum o fac cu un sentiment de pudoare, care mă reține încă - bucuriile ca și durerile adevărate nu au grai, sau nu-l cunosc eu ( Totuși vă cer scuze pentru încălcarea unei elementare reguli de politeță față de promptitudinea domniei voastre). Îmi pare atât de nefiresc să vorbesc „despre” Mama, când atâția ani am trăit cu prezența aproape fizică a spiritului ei. Poate de aceea nu am gândit vreodată să mi explic de ce nu i simțeam lipsa
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de apărare, s-ar zice, deși unii par a ajunge în acest plan la veritabile performanțe. Spațiul chinezesc îi rezervă călătorului surprize la tot pasul: construcții filigranate, amenajări ale pământului și ale apelor, meșteșuguri rafinate, vecine cu arta, palate, temple, politețe ajungând până la curtenie și extrem de multă muncă, o lume cu ritmurile ei, foarte riguroase, cu o disciplină severă, cu modalități particulare de a cunoaște și de a stăpâni timpul (privind mersul stelelor, citind „în trăsăturile feței și în liniile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
și le piardă cu totul. „Societatea europeană - remarcă el - se sprijină în primul rând pe familiaritatea afectuoasă și pe reciprocitatea sentimentelor care există între membrii unei familii, izvor prim din care iau ei caracterul de blândețe, de ușoară nepăsare, de politeță lesnicioasă și slobodă și gustul sociabilității, care e necunoscut în ținuturile mai apropiate de Orient. Părinții noștri însă au fost crescuți în maximele turcești, adică: fiul nu e prieten al tatălui său, ci i-i primul rob, pe care trebuie
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tu" în relațiile de muncă. Un coleg apropiat l-a întrebat odată dacă se puteau tutui. "Dacă doriți", a replicat Mitterand. Remarcile sale aristocrate făcute de sus aveau cel puțin stil și denotau o exagerată politețe. În viața României, problema politeței se leagă de ideea de gust și "cultură înaltă" deoarece în majoritatea țărilor Europei Centrale și de Est politețea își are originile în trecutul feudal rural, precomunist. Întorsăturile politicoase de frază par uneori greșite, ca fiind fie obiceiuri sătești, fie
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
cărnării, mâncând în picioare și sorbind pahare mari de bere. Prăvălii foarte numeroase și luxoase de țigări. 18 Mai Baia. Maseurul se mișcă încet, cu nobleță și nepăsare. Din câteva mișcări, operația e gata. E adevărat că te conduce cu politeță la dușuri, la bazinuri, stă de vorbă cu d-ta, îți face cunoscut că a fost prin București în vremea războiului (vin bun Deal Mare, Odobeșt!) dar masajul lui nu face două parale. De altminteri cași baia. Foarte curat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spăria; a înveli. t). ușă, coajă; cenușă, îngrașă, cenușăreasă, încrucișător. u). același, totuși, iarăși, însă aș! aș merge. v). înec, înot, înainte; înnegrit, înnoptat, înnădit. înapoi, dinăuntru, înăuntru; înmulțit; înmormântat; înmărmurit. z). bătrânețe, frumusețe, însă și bătrâneță și frumuseță. acurateță, politeță, tristeță, gentileță, naturaleță, stricteță. x) cuprinde; cutropi, încunjora, măsura; și cotropi, înconjura; batjocură, batjocuri și batjocori. y) supt, dedesupt subțire. w) adaos; repaos; haos (admise) însă adaus, repaus, faur, tezaur. A) de la pe la, până la; de pe, de altfel, de altminteri. odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
știu nemțește, a regretat. Am stat câteva zile amândoi într-o stare de muțenie unul față de altul. Alaltăieri, la amiază, s-a întâmplat să fiu singur în "speise-zimmer". I-am spus câteva vorbe nemțești ca să rup tăcerea penibilă și din politeță. Cred că am avut oarecare succes mai cu seamă de uimire, căci d-na Menzel a aflat după aceea că "domnul din România" vorbește bine nemțește. Cum s-a stabilit între noi acest raport omenesc prin vorbire prin câteva sărace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trăind prea mult. Trebuie să dispară la timp, după toate regulele gloriei. Pinon, voind să intre în salonul unui conte, vede pe acesta petrecând chiar atunci pe un duce și făcându-i toate onorurile. La ușă, ducele se oprește din politeță. Treceți, îi zice contele; nu-i decât un poet. A! intervine Pinon, de vreme ce calitățile au fost făcute cunoscut, pot trece eu întăiu. Și intră în salon. Academia franceză spunea Voltaire e o tagmă în care se primesc oameni cu titluri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
locutori, interlocutori sau ca manifestare a ultimei ipostaze prezentate supra, cea de asistare la ,,spectacolul comunicării" pot fi valorificare, în acest sens, și secvențe dialogate înregistrate în care copiii să identifice roluri, replici, modalități de relaționare de exemplu, formule de politețe folosite , gesturi asociate cuvintelor, expresii sugestive ale feței, situații de comunicare doar prin mimică sau printr-un gest, consecințele tonului neadecvat asupra interlocutorului etc.; copiii pot fi, de asemenea, antrenați într-o activitate de ,,valorizare" a secvenței audiate sau vizionate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
apare la intrare. De sus, episcopul, cum îl vede, îi strigă: — Bine ați venit sănătos, Înalt prea sfinte! Iar mitropolitul, de jos, îi răspunde: — Bine v-am găsit sănătos, Înalt prea sfinte! S-a râs mult pe acest schimb de politeță între doi oameni cari nu puteau umbla fără să fie purtați de câte doi oameni. Prințul Alexandru, de îndată ce și-a luat tronul, a înțeles că nu-l va putea păstra împotriva voinței țarului Alexandru; de aceea i-a trimis o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
față cu Iacob Negruzzi, stam la masă cu șervetele la gât rătezând vârful unor ouă (à la coque)204, iată că văd pe stăpânul otelului apropiindu-se de noi cu un aer surâzător și cu o condică subsuoară. Cu multă politeță el ne-a pus condica dinainte, rugându-ne să o examinăm și să scriem și noi ceva într-însa. Am răsfoit condica și am găsit felurite cugetări, maxime, aforisme, impresiuni de călătorie, scrise în toate limbele, numai în limba română
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vin să bei dușcă, Dacă la vale vrei să mergi pușcă! A scris și tovarășul meu câteva versuri de care nu-mi aduc aminte, desigur mai corecte decât ale mele, apoi am închis condica și am înapoiat-o cu aceeași politeță otelierului. După ce, în adevăr, am băut o garafă de vin dușcă, am încălecat din nou și ne-am dus pușcă la Martigni de unde am luat diligența cu patru cai în șir spre muntele Furca, pe o șosea minunată de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
discursuri ale noului minister care se fălea cu penele păunului și care, ziceam noi, nu sunt tatăl copilului, ci numai martorul de la primărie. Bineînțeles, la Te Deum-ul de la Iași, foștii miniștri erau în frunte și suveranii le-au făcut toate politețele, spre marea supărare a urmașilor. Aceste amănunte nu întunecau primul fapt fericit ce se întâmplase de un an și jumătate încoace; eram fericiți și ne bucuram fără rezervă de toate manifestările patriotice făcute de moldovenii de peste Prut. Pe cât de mare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deosebire, era un centru unde toată lumea se întâlnea. Stăpânii casei, deși cam comici, dânsa foarte înaltă și urâtă, el mic de tot, dar nu mai frumos, erau însă de o amabilitate neîntrecută și își consacrau viața la primiri, vizite și politețe, căci țineau să aibă lume multă și o dată pe an chiar pe suverani. Când, la ziua de recepțiune intra un echipagiu în curte, portarul cu o livrea strălucită suna clopotul să previe pe stăpânul său de sosirea unui oaspete, acesta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
conflict militar care ar readuce în atenție condiția samuraiului ca războinic. Partea cea mai rafinată a filmului este dată de suita de ceremonialuri sobre, de întâlniri diplomatice prin care se ia decizia suprimării lordului Narintsugu. Momentele de tăcere, gesturile de politețe aproape hieratice, expresivitatea care vine din chipul litificat în mască sau cea care survine când masca este dată la o parte pentru foarte scurt timp reprezintă camera de rezonanță a acestui film. Există aici o întreagă economie simbolică a gestualității
Samuraii lui Takashi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5510_a_6835]
-
Maiorescu era mort de 5 ani", iar celui ce a venit a doua zi să-l invite la înmormântare i-a servit această butadă pe care n-o putem numi altfel decât tot cinism: "De ce aș face lui Maiorescu o politeță pe care el nu va putea să mi-o întoarcă?"." Z. Ornea iubește literatura română. O iubește lucid, în cunoștință de cauză. O iubește discret, fără să-și declame iubirea în fraze grandilocvente și fără să aștepte vreo răsplată. Și
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
aparate care debitau bilete pentru autobuz. Introduceai moneda, îți sosea biletul și când mașina (elegantă și încăpătoare) oprea în stație, se urcau atâția călători câte locuri erau libere și numai în ordinea luării biletelor. Nici urmă de busculadă. «Bitte... bitte». Politeță, corectitudine. Urcarea se făcea prin ușa din față, predând biletul șoferului. Ritmicitatea autobuzelor era cronometrică, din trei în trei minute. Al doilea «fenomen» a fost curățenia. Nici o hârtiuță, nici un băț de chibrit nu se vedea pe jos. De multe ori
Agenda2004-7-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282057_a_283386]
-
îndeamnă la popas. CĂLĂTOR PRIN MORAVIA VALAHĂ În clădirea frumoasă a administrației muzeului, îl găsesc pe d-l. director Jaroslav Stika, etnolog ce și-a consacrat viața studiului populației din care se trage. Spunându-i că sunt din România, la politeța cu care m-a întâmpinat se adaugă pe chipul său o vizibilă emoție. Îmi spune că a fost de mai multe ori în România, unde a îmbinat cercetarea bibliotecilor cu traiul în mijlocul păstorilor din Bucovina sau din vestitele comune de
Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
altele care modifică ludic, cu conotații variabile, pozitive sau negative, numele proprii sau formulele de desemnare standard ale persoanelor publice; transformările apar mai ales într-un stil neoficial (cel oficial păstrează în genere integritatea numelui, însoțit adesea de formule de politețe sau identificări ale funcției). Scriitori, politicieni, actori, jurnaliști etc. sînt desemnați cel mai adesea prin numele de familie (cu noutatea relativă a aplicării frecvente a acestui tipar și numelor feminine: Morgenstern), uneori prin numele de botez (Hortensia, Camil, Nichita), marcate
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
lui era proverbială, fără a fi deloc scorțoasă sau intimidantă, era convivială, prietenoasă, te făcea să te crezi imediat egalul și confidentul lui, cucerindu-te pentru ideea pe care o apăra și pe care ajungeai să o consideri proprie. Această politeță, pe care o confirmă diverse amintiri, era dublată de capacitatea de a-și apăra părerile față de prieteni ajungând uneori până la o vehemență care, „în loc să jignească, acționa dimpotrivă, ca un lubrifiant, atâta era omul acesta de încântător prin sinceritatea și loialitatea
Dinu Pillat by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2634_a_3959]