151,580 matches
-
33, quanto per la prospettiva d'autore, per îl quale esse divengono occasione per intrecciare un serrato dialogo, pur volutamente aperto, frammentario e paradossale, con la contemporaneità occidentale, sul piano teoretico-linguistico, filosofico, narratologico, mă anche șu quello della realtà urbanistica, politica e sociale di fine Novecento. Semplificando, ogni città diviene 'figură' di un tema cruciale per la cultura occidentale, cui agganciare suggestioni leggibili, e così infatti lette, în plurime direzioni allegoriche 34. Și delinea così una sorta di vademecum 'postmoderno' dei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rimanga nell'ambito dell'arte, perché, e anche qui Kadare non è îl solo a formulare tale posizione, una lettura politicizzata dell'arte non è altro che quello che i comuniști hanno fatto con l'arte: la sua riduzione a politică. Non bisogna cădere quindi nella stessa trappola, perché proprio quando pensiamo di arricchire o meglio liberare la nostră lettura dai criteri rigidi delle ideologie, cadiamo noi stessi nell'errore contrario: una lettura ideologică di verso opposto. Dobbiamo, allora, interrogare l
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
che distingue inesorabilmente îl "centro" recintato, all'interno del quale vigono diritti e garanzie, da ciò che è ritenuto "esterno", mă anche estraneo, periferico, marginale e perciò indegno di tutele o persino di considerazione morale. Laddove c'è una "palizzata" politica, anche solo immaginaria, infatti, chi și trova idealmente o fisicamente all'esterno è escluso dalla relazione diretta col "centro", appartiene d'ufficio alla "periferia" non toccata dalla "civilizzazione" e di conseguenza - riferendoci alla terminologia kantiana - può essere trattato anche solo
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sua volta condizionato în parte da esperienze storico-politiche precedenți - non può essere, come già și accennava, cancellato per decreto; tuttavia l'esperimento dell'Unione Europea, depurato dei suoi aspetti più problematici, costituisce un tentativo inedito e promettente. Poiché i percorsi politici non sono frutto di semplici e imperative "necessità" della Storia, anche le occasioni migliori possono correre îl rischio di finire sprecate. Îl momento presente non și sottrae alla validità di questa constatazione, anzi sembra confermarla în maniera fin troppo evidente
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
murați, sovranità în declino, cît., p. 38. 18 Ibidem, p. 43. 19 Egli non parla apertamente di contraddizioni, anche se non nasconde le problematiche connesse ai processi di democratizzazione. 20 Și veda R.A. Dahl, Poliarchia. Partecipazione e opposizione nei sistemi politici (1971), F. Angeli, Milano, 1990. 21 Wendy Brown elenca e analizza brevemente alcuni aspetti contraddittori o problematici della sovranità, fra cui: "1. Îl termine sovranità indică sia îl potere assoluto sia la libertà politică. 2. La sovranità genera l'ordine
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Poliarchia. Partecipazione e opposizione nei sistemi politici (1971), F. Angeli, Milano, 1990. 21 Wendy Brown elenca e analizza brevemente alcuni aspetti contraddittori o problematici della sovranità, fra cui: "1. Îl termine sovranità indică sia îl potere assoluto sia la libertà politică. 2. La sovranità genera l'ordine attraverso la subordinazione e la libertà attraverso l'autonomia. [...] 5. La sovranità è segno dello Stato di diritto e della vigenza di un ordinamento giuridico, eppure li oltrepassa. [...] è insieme origine ed eccedenza rispetto
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a cură di F. Giardini, Editori Laterza, Roma-Bari, 2013. BETTS, Paul, PENCE, Katherine, (a cură di), Socialist Modern: East German Everyday Culture and Politics, University of Michigan Press, Ann Arbor, 2008. DAHL, Robert A., Poliarchia. Partecipazione e opposizione nei sistemi politici (1971), F. Angeli, Milano 1990. DIAMOND, Jared , Îl mondo fino a ieri. Che cosa possiamo imparare dalle società tradizionali?, trad. it. di A. Rusconi, Einaudi, Torino, 2013. SCHMITT, Carl, Îl nomos della terra nel diritto internazionale dello "Jus Publicum Europaeum
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
În cazul Uniunii Europene, pe lângă extinderile succesive din anii 2004 și 2007 care au dus la includerea în Uniune a 10 state din Europa Centrală și de Est, situate între Marea Baltica, Marea Neagră și Marea Adriatică, au fost lansate și derulate diferite politici și formule de cooperare destinate să genereze stabilitate în spațiul european răsăritean care a rămas în afara Uniunii, în special în fostele state sovietice situate între această și Federația Rusă. Acestea au inclus anumite demersuri mai mult sau mai putin timide
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
genereze stabilitate în spațiul european răsăritean care a rămas în afara Uniunii, în special în fostele state sovietice situate între această și Federația Rusă. Acestea au inclus anumite demersuri mai mult sau mai putin timide ale Uniunii în regiune sub egida Politicii Externe și de Securitate Comună precum și o adaptare a Politicii de Vecinătate la datele specifice ale Europei de Est și Caucazului de Sud, inclusiv la așteptările statelor din această zonă. După ce în cursul anului 2007, în urma insistentelor repetate ale noilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Uniunii, în special în fostele state sovietice situate între această și Federația Rusă. Acestea au inclus anumite demersuri mai mult sau mai putin timide ale Uniunii în regiune sub egida Politicii Externe și de Securitate Comună precum și o adaptare a Politicii de Vecinătate la datele specifice ale Europei de Est și Caucazului de Sud, inclusiv la așteptările statelor din această zonă. După ce în cursul anului 2007, în urma insistentelor repetate ale noilor state membre ale Uniunii Europene riverane la Marea Neagră, Bulgaria și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ucraina - era o inițiativă pe care Uniunea a adoptat-o în urma unui intens travaliu diplomatic desfășurat de două state membre plasate în zona răsăriteana a Uniunii - Suedia și Polonia. Prin inițiativa lor, de fapt o adaptare a componenței orientale a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene, cele două state încercau să răspundă propriilor temeri istorice vizavi de renăscutele tendințe ofensive ale Federației Ruse2 și doreau să ofere un raspuns consistent aspirațiilor diverse pentru un parcus european, pentru democrație și pentru reforme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ruse, responsabilii europeni au imaginat o arhitectură complexă și flexibilă, multilaterala și bilaterală, care să fie deschisă pentru toți partenerii vizați. Această arhitectură cuprinde patru platforme tematice de cooperare multilaterala - democrație, buna guvernare și stabilitate; integrarea economică și convergență cu politicile UE; securitate energetică; contacte interumane - care sunt deschise pentru statele membre interesate și pentru cele șase state partenere 3. De asemenea, această formulă flexibilă a permis lansarea a șase inițiative emblematice sub egida Parteneriatului Estic: inițiativa pentru IMM-uri; inițiativa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Uniunea Europeană autorităților de la Kiev în anii 2014 și 201515. Din această perspectivă, reticența europenilor de a oferi o perspectivă de integrare europeană certă pentru vecinii săi răsăriteni care aspiră la acest statut, pozițiile deconcertante ale unor lideri europeni din mainstream-ul politicii europene, precum președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker 16, sau liderul celui mai important partid de opoziție din Franța, fostul președinte Nicholas Sarkozy 17, față de o Federație Rusă care nu precupețește să-și promoveze prin cele mai neortodoxe metode eurasiatismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
problemă. Totuși, rușii au continuat să-și consolideze și să-și modernizeze Flotă Mării Baltice, una din cele patru flote ale Rusiei (celelalte trei sunt: Flotă Mării Negre, Flotă Nordului și Flotă Pacificului, fiecare dintre ele cu un rol foarte important în politicile și strategiile Rusiei, mai ales în noile conjuncturi geopolitice și geostrategice). În zona debușeului dinspre Rusia a acestui culoar strategic, se află Estonia și Letonia. În aceste țări, care se învecinează la Est cu Rusia, în jur de 30-40 la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
zona centrală, îndeosebi pentru Siberia) și cel de la Habarovsk, acesta din urmă pentru partea estică a Rusiei (Regiunea Militară de Est). Amplasarea acestor comandamente (regiuni militare, cum le zic rușii), au, probabil, ca rațiune, o modalitate de materializare a unor politici și strategii anti-anaconda și de apărare cu fața spre Vest, în context OCS (Organizația de Cooperare de la Shanghai). Chină se constituie astfel într-o uriașă zona de siguranță strategică pentru Rusia, așa cum și Rusia putând deveni, efectiv, o zonă imensă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
relua patrularea cu submarine nucleare de ultimă generație pe toate oceanele lumii, inclusiv în Marea Mediterana. Acțiunile Rusiei, în cooperare cu Chină și cu Iranul, sunt, de fapt, deopotrivă, si o intervenție pe culoarul strategic Marea Neagră - Marea Mediterana, ca răspuns ofensiv la politicile UE și NATO de extindere spre Est și că o modalitate de descurajare și de contracarare extrem de violență și de rapidă a ofensivei islamiștilor asupra civilizației non-islamiste. Rusia a lovit puternic ȘI nu doar pentru a-l apară pe Bashar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sau exterioare, după caz, care să-i asigure o repoziționare geostrategică corespunzătoare și chiar realizarea superiorității strategice în anumite zone-cheie, cum sunt cele care țin de Marea Neagră, de Marea Baltica (intrările în cele două culoare strategice) și de Oceanul Arctic. Această nouă politică de confruntare generează o nouă paradigmă a războiului-mozaic, a războiului hibrid Est-Vest, în care protagoniștii sunt, de o parte, Rusia și, de cealaltă, Statele Unite, la mijloc fiind, si de data aceasta, Uniunea Europeană, ea însăși angajată într-o serie de politici
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politică de confruntare generează o nouă paradigmă a războiului-mozaic, a războiului hibrid Est-Vest, în care protagoniștii sunt, de o parte, Rusia și, de cealaltă, Statele Unite, la mijloc fiind, si de data aceasta, Uniunea Europeană, ea însăși angajată într-o serie de politici și strategii păguboase pentru unele dintre țările etice, mai ales, pentru România. Politică euroregiunilor, spre exemplu. Intenționând să ajute la dezvoltarea echilibrată mai ales a regiunilor rămase în urmă, această politică europeană complică raporturile intra-europene, încurajează nolens, volens, atitudinile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aceasta, Uniunea Europeană, ea însăși angajată într-o serie de politici și strategii păguboase pentru unele dintre țările etice, mai ales, pentru România. Politică euroregiunilor, spre exemplu. Intenționând să ajute la dezvoltarea echilibrată mai ales a regiunilor rămase în urmă, această politică europeană complică raporturile intra-europene, încurajează nolens, volens, atitudinile separatiste și revizioniste, înstrăinarea resurselor și a teritoriilor naționale și pierderea suveranității, chiar și a celei bazate pe interdependențe. De aici până la dezmembrarea unora dintre țările europene, pe primul plan fiind
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Țară Galilor din 2014 că țările membre ale Alianței să-și sporească cheltuielile militare, în următorii zece ani, la 2 la suta din PIB nu reprezintă o prioritate absolută pentru Uniune. În momentul de față, Uniunea Europeană, în pofida crizei ucrainene și politicii sancțiunilor împotriva Rusiei, are alte probleme mult mai presante, cum ar fi imigrația musulmană masivă, criza din Grecia și unele chestiuni care țin de implementarea corespunzătoare a strategiilor de securitate internă. De aceea, participarea țărilor Uniunii la rezolvarea crizei din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
parcurs pro-occidental al Ucrainei 6. Iar această atitudine nu avea cum să fie pe placul Rusiei. După opinia lui John Mearsheimer, Statele Unite și aliații europeni s-au confruntat și, desigur, încă se confruntă cu o alegere de răscruce: continuarea actualei politici, care va duce la exacerbarea ostilităților cu Rusia și la devastarea Ucrainei - un scenariu din care toată lumea va pierde -, sau crearea unei Ucraine neutre și prospere, care nu amenință Rusia, dar care nu aparține nici Occidentului. Totuși, Ucraina, mai putin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nici la unitate, nici la vreo înțelegere benefică durabilă și rațională, nici la acea conciliere minimă, atât de necesară conviețuirii în liniște pe planetă Pământ. Dimpotrivă, ambii poli (Rusia și SUA) s-au reînarmat și, într-un fel, au redeschis politicile și strategiile de confruntare. Această pare a fi realitatea îngrijorătoare a acestui început de secol. Desigur, dacă liderii de la Washington și de la Moscova nu și-au dat mâna, nu înseamnă că nu există nicio șansă să nu și-o dea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de război, s-a vulnerabilizat la maximum, în speranța că va face NATO ceea ce, în mod necesar, trebuie să facem noi, că membrii cu drepturi și responsabilități depline ai Alianței. 6. Redeschiderea faliei strategice Marea Neagră - Marea Baltica readuce în prim-plan politicile și strategiile de confruntare, de disuasiune și de refacere a zonelor de influență, concomitent cu reconfigurări și repoziționări geopolitice și geostrategice în vederea războiului viitorului, un război hibrid în adevăratul sens al cuvântului, care vizează puterea, influența, piețele, resursele, marile platforme
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
produse alimentare etc.) Ierarhizarea realizată de strategia de securitate se bazează pe impactul și probabilitatea riscurilor viitoare, reieșite din analiza evoluției factorilor de securitate la nivel global. Gruparea riscurilor vizează prioritizarea alocării resurselor în sistemul de securitate britanic și concretizarea politicilor de răspuns. În mod pragmatic, strategia de securitate britanică evidențiază natură neconvenționala, asimetrica a riscurilor viitoare, fără a neglijă prezenta factorilor de risc convenționali. Asimetria derivă atât din originalitatea mijloacelor folosite pentru concretizarea amenințărilor, cât și din diversitatea naturii riscurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rămâne suficient spațiu pentru dezvoltarea subiectului. Documentul stabilește scopurile dezvoltării strategiei de securitate: apărarea populației și teritoriului, contribuția la securitatea europeană și internațională, precum și apărarea valorilor republicane (principiilor democratice). Pentru atingerea acestor scopuri, documentul programatic de securitate propune următoarele politici: politica apărării, politica securității interne și alte politici publice (diplomatice, economice etc.). În final, Carta Albă a Securității și Apărării Naționale a Franței propune redefinirea structurilor politice din compunerea sistemului național de securitate pentru promovarea unitară a tuturor politicilor din domeniul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]