95 matches
-
pe iscusitul învățăturii talant au lucrat...ci și la războaie neînfrânte și nebiruite să afla, pentru că nu numărul, ci învățătura obștescului meșteșug poartă biruința... Învățătura iaste cea mai de treabă și mai de folosu aducătoare...de unde se dovedește că și politiceștii, și bisericeștii au fost și iaste de folos învățătura...Trebuie ca să se afle și școală de obște, dascăli procopsiți, ca să poată toți în cămările învățăturii celei iscusite și luminoasă, după cum și aice în Iași, scaunul domniei mele...cea dintăiu grijă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și le prezintă, acum, bunilor creștini. Iată În ce stil patetic apără Pann cauza muzicii plînso-cuvîntătoare: „Întăriți-vă Întru nestrămutatele definiții ale muzicii, arătați-vă fii adevărați ai patrii și lucrați cele spre folosul neamului, ca nu numai În cele politicești să Înflorim, ci și În cele bisericești să Înaintăm, ca să ne putem lăuda Întru toate”... (Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau Gramatica melodică). Pann mai are o teorie privitoare la creație: nedesăvîrșirea Începutului... Înțelepciunea lumii stă mărturie: „Știut
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
am nici o 'ndoială C-o să văd lucruri cerești Dar vrun havadiș ceva De cele de prin cetate, dacă tata m - a 'ntreba, Nu-mi spui ce ză 'i zic și lui? - Ciok seleam, spune-i din parte-mi. Iar despre politicești Kiel-Hassan, vizir acuma, c-a ajuns numai să-i zici, Că 'nțelege el atuncea cum merg trebile pe - aici. Dintre epigrame reproducem numai una care însă rezumă toate condițiile pe care o epigramă trebuie să le împlinească: EPIGRAMA MEA DIN PARTEA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a nuanța lucrurile, când i s-a părut că mitropolitul a fost prea blând. Așa procedează Alexandru Ipsilanti la 2 mai 1777, când, pe lângă hotărârea dată de mitropolit conform „pravilei bisericești“, consideră că este necesară și o pedeapsă conform „pravilei politicești“, deoarece pe „unii ca aceștiia să i pedepsim, mai vârtos pentru pilda și rău nărav al altora asemenea carii fără dă pricină vrednică vor să să dăsparță“. Este vorba de Maria Copcioaia din Slimnic, județul Râmnicu Sărat, care ceruse divorțul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
misiunea de a-i împăca pe împricinați prin propunerea unui compromis. De asemenea, el îi poate pedepsi prin privarea de libertate pe toți cei care nu vor să se supună. Femeile sunt închise la închisoarea protopopului, iar bărbații la închisoarea politicească, aceasta din urmă aflându-se sub supravegherea ispravnicilor de județ. Dacă nu reușește să-i împace, protopopul are datoria să-l anunțe pe „Prea Sfinția Sa mitropolitul ca să le facă cea după pravilă hotărâre de pedeapsă“. El se ocupă și de an
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
averii și la trimiterea la mănăstire. Ștefan este trimis la Snagov, iar Teofil la Tismana, „ca să-și plângă pă ca tele acolo“. Cei doi nu sunt caterisiți, ci doar decăzuți din rang devenind „monahi proști“. Cum nu devin mireni, pedeapsa politicească nu poate fi aplicată. Această sentință susține ideea că Pravila are deseori rolul de „manual“, mai degrabă decât de lege în adevăratul înțeles al cuvântului. În sprijinul acestei ipoteze se află chiar pe depsele prevăzute de Îndreptarea legii, unele dintre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în au zul inculpaților pentru a le aduce aminte că doar indulgența nețărmurită a mitropolitului i-a ajutat să scape. Re căderea în păcat îi va îndepărta de această clemență și le va aduce, pe lângă pedeapsa canonică, și pe cea „politicească“. Dealtminteri, amenințarea cu pedeapsa politică și cu judecata domnească funcționează ca un fel de sperietoare, fluturată pe sub nasul subiecților ori de câte ori nu vor să se supună compromisului oferit. Soborul se folosește și el de acest joc, intimidându-i pe protagoniști cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în postul Paștelui. De multe ori „de data aceasta“ revine și a doua oară, și a treia oară. Ce se întâmplă cu cei incorigibili? Pedeapsa crește pe măsură ce individul se arată mai recalcitrant și trece de la bătaie la ocnă în plan „politicesc“, și de la mătănii la afurisanie în plan spiritual. La „gros“ Amenzile și pedepse le corporale în so țesc deseori recluziunea în spatele zidurilor. Cei care într-un fel sau altul încalcă regulile scrise sau ne scrise ale societății sunt pedepsiți, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
menționat Sfatul (soborul) bisericesc. Terminologia folosită din secolul al XVIII-lea înfățișează Adunarea ca o reunire a celor două stări privilegiate, în interiorul cărora se produce o ierarhizare mai profundă. Cele două stări aparțin, fiecare, unei adunări distincte "Soborul bisericesc și politicesc", sau "duhovnicesc și mirenesc". Un sfat al boierilor "de frunte", al Soborului ecleziastic și "Adunarea a toată țara" apar ca părți alcătuitoare ale unei adunări din 1641, în timpul domniei lui Matei Basarab. Cele două stări superioare (clerul și boierii) sunt
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
uneori și cereri pentru impunerea unor reforme. Aceste adunări îmbracă atât forme oficiale, cât și paralegale. Sfatul de obște este, de regulă, o adunare cu reprezentare restrânsă, în care apar distinct starea laică și ecleziastică, sub denumirea "sobor bisericesc și politicesc". Pentru a-i deosebi de "boierii de Divan", care participau ca membrii de drept ai adunării, "boierii de obște" sunt desemnați separat 683. În planul atribuțiilor Sfatului de obște, cele mai importante schimbări privesc retractul dreptului de alegere al principelui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
care se aflau la începutul lui 1996. Ideea purificării etnice, de care vorbesc ziariștii, este o idee care a fost înainte de toate avansată în formula unei purificări confesionale. Ceea ce se spune mai rar. Și aici s-au întâlnit toate partidele politicești, pe de-o parte din Croația și Slovenia, pe de altă parte din Serbia". 45 Klitos Ioannidis, Părintele Porfirie. Mărturii și experiențe, Editura Bunavestire, Bacău, 1999, p. 116; 46 Klitos Ioannidis, op. cit., p. 117. 47 În alocuțiunea rostită de Prea-Fericitul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele chitanțelor 2275B liude pintre călărași; a rămas pe jos (liuzi // călări) 2278 o ladă * ESPRESII COMUNE a se târși a se screme a-și pișa ochii popa-belea borcănos 2279 {EminescuOpXV 112} 2284 moșul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
solicitau Înlăturarea domniilor fanariote, 20 urmăreau obținerea independenței. Proiectele de reformă urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să Întemeieze un stat constituțional. 1. Constituția Cărvunarilor - Întocmită În 1822 de Ionică Tăutu susținea monarhie mărginită și moștenitoare. 2. Așezământul politicesc - semnat de Simion Marcovici susținea organizarea statului pe baza separării puterilor Societățile politice secrete care au acționat Între 1821 și 1848 au diversificat proiectele pentru statul român modern. Revoluția din 1848-1849, a marcat afirmarea națiunii române și exprimarea opțiunii pentru
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
fanarioți; 10 memorii cereau obținerea independenței. o au fost concepute numeroase proiecte de reformă care urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să întemeieze un stat constituțional: “Constituția cărvunarilor” -1822, Ionică Tăutu susținea ideea ”monarhiei mărginită și moștenitoare”; “Așezământul politicesc” Simion Marcovici -susținea organizarea statului pe baza “principiului separării puterilor în stat” . 1. Tudor Vladimirescu și revoluția din 1821 În ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea creștină din Sud-Estul Europei a intrat într-un proces de radicalizare politică. -După moartea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a Achermanului și a Benderului, s-au fost dat episcopului de Huși. Iar ținutul Brăilei, episcopului de Buzău. Deci întru împlinirea acestora și Preasfinția Ta să binevoiești a scri celui mai mare povățuitor a eparhiei aceea, după hotărârea bisericească și politicească. Iar eu pentru înștiințarea la comandirii acelor ținuturi am scris. Al Preasfinției Tale plecat slugă: 1773, aprilie 25 subscris; Graf Rumianțof În urmarea acestei epistole mitropolitul înștiințează prin enciclică pe toată tagma bisericească și pe toți creștinii ortodoxi din ținuturile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ învĕțați, de la care curge mult folos, atît bisericesc, cît și politicesc" (Uricariul, 1871, I, p. 62). Ce se degajă cu forță din acest citat este funcția moral-religioasă cu care este însărcinată școala cât și utilitatea politică presupusă de o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să ne facă cunoscuți la toată lumea, ba a îngrijit să facă din țara noastră un loc de rendez-vous pentru tot ce globul lui Galilei are mai inteligent, mai virtuos, mai solid. Cum să nu mergem așadar bine în predmetul celor politicești și în toate predmetele? {EminescuOpXII 75} Ș-apoi cine să se revolte? Meseriașul strunit în gardă de Serurie, săteanul pentru care întreaga organizație a statului a îngrijit ca să n-aibă cu ce-și ținea zilele de azi pe mîine? Desigur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
b) BCA c) CAB d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) ideea aducerii unui prinț străin a fost formulată în programul “partidei naționale” B) Carol depune jurământul ca domn constituțional C) apare “Așezământ politicesc” semnat de Simion Marcovici a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) forma de organizare specific spațiului românesc a fost obștea sătească B) Andrei al II- lea acordă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul, sau Prezbiterul, sau Diaconul, la oaste zăbovindu-se și vrând amândouă a le ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Gr.Al. Ghica. El admiră neamurile care au de mult școli, care te minunează prin rânduiala lor înflorită și prin meșteșuguri. De aceea, în așezămintele sale, acest domnitor ia drept model tocmai aceste neamuri la care vedem orânduiala pravilelor celor politicești și cele înflorite meșteșuguri. Deci, departe de a produce o revoluție, o inovație în sensul strict al cuvântului, Gh. Lazăr reînnoadă de fapt, în 1818, firul unei argumentări tradiționale, pe care I. Caragea o reluase și el de la predecesorii săi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a protosinghelului Naum Râmniceanul, partea I (Cluj, 1944), p. 67. 8. paris Mumuleanu, Rost de poezii adecă stihuri (București, 1822, ed. a 2-a), p. 5. 9. G. Bogdan-Duică, Eftimie Murgu (București, 1937), p. 63. 10. D. țichindeal, Filosoficești și politicești prin moralnice învățături (București, 1838) (fab. 139, Învățătura), p. 355. 11. Adrian Marino, LumiŁres roumaines: Idees sur le theâtre, la poesie et la litterature, in: Cahiers roumains d'etudes litteraires, 2/1977, p. 33. 12. Din istoria pedagogiei românești (București
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ învĕțați, de la care curge mult folos, atît bisericesc, cît și politicesc" (Uricariul, 1871, I, p. 62). Ce se degajă cu forță din acest citat este funcția moral-religioasă cu care este însărcinată școala cât și utilitatea politică presupusă de o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale, căci acestea țin patria în pace, în unire și în liniște fără turburare; să asculte și să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]