1,615 matches
-
veșnic nemulțumit care se socotea nedreptățit de confrați și cultiva cu nesaț imprecația, ocara și epitetul jignitor. O dovedesc într-o măsură și recent publicatele Scrisori către NRF, al căror destinatar predilect era aristocraticul editor Gaston Gallimard. Răspunsurile acestuia, ponderate, politicoase, pline de nedezmițită curtoazie, contrastează izbitor cu tonul „scrisorilor”. În schimb, în relațiile cu semenii, Ezra Pound pare să fi fost generozitatea și omenia înseși, ajutîndu-i pe cei mai tineri sau mai puțin norocoși decît el - nu numai cu informații
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
de legătură, de trecere spre formula de despărțire” (p. 191). Descrierea e interesantă, dar se potrivește în mai mare măsură construcțiilor cu apoi și doar în parte celor cu hai, al căror uz actual nu pare tocmai unul de menajare politicoasă a interlocutorului; dimpotrivă, sugerează o anume brutalitate - deloc ceremonioasă - a închiderii dialogului. De fapt, semnalele de tipul păi sau hai au drept caracteristică un comportament diferit în funcție de prezența sau absența pauzelor: păi marchează într-adevăr ezitarea precaută atunci cînd este
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
De acord. Se apropie raportul de țară pentru România la Uniunea Europeană, un raport de care va depinde admiterea noastră în Uniune în 2007, și bate la ușă momentul în care România va deveni membru NATO cu drepturi și îndatoriri depline. Politicoși, dar greu de prostit, occidentalii nu acceptă ca România să li se alăture oricum. Nu-mi fac iluzii că din acest motiv Bucureștiul s-a hotărît să-și facă curat în bătătură. Mai curînd aceste demisii și cele care probabil
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
stea jos și o sută în picioare Că am muncit o viață întreagă și-acuma să murim sufocați în firu’ ăsta nenorocit Toți e hoți și nesimțiți Pe vremea mea, era autobuze mari, încăpea toți în ele. Iar tinerii era politicoși, dacă te vedea om bătrân îți ceda imediat locul. Acuma lumea s-a înrăit, ăștia tineri te calcă în picioare, iar pe scaune stă ei" Se aud murmure aprobatoare și toate privirile se fixează spre singura persoană care corespundea portretului
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
asta, băieți, și, pe urmă, iar vă bat, vă supărați și, uite, nu găsesc bere rece la voi." " Da, ce-ați pățit, e sîmbătă seara, jucăm o partidă și gata Începe săptămîna acușica, și iar n-o să avem timp", răspund politicoși, incluzîndu-se și pe ei în categoria celor fără timp. {i ei, și eu știm că se joacă table non-stop în fața prăvăliei. Cu chiu, cu vai, reușesc să cumpăr bere rece de la cel mai serios chioșc. Mă întorc cu sticlele în
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
companie a melancolicului mic dejun de spital, a intrat și o femeie, un fel de inspectoare, sau doctoriță, sau șefă, judecînd după cum arăta și se purta. A așteptat să se retragă femeia care îmi adusese mîncarea; și abia atunci, extrem de politicoasă și hotărîtă, m-a salutat în limba ei, ca să mă întrebe apoi dacă mă simțeam bine, dacă aveam nevoie de ceva... Bineînțeles că eu m-am bucurat că pot în sfîrșit să mă fălesc cu strălucitele mele abilități lingvistice. Am
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
într-o țară anglo-saxonă aflată la capătul lumii, ratează un mariaj și, pas cu pas, este cucerită de scrisorile foarte înflăcărate ale fostului ei admirator din tinerețe, al cărui chip se cam estompase în mintea ei. Inițial scrisorile Isabelei sunt politicoase, dar reci, pauzele pentru răspuns sunt lungi, entuziasmul ei pentru această corespondență este aproape de zero. Cu timpul, implicarea ei este tot mai mare, tonul și cadența corespondenței se schimbă evident, pasiunea pune stăpânire pe ea și, în final, Isabel este
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
Am fost și eu la concert aseară, spun eu uitându-mă direct la tovarășa Zoia. Dar dincoace de zid. Ochii ei de tutun devin de cărbune lucios, mi se par chiar frumoși, și se uită la mine cu o așteptare politicoasă, plăcută - da, și...? Și, continui eu, a venit poliția poporului și ne-a bătut cu bastoanele... tovarășa Zoia. Mi-a părut bine de cunoștință. Și mă îndrept cu valiza către coada avionului. Aleg un scaun în ultimul rând, îmi pun
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
evident forțat de protocol, la ținuta sport. De parcă l-ar fi legat de picioare cravata costumului, Polanski a urcat de această dată scările fără vitalitatea care mă surprinsese cu mai puțin de un an în urmă. A ținut un discurs politicos și scurt, fără energia de altă dată, într-o sală arhiplină, dar evident marcată de seisme sociale și nu numai. Poate emoție, poate absența totală. Greu de spus. Decernarea titlului - fără îndoială un moment important - părea că-l secătuise. Iată
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
și mai limpede: Eroul se mișcă într-un tărîm parcă vrăjit, tot ce-i iese din gură e primit ca perle de o valoare inestimabilă, iar gestul care în mod normal ar atrage Ťpoftirea afarăť mai mult sau mai puțin politicoasă (în situațiile în care însăși Ťpoftirea înăuntruť fusese destul de greu credibilă) devin ocazii pentru veritabile triumfuri". Pe deasupra i se impută ultraprețuitului romancier distanța "prea mare" între "gesticulația nepretențioasă" a eroului cu indubitabil iz autobiografic și limbajul livresc de care face
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
ăsta cel mai tare mă enervează ministra" (dbrom.ro), dar apariția lui în contexte internaționale îi dovedește neutralitatea: "Ministra australiană a Comunicațiilor, Helen Coonan, a declarat" (pcworld.ro); "i-a mulțumit ministrei Afacerilor Externe a Elveției" (agenda.liternet.ro). Formula politicoasă curentă conține termenul de politețe generic în formă feminină (doamnă) urmat de denumirea funcției în formă masculină: doamna ministru": "doamna ministru, prin al său birou de presă, (...) ne trîntește o amenințare" (EZ 3297, 2003, 1). Familiar, într-un forum, apare
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
nimeni. Or, acest dialog, care putea deveni cu mai multă stăruință și strădanie o capodoperă, rămâne definitiv ratat și un regretabil exemplu de superficialitate. Emfază și insanități Emfază și insanități în răspunsuri, dar și multă șovăială în întrebările care, excesiv politicoase, nu se armonizează deloc cu subiectul consecvent rebel. întrebări ce intră în joc parcă mereu cu stângul. Cauze, efecte, justificări Se prea poate ca poeta, inteligentă, cultivată, și cu lecțiile făcute, dar fragilă și mereu de infinită bună credință, din
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
minimală a oricărui comerciant. Scrie Dan Ciachir cu nostalgia copilului de acum patru decenii: Deși în declin, priviți cu ostilitate de Stăpînirea care le plănuia dispariția totală " aceasta s-a produs în 1960 ", negustorii, meseriașii particulari de atunci erau serviabili, politicoși, comunicativi și plini de voie bună. Cu ei, cu proprietarii casei din Calea Rahovei și cu vecinii urcă din trecut muzica unei epoci în care viața, în pofida vremurilor nesigure și dure, avea un alt tempo, lipsit de agresivitate sau mîrlănie". (p.
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
a sunat, același răspuns - 50 de euro. Își aduce ea aminte că are cont deschis la o bancă, parcă și în valută. Sună repede la filiala din cartierul nostru a băncii. Așa e, aveți și cont în valută, o voce politicoasă. Când aude asta, se mai liniștește. Măcar nu mai trebuie să-și deschidă contul. Se duce imediat la bancă. Așa și așa, contul cutare! Păi nu se poate! O anunță un tânăr politicos. Trebuie să ne aduceți dovezi asupra identității
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]
-
aveți și cont în valută, o voce politicoasă. Când aude asta, se mai liniștește. Măcar nu mai trebuie să-și deschidă contul. Se duce imediat la bancă. Așa și așa, contul cutare! Păi nu se poate! O anunță un tânăr politicos. Trebuie să ne aduceți dovezi asupra identității celor care dețin acest cont. Ce dovezi? E un festival internațional, la a V-a ediție. Muzică... Și o școală de vară pentru clarinetiști... Doamnă, fără o dovadă clară asupra identității deținătorului contului
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]
-
această viață ", "miraculosul ascuns în banalitatea vieții de zi cu zi ", "grădinile suspendate din debaraua sufletului blazat ". Două sunt liniile de forță ale poemelor adunate în volumul în discuție: prima o constituie poemele-manifest, metatextuale, în care repune în drepturi sensul "politicos " al poeziei, cuvânt "pe care dicționarele-l mai pomenesc din conformism și vocație inerțială ", cele mai multe de găsit în ciclurile Poezia în pijama roz, Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M., Hebdomadarul profesorului A.M., Lecția de engleză, Tomografia și Budila-Expres
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
lucrurile bune există, dar se îneacă. Supărător este și faptul că la întotdeauna interesantul interviu de pe ultima pagină genericul o plasează pe primul loc pe intervievatoare și în a doua poziție pe invitat, ca la copiii încă nedeprinși cu formulările politicoase, care spun "Eu cu ..." și nu "Cutare și cu mine", cum cere regula. Vechile reviste Dacă te uiți bine pe coperta VIEȚII ROMÂNEȘTI și știi să citești cifrele romane constați că revista a ajuns în anul al 99-lea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
acum cîțiva ani. Dar Pallady era un om care putea fi abordat cu ușurință, fiindcă, în ciuda faptului că era ciufut, și avea replici necruțătoare, era un om foarte sociabil și foarte plăcut. Și un om în realitate foarte amabil și politicos și bine crescut. Avea replici de astea, tăioase, care erau vorbe de spirit luate de lume drept răutăți. Nu erau răutăți, erau vorbe de spirit. Era personagiu formidabil ! Mai întîi este unicitatea aspectului lui, că avea totdeauna o haină ori
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
etc. Atît teoriile generale, cît și experiența curentă par să ne indice că diminutivarea non-ironică, cooperativă, a termenilor tehnici e un fenomen mai frecvent în limbajul femeilor; observația ar trebui însă dovedită prin cercetări statistice. Oricum, acest uz al diminutivelor - politicos și cooperant - e specific conversației, interacțiunii orale. În scris atestările sale sînt extrem de reduse; chiar în scrisul cu puternice trăsături de oralitate - forumurile de pe Internet - cuvîntul facturică apare aproape numai în formulări glumețe, (auto)ironice sau depreciative: "Vine facturica în
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
găsească un suport în interjecția tipică a interacțiunii. În textele cercetate, apar aproape exclusiv hai și haideți; forma haideți, care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural, este folosită pentru mai mulți destinatari, dar mai ales asociată adresării politicoase prin plural (,Haideți să facem un pariu, doamnă" - în transcrierea emisiunii Mașina de tocat, din 9.12.2003). Mai rar apare forma haide, care pare să fie simțită ca mai populară, deci mai agresivă (,Haide să fim înțeleși. Noi nu
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
o cloacă", Nașul, 12.02.2003). În emisiuni, moderatorul folosește cel mai mult interjecția hai, apanaj al rolului său de stimulare a dialogului. Cel mai adesea hai și haideți precedă un verb la persoana I plural: în formularea unui îndemn politicos, cooperativ, în care vorbitorul se include. Hai să încercăm și cu unul care nu a fost ,erodat"" (FA = Formula As, 440, 2000). În genere îndemnurile privesc chiar ,gestionarea" dialogului, sînt formule metadiscursive: , Haideți să ne întoarcem la obiect!" (Mașina de
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
opere "se nasc în tăcere și izolare fecundă, în tensiune și continuitate: refugiul în studiu și muncă..." În asemenea circumstanțe, încercînd - solipsist - a se defini, precum, altădată, maestrul său, G. Călinescu, Adrian Marino se considera a fi "izolat și sociabil", "politicos și distant", "selectiv și larg disponibil" (id., p. 81) - avînd, desigur, "bucuria dialogului", "sentimentul stenic și vital al comunicării și solidarizării intelectuale", dorind chiar "ieșirea din izolare" -- dar... prin corespondență! Scrisori "interesante, semnificative"... Tot astfel îi era și actul critic
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
la Norwich, și de profesori precum Trevor Eaton (Cambridge) și Denis Deletant (la care se pot adăuga doi colaboratori ai BBC-ului, secția românească), trecerea lui Adrian Marino, în ciuda propriilor sale notații - poate prea autolaudative - rămîne la nivelul unor relații politicoase, convenționale, deferente, așa cum sînt în general convorbirile dintre editorii de reviste internaționale. În schimb, în Franța, nici atît! Autorul menționează numai cîteva întîlniri călduroase cu René Etiemble, căruia îi dedicase un volum (Etiemble ou le comparatisme militant, Gallimard, Paris 1982
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
p. 280). Avea perfectă dreptate! Iar vizată era, în primul rînd, Franța, unii intelectuali francezi și cultura lor. Franța culturală, de bună seamă, îl deziluzionează. Despărțirea definitivă de un anume tip de studii literare occidentale, predominant franceze" (p. 304), "indiferența politicoasă, dar foarte reală, a atîtor intelectuali, universitari, publiciști față de tot ce depășește cercul închis al francofoniei", adică "decepțiile umane - numeroase" (p. 306) - sînt adnotările diaristice care dezvăluie descurajarea lui Adrian Marino față de Franța (în 1977). De unde, și acest fragment din
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
teoriei conspiraționiste", ar fi de dorit ca el să stea cât mai departe de orice sursă de contaminare cu bolile societății românești. Toate aceste lucruri - ca și multe altele din aceeași familie - sunt strâns legate de ceea ce, cu un cuvânt politicos, se numește "moștenirea Iliescu". Dacă n-ar fi existat un astfel de personaj nefast, însetat de putere ca nici un alt actor de pe scena politică actuală, societatea românească - spun o banalitate - ar fi fost cu totul altfel. N-ar mai fi
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]