84 matches
-
zonă de vis a Mehedințului. Și taman bine, era vară și vede un veritabil detașament de cosași destul de vârstnici, dar foarte îndemânatici și încă verzi... Le face semn să se apropie. Cosașii în cămeși de in, își lasă coasele pe polog și vin către mașini, grăbind, gândind că-s niscaiva ajutoare... Până s-au apropiat, demnitarul pregătește numeroasa sa delegație spunându-le: - O să vedeți cât de bine s-au integrat țăranii români în regimul comunist și cât de bine trăiau atunci când
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
șușotindu-mi povești de dor zicând că sunt reale și pe care le mai susțin că nu erau aievea iar soarele nu mai bătea cu puterea lui năucitoare de curgeau apele șiroaie de transpirație pentru că peste zi când eram la polog -fân- trebuia cu grabă să-l strângem să nu care cumva să vină ploaia să-l ude, era musai să-l adunăm și să-l băgăm cu furca-n șopru, cum am mai spus, fără să rămână un pai pe
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
șușotindu-mi povești de dor zicând că sunt reale și pe care le mai susțin că nu erau aievea iar soarele nu mai bătea cu puterea lui năucitoare de curgeau apele șiroaie de transpirație pentru că peste zi când eram la polog -fân- trebuia cu grabă să-l strângem să nu care cumva să vină ploaia să-l ude, era musai să-l adunăm și să-l băgăm cu furca-n șopru, cum am mai spus, fără să rămână un pai pe
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
-N MAI Cresc depărtările, Detună crestele, Mugesc pădurile, Lunecă zările, Se zburlesc tufele: Vin avântate Ploile, ploile! Umbresc cărările, Croncăne ciorile, Își pleacă, florile, Mândre petalele. Dăngănesc clopotele, Sar balamalele Din toate porțile. Fug sumețite Fetele, fetele! Urlă văioagele, Zboară poloagele, Gem costoroabele, Se-nchină babele, Răpăie streșinile, Cântă ulucele, Stau toate-n panică Galinaceele. Se scaldă-n șanțuri Rațele, gâștele. Au pierit, oare, Muștele, muștele? Se prăvălesc apele, Apele slobode! Vin, vin la vale Cu-nverșunare, Rupând în cale Drum
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
bine mejdina, cureaua lui de pământ, cuprinsă din prun până-n prun . Printre plantații de pomi și tufișuri Soarele își deschide ochiul roșu în față . Nea Titi trage vârtos și vede cum pălește iarba verde sub coasă . Ca balauri uriași rămân poloagele în urmă . Vântul le țeseală pe coamă și viața, pe-ndelete, le-o curmă . Soarele coboară, se duce-n apus . Se iscă o boare din nu știu ce și cum și-mprăștie-n altarele ierbii miresmele florii de fân . Ion I. PĂRĂIANU Referință
LA COASĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358042_a_359371]
-
cerșetori când gândim. (Holderlin, citat de E. Sabato) - Tușa, cum se rugau bătrânii? Tușa Anuța umblă prin fan cu o grebla îndemânatica tare. Greierii tăceau la trecerea ei, cosașii se dădeau deoparte în semn de respect. Grebla mea trecea prin polog precum un tanc sovietic. - Cum să să roage? După cum le ierea de trabuință. Am șciut o rugăciune de la mamă da am uitat-o... - Ce rugăciune? - Cu Maica Domnului. Ea o șciut-o de la mamă bătrână. De câțiva ani, buzele mele nu
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
a trăit. Apoi seara oamenii veneau acasă unde le punea masa lângă cunie (bucătărie de vară) și stăteau la taclale până târziu la un pahar de vin iar ziua următoare o luau de la capăt. Apoi după ce fânul era cosit, făcut poloage, se usca natural, se strângea în plaste și se căra acasă unde se depozita în clăi. O parte era pentru hrana vacilor la iarnă iar surplusul se vindea. Mai erau munci la țară: porumbul, via, grădina etc. Nu mai insist
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
cealaltă, ca roata cu frâna? Strămoșii noștri țărani erau harnici, au muncit și au petrecut în armonie. Eu am prins secerișul de grâu ce se desfășura după reguluile unui adevărat ritual. Biata mamă îl tăia cu secerea și-l făcea poloage, pe care eu le adunam pe o legătoare și le făceam snopi de grâu. Tatăl meu lega snopii și-i așeza în stive, cruciș, apoi îi încărca în căruță și-i căra la combina de treierat. Banda combinei îi transporta
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
cărări două doi colaci bobonați ce zvâcnesc omenesc tic ascuns de lăute rezemate de pulpe îmi apropii doar palme să te văd să te simt să mă plec să te-ating mă plimb, fulg pe bob un bârlog de-nfrățit pe polog margini lungi psoași dungi porți de strungă s-ajungă minutar în cuibar inelar circular rotocol aștrilor luminițe pocnite scânteiere pe piele peri cărunți punți pe umeri revin degete mișc rotocol în sensul acelor de ceasornic perpetuum mobile în rotire de
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Desen Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton Referință Bibliografică: gogoși / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 416, Anul II, 20 februarie
GOGOŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346787_a_348116]
-
emanau o căldură atat de plăcută ? Da, spunea cineva, ne lipseau câteva oi, și am plecat după ele, peste cine crezi că am dat lângă foltanu ăla de țipirig? uite, credeam că nu mai suflă ,și arătă cu degetul către pologul din față , off, mare noroc pe capu lui, mare !... recunoscu glasul lui moș Ion Oracă, și strânse și mai tare între dește o bucată de lemn de salcie cojită... trișca pe care și-ar fi dorit-o deja terminată, finisată
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
vaca ,făcea mămăligă ,apoi venea la câmp cu sufertașul de lapte fiert ,aburind și mă chema să mănânc.Munca la seceriș era grea întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
la câmp cu sufertașul de lapte fiert ,aburind și mă chema să mănânc.Munca la seceriș era grea întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele batozei două persoane dirijau paiele
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
în Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012. Statui cu soclu Vrabia scapă găinaț Pe foaia de bloc Pupitru Peste ponoare Și umbra unui greier Are orchestră Aversă Nor de lăcuste Migrații în livadă Plouă cu aripi Ascuțitoare Vara la polog Reflexele râului Ascut o coasă Gogoși Ce viermișori uzi Pe aleea duzilor Își țes mătasea ? Delicatesă Amfore pline Pe mare Poseidon Degustă plancton ... Citește mai mult DesenStatui cu socluVrabia scapă găinațPe foaia de blocPupitruPeste ponoareși umbra unui greierAre orchestrăAversăNor de
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
intrat în mormânt. Toți ducem grija zilei de mâine. Firmele private și ele Suportă impozite grele. Satele sunt mai golite, Casele sunt părăsite, Bătrânii care-au rămas Sunt toți lăsați de pripas. Terenurile toate-s pârloage, Nu are cine face poloage. Fermele nu mai au animale Toți am ajuns haimanale. Flotă nu mai avem de fel, A fost prăduită de el. Trenurile s-au împuținat, Căci Ceferul a deraiat. Șoselele au gropi, s-au desfundat, Deși miliarde de lei s-au
AGONIE IN COLONIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374274_a_375603]
-
mai degrabă un cronicar realist al satului. Scrisul lui, deși vădește înrudiri cu sămănătorismul, se diferențiază de acesta printr-un fel de sinteză personală. Când nu se limitează la înfățișarea idilică a îmbelșugatei vieți a țăranilor (În pacea înserării, La polog etc.), prozele sale acuză injustiția și se pătrund de un mesianism artificial, uneori strecurat în versuri populare inautentice (Dreptate, La focuri, Mateiu Hurezan ș.a.) Primului volum de povestiri îi succedă multe altele, izvorâte din aceeași matrice: Icoane din popor (1911
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
timpul fanariot și a „zavergiilor” pașoptiști. Desfrâul lexical țâșnește la tot pasul: odată cu deschiderea spre Occident „începuseră să ne vină și din Francia mărfuri: scule ușoare și din ale mai scumpe. Diamanticale: fulii, ghiordane. Marchitănie, ornice [...], sulimanuri, mirodenii, mobile: crivaturi, poloage, baiuuri, brațe de tumbac - sfeșnice regești, canapele cu răsturniș [...]. Hapuri, gogoșele, prafuri de iureș. Teci de sculă, mici la măsură: gumilastice - vârști cu ploițe și fără - capcane de copii [...]. Strumeneage de gumă pentru putere și pentru plăceri - rădăcină bună berechet
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
rămânea la leasa lui Crăciunete. Dacă poftesc, îi aduc și pe dumnealor unde te duci acum dumneata. Am întrebat zâmbind: Unde m-oi fi ducând eu, Ștefan Gâdea? —Dumneata te duci acum în Fundul Lintiții, răspunse barcagiul. Este acolo colibă și polog. Dormi bine, iar mâne dimineață arunci undița în gârlă, cu câștig. Este pește acolo, sodom; dacă vei avea noroc, poți prinde și pe împăratu crapilor. Mă mulțămesc și cu crapi de rând, Ștefan Gâdea. Se poate și să nu prind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ceva. Nu las, că te mâncă goangele, de te umfli bute. Mai este vreme; se vede frumos soarele în pădure. Dă-i pace să se vadă; îți fac fum, ca să te apăr. Pe urmă te duci și te sui în polog. Goangele au avut parte de înjurătura sacramentală. Întrucâtva și pologul, și fumul. Soarele, însă, a fost cruțat; măreția lui de aur și purpură era deasupra celor lumești. Voiam să te întreb, moș Mitre... —Întreabă-mă. Voiam să te întreb, moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bute. Mai este vreme; se vede frumos soarele în pădure. Dă-i pace să se vadă; îți fac fum, ca să te apăr. Pe urmă te duci și te sui în polog. Goangele au avut parte de înjurătura sacramentală. Întrucâtva și pologul, și fumul. Soarele, însă, a fost cruțat; măreția lui de aur și purpură era deasupra celor lumești. Voiam să te întreb, moș Mitre... —Întreabă-mă. Voiam să te întreb, moș Mitre, de paserile care fluieră în salcie. Cum le spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-aduc mâncarea, a zis uncheșul. S-a dus și a adus cratița. Am adus mâncarea. A stat puțin și s-a gândit. Mâncarea asta mi-a făcut-o o rudăreasă de aci din sat. Tot ea a spălat și pologul. Am socotit eu precum că poate să cadă oaspete. Mâncarea să zicem c-o mânânc eu; dar în polog dormi dumneata. I-am dat opt lei. L-am întrerupt: —O chiamă Raruca? Pe cine? —Pe rudăreasă. Aia care mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și s-a gândit. Mâncarea asta mi-a făcut-o o rudăreasă de aci din sat. Tot ea a spălat și pologul. Am socotit eu precum că poate să cadă oaspete. Mâncarea să zicem c-o mânânc eu; dar în polog dormi dumneata. I-am dat opt lei. L-am întrerupt: —O chiamă Raruca? Pe cine? —Pe rudăreasă. Aia care mi-a fiert mâncarea și a spălat pânzele? Da, așa o chiamă. Îi spui eu: fă așa; spală așa. Ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
va alege dânsa. Mulțumesc pentru vin; pahar de vin, pahar de tinereță. Eu socot, domnule, că dacă azi n-ai prins nimic cu undița pe acolo pe unde ai fost, apoi mâni dimineață, aci, în Fundul Lintiții, prinzi numaidecât. Ieși din polog când se jimbează de ziuă. Atuncea stă abur pe gârlă. Cum arunci, cum acați crapul. L-am oprit o clipă, introducând în vorbirea lui monotonă istoria cu împăratu crapilor a lui Gâdea. — Dă-l holerei pe Gâdea! C-o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
crapul înțelepciune de se ferește de vârșele mele. Să fii tu al naibii de crap! Trăim ca vai de noi. Dar barim trăim lungă viață. Ieri ziceam „maică“ și „taică“; mâni, ne cântă popa prohod. O blagoslovenie însă am avut noi, pescarii. Pologul. Tot țânțarii au învățat mai demult pe oamenii de la baltă cum să-l facă. Au venit unii din ei, care fuseseră bătuți și alungați de alții. Mă nene, pe noi ne-a alungat ăia și au pus ei stăpânire aci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
au pus ei stăpânire aci. Să alcătuiți voi o căscioară de pânză rară. S-o puneți pe o leasă, sus, ca s-o sufle boarea. Acolo nu vă pasă; îi înjurați și le dați cu tifla. Așa am făcut noi polog. Intri în el dumneata c-un capăt de stuf aprins, ca să vezi goangele ce s-au furișat odată cu dumneata, și le strivești cu degetul. Strivești una, strivești cinci; gata. Pui mânile sub cap și te gândești. Te fură somnul; dormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]