4,456 matches
-
literaturii polone, vol. 1 1986, vol. 2 1990, vol. 3- 1995; Mickiewicz, 1995; Universaliști și comparatiști români contemporani, 1996; Plămada cărților, 1997; Sienkiewicz, 1998; Literatura română în Polonia, 2001. Stan Velea a tradus opere reprezentative ale scriitorilor clasici și contemporani polonezi, de la Sienkiewicz, Prus, Reymont și Iwaszkiewcz la Milosz, Mysliwski sau Mrozek. Nicolae Mareș - De formație polonist, ați ridicat în câteva decenii preocupările pentru polonistică la nivele nebănuite în România. Fără a exagera cu nimic, mărturie va stă o p e
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
Ei bine, contrar tuturor așteptări- lor, singurul propus a fost subsemnatul, cu toate că mai erau destui tineri apreciați cu state de serviciu mai bogate. G. Călinescu mi-a fixat ca lucrare formularea unui răspuns documentat la întrebarea dacă autorul tetralogiei Țăranii, polonezul Wladyslaw St. Reymont l-a influențat pe Liviu Rebreanu când a scris romanele Ion și Răscoala. Rezultatul cercetărilor întreprinse s-a constituit în monografia Reymont (1966), în care originalitatea scriitorului român era demonstrată la obiect cu argumente comparatiste. Acest prim
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
excepție. La început a fost Roman Liebling, un băiețel firav născut la Paris în 1933, pe 18 august, din părinți evrei: tatăl venit din Polonia, iar mama din Rusia. În 1936, tatăl care între timp își luase numele de Polanski (Polonezul) - are nefericita idee de a-și repatria familia la Cracovia. Consecințele sunt tragice: mama moare în 1941 în lagărul de la Auschwitz, tatăl deportat la Mauthausen reușește să supraviețuiască, iar micul Polan-ski cunoaște devastatoarea experiență a ghettoului. "Am văzut intrarea nemților
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
fără teama de a fi citit de alții, dovedind acea luciditate pe care o avea la un nivel eminent." Dar nu despre Gombrowicz va fi pagina aceasta, ci despre cartea scrisă de Maurice Nadeau. În alt fel poate decît scriitorului polonez, și citatul, și propria precizare, i se potrivesc de minune volumului acestuia, apărut anul trecut la Editura EST, într-o excelentă traducere în limba română semnată de Ioana Pârvulescu. E inspirată redarea în română a titlului original al cărții lui
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
Punctele de referință în domeniul culturii nu au fost, aproape niciodată, aceleași. În Argumentul care deschide volumul din anul 2003, autorul le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane, evreiești, poloneze, ucrainiene. Studierea tuturor acestor "enclave" literare în corelație cu modelele culturale
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
plictisitor decât să citești un roman... Sau mai bine să-l iau dintr-un film. Și filme s-au realizat cu nemiluita. E drept, unele scenarii s-au inspirat tot din romane. De pildă, mi-aduc aminte de filmul ăla polonez, nu, cred că era ceh sau poate unguresc, am uitat, mă rog, n-are importanță naționalitatea actorilor, a regizorului, doar suntem în plină mondializare, îmi aduc foarte bine aminte că acțiunea se învârtea în jurul unui camion încărcat cu subsțante explozive
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
premii importante, Polanski poposise în România, în turneul promovării „Pianistului”. O etapă dintr-un drum care-l ducea înapoi spre rădăcini; și cum orice drum începe și se sfîrșește undeva, am gîndit atunci că - în funcție de perspectiva din care privim opera polonezului neliniștit, „Pianistul” ar putea fi unul dintre aceste două puncte: începutul sau sfîrșitul. Astăzi aș spune că m-am înșelat. „Pianistul” este fără îndoială un moment de referință în cariera lui Polanski, dar ascultîndu-l pe regizor vorbind dspre viitorul lui
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
se gîndește să se întoarcă la realismul psihologic al începuturilor, cu încărcătura slavă a tăcerilor și gîndurilor nerostite. Chiar dacă refuza parcă să accepte acest adevăr în filmele exilului (cu mici excepții în tușele memorialistice din „Pianistul”), Polanski este magistral ca polonez, însă inegal și imperfect ca cineast universal și doar corect (ca să nu zic mediu sau altcumva) ca ecranizator de literatură (mă refer în primul rînd la sursele literare britanice sau franceze, mai puțin la romanul lui Szpilmann, susținut evident de
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
realizarea „Listei lui Schindler”, Polanski își plătește cu „Pianistul” o datorie: față de trecut și față de poporul său. Greu de crezut însă că acest film îi va aduce în sfîrșit liniștea. David Copperfield nu va fi probabil decît o reîncarnare a polonezului rătăcitor, hotărît să pornească din nou la drum, fără să își mai amintească de unde a plecat și fără să ghicească în ce port va ancora. Pe 30 ianuarie 2004, răspunzînd invitației Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București și
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
din București și cu sprijinul Ambasadei Poloniei în România, Polanski a revenit în cetatea lui Bucur pentru a-i fi decernat titlul de Doctor Honoris Causa al UNATC. Un moment important, de consemnat de filmologia locală. Polanski este al doilea polonez care primește acest titlu din partea școlii de film românești, după Zanussi. Renunțase, evident forțat de protocol, la ținuta sport. De parcă l-ar fi legat de picioare cravata costumului, Polanski a urcat de această dată scările fără vitalitatea care mă surprinsese
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
că n-ați pus punct la acest capitol? I.K. - Nu, din toamnă voi începe traducerea Caietelor. N.M.- Sunteți și autorul unui volum de eseuri insolite despre cei doi. Aș dori totuși să faceți o paralelă între ei. Interesează viziunea unui polonez în materie. I.K. - Se știe că Cioran a fost, în multe privințe, un contrast al lui Eliade. Ultimul era un nesătul de cunoaștere și cunoștințe științifice pe care le culegea pentru ele însele, savant cu ambiții de polihistor, un scriitor
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
afirmativ la o asemenea întrebare. Este poate o chestiune de vârstă, dar mai convingătoare îmi pare viziunea cioraniană - lucidă și pesimistă, dar insuflându-ți, totodată, o forță plină de vioiciune (paradox deseori remarcat de altfel). N.M. - Cum l-au primit polonezii pe Cioran? I.K. - Reflecțiile sale provoacă, în ultimii ani, un interes tot mai mare printre intelectualii polonezi și printre tineri, deși interesul acesta n-a luat încă acea formă, care, probabil, pe Cioran, l-ar fi mulțumit cel mai mult
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
laolaltă sunt de vină. Evreii din Polonia nu mai au scăpare. Când am spus asta la Clubul scriitorilor, m-au contrazis vehement. S-au lăsat prinși în mrejele unui optimism prostesc, dar eu sunt sigur că vom fi cu toții nimiciți. Polonezii vor să se descotorosească de noi. Ne socotesc o națiune înăuntrul altei națiuni, un corp străin și dăunător. N-au curajul să ne extermine ei înșiși, dar nu vor vărsa nici o lacrimă când o va face Hitler în locul lor. E
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
să lucreze și să execute anumite comenzi, precum Carierr-Belleuse, de exemplu, alții s-au împămîntenit și au pus temeliile viitoarei școli românești de sculptură. Cei din urmă, care, conform cutumei, sînt întotdeauna și cei dintîi, sînt binecunoscuții Vladimir Hegel, un polonez naturalizat francez, și germanul Karl Storck, întemeietorul unei adevărate dinastii de artiști. Tinerii sculptori români care s-au născut imediat după impact, cum ar fi Ion Georgescu și Ștefan Ionescu-Valbudea, nu numai că învață fără dificultăți noul meșteșug, dar configurează
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
În ceea ce-l privește pe Gilles de Rais, imaginarul popular l-a transformat în căpcăun. Facem acum un salt peste timp de câteva secole și îl cunoaștem pe Balthus Zaminski, un căpcăun parizian de viță nobilă. Strămoșii lui fuseseră aristocrați polonezi. Căpcăunii care supraviețuiseră Inchiziției se civilizaseră, deprinseseră meserii onorabile și se amestecaseră cu oamenii, purtând costume, plătind cu cărți de credit și folosind calculatoarele. Balthus al nostru este însă stăpânit de instinctele sale de căpcăun și înfuleca zilnic copilași răpiți
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
ea a unor merite pe care nu le avea, nu e încă lămurit de biografi). Nepoata lui Odobescu e reticentă față de evrei (nu crede într-un holocaust românesc, e de părere că în general "evreii fac un scandal enorm", iar polonezii au avut mai mult de suferit decît ei), știe fără nici o ezitare trecutul și prezentul fiecărei familii de tradiție (interlocutorul ei îi citește numele dintr-un dicționar genealogic și de fiecare se leagă o amintire, o poveste, o legendă), mai
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
una pe care ți-a capturat-o dușmanul! Cu toate acestea, despre celelalte săbii ale domnitorului textele istorice tac. Ce s-a ales de ele? Unde s-or fi aflând? Au ruginit sub ruinele castelelor moldave? Le-au topit tătarii, polonezii ori muscalii? Le-au aruncat la grămada de fier vechi descendenții direcți? Le-or fi înstrăinat urmașii - îi știți, cei care până-n ziua de azi și-au trecut pe emblemă nemuritoarele slove " Nu ne vindem țara?" Răspunsurile la astfel de
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, semnează în periodice cu pseudonimul Z. Niewieski capitole dintr-un roman polițist, Posedații, pe care nu mai apucă să-l termine, plecând în august, ca invitat, în călătoria inaugurală a unui transatlantic polonez, în Argentina. Va rămâne acolo aproape două decenii și jumătate. Neglijat de scriitorii din Buenos Aires din 1947 până în 1953, când se va consacra exclusiv literaturii. Concepe aici comedia cu valențe shakespeariene Cununia, reprezentată în 1974, și romanul Trans-Atlantic, publicat la
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
rituri de înmormîntare din Oltenia, semnată de Ioana Andreescu, o șarmantă carte de bucate de Radu Anton Roman, plus o antologie de poeme ale subsemnatului, într-o colecție bilingvă a Editurii La Différence. În schimb autorii unguri, croați, sîrbi, albanezi, polonezi, cehi, ca să nu mai vorbim de omniprezenții ruși (care vor fi și invitații de onoare în primăvară la Salonul cărții) se etalează copios pe numeroase zone tematice. În concluzie, dacă României i se recunosc virtuțile economiei de piață, afirmarea ei
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Nu vreau să fac eu munca cititorului. A.R.: Dar eu sunt mai mult decît un cititor. Sunt traducătorul care a disecat fiecare frază, pescuind sensurile doar sugerate și nearticulate. După părerea mea, Yoel putea fi la fel de bine ungur sau polonez, evadat din orice țară amenințată de holocaust. A.O.: Am să-ți ofer un indiciu. Desigur, ți-ai dat seama că omul acesta, care întreaga lui viață a adunat informații despre alții, nu știe cu claritate nici măcar cine a fost
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
o structură demografică și lingvistică aptă să argumenteze existența indubitabilă a miticului turn Babel. Dintr-un număr de 4913 locuitori, 2056 erau greci, 803 români, 601 ruși, 444 armeni, 268 turci, 211 austrieci, 173 evrei, 177 albanezi, germani, italieni, francezi, polonezi, muntenegreni, danezi etc. etc. Apoi, în 1918, rușii provoacă mari distrugeri orașului, bombardamentele din 1944 adîncesc și amplifică ruina, iar dezinteresul comunist și uitarea de astăzi plasează așezarea la limita fragilă dintre ruină și muzeu. Acum: Sulina resipră greoi. Orașul
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
fault, de-o mârlănie administrativă. O fi o tehnică de a ne scârbi de Europa? O fi un proces normal, la care au fost supuse, în anii trecuți, și statele aflate în curs de aderare? Nici vorbă: ungurii, cehii și polonezii călătoreau tot mai ușor la vecinii occidentali pe măsură ce treceau examen după examen. Din informațiile mele, ceea ce ni se întâmplă se explică prin măsuri de ultimă oră, aplicate unor state de care europenii nu prea au chef. Ar trebui să fim
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
la cunoștință că cele petrecute la acea adunare au fost comentate și de alte comunități provenite din sud-estul Europei, numeroase în zona (abia unul din trei cetățeni americani din Florida este născut în SUA). S'a aflat că rușii, bulgarii, polonezii,ungurii, grecii, sârbii, etc. și-au pus întrebarea dacă democrații ar fi avut ceva special împotriva românilor, sau comportarea față de ei ar fi fost deopotrivă de indiferență. Cum prima alternativă nu avea vre-o justificare, au votat împotrivă democraților. În
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
își luă rămas bun de la bărbatul obez, în fața ambasadei, celălalt îl sărută pe obrajii nerași de două zile. Ce putea să-i spună profesorul de rămas bun? Își controlă limba nesupusă și îmbătată, apoi șopti nesigur: «Viu sau pe loc?» Polonezul îl privi nedumerit. «Viu», răspunse.
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
pe ea” (Un hipertext îndrăgostit). Aci intră și notele de lectură, cu implicarea, caldă moralmente, a mărturiei de sine: “Stărui de-atîta vreme asupra studiului despre diferență și repetiție la Gombrowicz și Deleuze.// Pe măsură ce înaintez, intuind perfect comedia literaturii transcrisă de polonezul meu preferat, înțeleg că eu însămi sînt o rotiță stricată în angrenajul ei deși îmi propusesem prin munca de furnică anonimă și perenă să-i prind măcar un atom din normalitatea presupusă.// În cazul celui mai cumplit eșec să aibă
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]