1,123 matches
-
toate ziarele centrale are ceva care amintește de extazul bunicilor care se joacă cu trenulețul electric al nepoților. Reproducem două titluri: JURNALUL NAȚIONAL: “Nea Nelu cu motor!” ROMÂNIA LIBERĂ: “Iliescu și-a tras motocicletă”. EVENIMENTUL ZILEI n-a publicat poza pomenită, în schimb l-a acuzat de minciună pe dl Iliescu: “Președintele Iliescu spune că interviul din Ha’aretz este o <fraudă>. Noi avem caseta. La 73 de ani, Iliescu minte !” l Un titlu cu tîlc în ADEVĂRUL: “PSD pregătește pentru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
gândit, între alții, și la G.G. Marquez sau Vargas Llosa, îndrăznesc să afirm că în scrierile amândurora, care nu sunt puține, iar de valoare nici nu mai discutăm, și poate în întreaga literatură sud-americană nu au fost atât de des pomenite organele genitale ale personajelor cât în fragmentul Linia erotică „dintr-un roman în curs de apariție” al unei autoare cvasinecunoscute. „Proza ei nu va fi ușor digerabilă, nu va fi suportabilă multora. Nu așa arată realitatea românească de azi - vor
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
au ieșit muncitorii în stradă, iar în Cîmpulung au circulat niște fluturași prin care se amenință că vor fi incendiate proprietățile îmbogățiților locali, cu trimitere directă la membrii partidului de guvernămînt. Liderul de sindicat de la ARO a declarat că fluturașii pomeniți nu sînt opera sindicaliștilor săi. Se pare însă că guvernul s-a înmuiat tot din cauza fluturașilor. Cronicarul nu vrea să pună sare pe rană, dar cum a fost posibil ca singura firmă producătoare de mașini de teren din Europa de Est să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
învăluie măruntaiele narațiunii, fac acceptabilă situația în care un român aflător în Dania o va avea de condus pe ducesa A. de B. la înmormântarea unei rubedenii - tema i-ar fi surâs și lui Balzac, încă mai mult lui Dumas-père, pomeniți, de altfel. Întrucât o ducesă, fie și întoarsă de la groapa contesei H. de B. nu poftește în casă un necunoscut, acesta va avea, totuși, parte de un rond prin grădină, unde, în cea de a doua povestire, va zări un
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
stima pentru de-reglarea voită a confraților de obicei mai tineri, ce preferă somnolența, partea de somn a pămîntului, și îndrăznesc să spun că eu mă situez în partea de veghe. în fond, diversitatea de stiluri permite. Cât despre dereglarea pomenită, în sensul în care ea face să se lege aiurea formele, datele existenței, sub presiunea instinctelor, ori firile omenești rău, prost întocmite, de autori, deviate, folosind un termen de psihanaliză; cât despre aceste distorsiuni, așadar, acești monștri (nu neapărat sacri
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
unui învățăcel abia ieșit dintre foi de manual, cînd încă mai crede că toți scriitorii sînt morți (au mai pățit-o și alții...), sau o reverență lucrată mai tîrziu, față cu "iluștrii noștri înaintași", de-ar fi să citez din pomenita, păcătoasă, de nevoie, prefață. De pildă, din discuția cu Coșbuc, vizitat acasă, se desprinde un "învățați, învățați, învățați", ca să nu mai vorbim de "rodul de aur al inspirației marelui poet". Și asemenea "figuri", și referirea, bunăoară, la odele închinate de
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
depună acte justificative făcute în birouri de control-financiar clandestine și să-și primească banii ce li s-au stabilit. De aceea există, firesc, nedumirirea: D.P.R.R.P. plătește doar anumite persoane care le sunt fidele și cu care împart arginții cei sus pomeniți sau valoarea proiectelor este destinată minorității românilor? Dacă cineva ar vrea să se convingă de faptul că banii contribuabilului român se duc în pușculița unor rumunculi, și nu a celor care au nevoie de ei, ar putea efectua un control
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
și ispite Din vecii risipite câte-o stea scăpărând foarte rar scăpărând amăgiri și ispite Sălcii curg despletite ramuri lungi atârnând foarte-adânc atârnând pătimiri și ispite De pe Mureș ivite pe sub Râpă chemând foarte tare chemând amintiri și ispite Se întorc pomenite și se sting rând pe rând foarte des rând pe rând depărtări și ispite Livrescă Dacă Unu și cu Doi mă Duc încet încet la Trei Parcă viața are-o noimă -Dar povestea cu Maitreyi? Semănatul și culesul, Totul are
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
de șaptezeci și șapte. Acum, la douăzeci și cinci de ani, sperând într-o viață ceva mai blândă, Antoine a luat hotărârea să aștearnă peste creierul lui giulgiul prostiei" (trad. de Adriana Gliga). Mai discre}i, eseiștii, memorialiștii sau poeții sunt rareori pomeniți când se discută despre cheile anilor, adică despre acele instrumente care ar ști să descuie lacătele vârstelor și le-ar face să se amestece într-un mod agreabil. O mică schiță preliminară a polarității tânăr/ bătrân se află la Novalis
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
barbuta albă, a suit alaltăieri scările redacției noastre, voind să ne facă o comunicare. Din ziare, știa că se va face un serviciu divin de pomenire a lui Eminescu, si venea să ne spună și el ce știa, personal, despre pomenitul de azi. Modestia acestui om da o valoare specială datelor furnizate de el, date câri nu sunt În nici un caz lipsite de interes. D. Dumitru Cosmănescu, fost Într-o vreme coafor al Regelui, având prăvălie sub vechiul Jockey-Club, „Îl servea
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
ne-au onorat cu vizita lor, vă pot da lista aproape întreagă. - O listă care va fi, desigur, o tabula gratulatoria. - În cartea de oaspeți ai Seminarului nostru figurează - sper că n-am uitat pe nimeni - următoarele nume, în afară de cele pomenite deja: Gabriela Adameșteanu, Maria Banuș, Ștefan Bănulescu, Silviu Berejan, Dan Berindei, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Ceaușescu, Iordan Chimet, Liviu Ciocârlie, Andrei Corbea Hoișie, Andrei Cornea, Paul Cornea, Ioana Crăsnaru, Gabriel Dimisianu, Ștefan Augustin Doinaș, Ion
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
lui France cu textul lui Perrault merge spre un delicios joc intertextual, în care citatul, parafraza și aluzia au un loc deosebit. O variantă pe dos, răsturnată, a poveștii lui Perrault, în cea mai bună tradiție a parodiei, publică, în pomenita revistă din 1919, romancierul Pierre Mac Orlan; e vorba, de fapt, de viața sfîntului Barbă-Albastră, răpus de nevestele lui, care încarnează, nici mai mult, nici mai puțin decît păcatele capitale. Dar cîte rescrieri și reflecții nu a inspirat monstruosul și
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
cât mai lipită de geam, să simțim pulsul bulevardului, de fapt al pieții supranumită de primăria locului Piața Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir. Nu zic nimic. Alături însă, la câțiva pași, în dreapta cum stai și privești piața, în biserica pomenită, trebuie să vă spun că zac rămășițele lui DESCARTES, cu statuia lui renascentistă culcată deasupra pietrei tombale - filozoful, alene lungit, ținându-și spada între picioare, pe când citește atent o cărțulie întinsă la o oarecare distanță, în mâna stângă, semn că
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
o veche antipatie față de teolog de când șeful cel mare îl pusese o dată la punct în timpul unei adunări, - ceva cu rolul preasfinților arhangheli pe care teologul îi invoca la tot pasul, și când șeful îl întrerupsese atrăgându-i atenția că mereu pomenitele făpturi cerești cu paloșele lor de foc, ...depind la urma urmelor de noi înșine și de fiecare în parte și că simbolul uman e făcut ca măcar o parte din el să fie urmat în tăcere. De atunci, Vidrimiloiu se
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
gramatică a greșelilor (ediția a II-a, 1948), se arăta convins de motivarea fundamental estetică a unei norme care ținea în primul rînd de scriere, nu de pronunțare: "Genetiv-dativul singular articulat al femininelor în -ie are finala -iii (conform regulei pomenite chiar acum), pe care în scris o redăm totuși prin -iei (cel puțin așa recomandă Academia). Din cauză că ultimul i este absorbit de cel precedent, pronunțarea ei reală apare, în gura celor mai mulți români, ca -ii (cu doi i sonanți)". Regula specială
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
exclusiviste, a personalităților de bază distincte, transplantate - ca urmare a expansionismului european - pe "soluri" specifice, autonome, uneori fără legătură între ele? Acestor întrebări și altora, decurgând din posibilele răspunsuri, încearcă să le dea de capăt profesorul Gheorghe Ceaușescu în sinteza pomenită. Nașterea și configurarea Europei nu este un eseu despre necesitatea făuririi UE ca pol de stabilitate pentru "religiosul secol XXI", ci o lucrare didactică, admirabil concepută, pe "istoria problemei", de la apariția ei până în prezent, de la inventarul rezolvărilor propuse în timp
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
că s-a "integrat în Europa" și în lume înaintea țării noastre și că-l putem invoca azi ca martor impozant în pragul primirii României în Uniunea Europeană, cu nădejdea că astfel "Tîrgu-Jiul va aparține cu adevărat universalității", cum glăsuiește ziarul pomenit. Numai că "Amenajarea" cu pricina e pe cît de pompos proclamată pe atît de discutabilă. Toate bune și frumoase cu "universalizarea", dar credem că se cuvine a ne rosti deschis opiniile, fie și în afara strictei specializări, în raport cu actul cultural menit
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
nu să mărească, imaginea personajului despre care mă gândesc de mai multă vreme să scriu. Cu atât mai mult cu cât nu e vorba nici de un politician, artist sau fotbalist, și nici de-un om obișnuit - în sensul categoriei pomenite mai sus. E vorba de-o femeie care, în percepția mea limitată și înclinată spre bagatelizare, ilustrează această parte mai bună din noi. Se numește Mociorința și, asemeni multor români, nu am văzut-o decât la televizor. Nu cunosc suficiente
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
aibă loc vreodată ("Era să plec, era să rămân/ era să fiu, era să mă-nsor/era să-mi amintesc cum a / fost cu tine" " Era) și deci ce altceva poate face persona lirică decât să înregistreze întâmplările mai sus pomenite? Obiectivitatea acestei înregistrări e însă doar o mască, asumată conștient (oricum postmodernismul desfide aperspectivismul). Sau, dacă obiectivitatea e autentică, atunci lumea descrisă e una maladivă. Deja obiectele aveau simptome animiste într-un mod patologic în poezia pre-2000 a lui Vișniec
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice, s-au hotărît subit să-i ocrotescă mistic pe cei mai sus pomeniți, adică pe Mihai Viteazul, pe Mircea cel Bătrîn - căruia Ceaușescu îi zicea cel Mare -, pe Bogdan Vodă, pe Mihai Eminescu etc., iar lista poate fi consulată, pentru amănunte, în orice carte de istorie pentru ciclul gimnazial. Singura structură, și ea
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
în alte părți ale lumi, mai puțin avansate tehnologic, în Asia, în Africa... credința în Transcendent rămâne intangibilă în fondul ei, fără atingeri laice. A aprinde lumânări numai se transformă cu vremea într-un ritual, într-o formalitate... După filmul pomenit, realist, sângeros, al răstignirii pe cruce a Mântuitorului, producând atâtea discuții, plus protestul iudaic, îndreptățit, - lăsându-l de-o parte, deocamdată, - văzându-se succesul comercial extraordinar, unii se gândesc de pe acum la un alt film, la un serial, eventual, despre
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
două grupări. Una, condusă de Onișoru, adeptă a nepublicării listelor. Cealaltă, avându-i ca protagoniști pe Pleșu, Dinescu și Patapievici, presa pentru publicare. Aceștia din urmă au fost taxați de senatorul PSD, Ion Predescu, drept "răsculativi" din cauza atitudinii lor față de pomenitele liste. Vine momentul în care CNSAS trebuie să decidă dacă președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor a făcut sau nu poliție politică pe vremea lui Ceaușescu. Cercetând dosarul fostului edec al revistei Săptămâna, gruparea Pleșu consideră că acesta a făcut poliție
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
mănânce frumos", "credeam că doar acolo puteam trăi și respira" - tare-aș vrea să văd cum se poate una fără alta... Nu puteau lipsi nici citatele din literatura franceză (așa s-a obținut oare sponsorizarea de la Air France?), arhi-cunoscute și pomenite deja în vreo duzină de filme - vezi "Il pleure dans mon coeur/ Comme il pleut sur la ville", mult exploatatele versuri ale bietului Verlaine. Delicios e momentul în care Ana îi declară prințului 2 că preferatul ei e Villon - să
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
mai degrabă s-au lăsat și ei seduși de o teorie nouă a lui Haralampy și anume că, arătării, cel puțin deocamdată, să i se spună minobou, variantă a binecunoscutei specii minotaurine... Pentru a nu compromite total habitatul. *) Înlocuirea vietăților pomenite mai sus cu personaje politice se va face după bunul plac al cititorilor... 1) Khara Lampy, numele saudit al prietenului meu, ortografiat cu grijă de soacră-sa în reclamația către poliție, în care era acuzat de terorism familial, după ce acesta
Bocncănitul de toamnă - enigmistică electorală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12503_a_13828]
-
pauză cît o zi de post între două lucruri făcute - eventual... - cu temei. |stimp, ce face cultura, ce fac, adică, finii cronicari? Merg pe vîrfuri, să nu-i deranjeze cu mai mult de-un junghi între coaste pe mai sus pomeniții oameni ai muncii. Și se mulțumesc să se amuze, chit că nu-i totdeauna rîsul lor. Peste toate lumile astea, strînse în boccele înnodate gazetărește, s-a întins comod un non combat de vacanță, tulburat de repejunea cîte-unei pase profesorale
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]