75 matches
-
programului său militar de întărire a fruntariilor europene ale Imperiului Roman. Prezența i-a fost atestată de inscripții numeroase și câteva fragmente statuare găsite la Porolissum (Moigrad, jud. Sălaj). Cele două fortificații romane de la Porolissum, castrele, câte unul pe dealurile Pomet și Citera ale localității, împreună cu un sistem defensiv complex, situat pe culmile sau la poalele Munților Meseșului, au reprezentat cheia de boltă a apărării romane în regiunea nord-vestică a Daciei. Caracalla și-a pus titlurile ""pacator"" și ""nume praeseus"", declarându
Caracalla () [Corola-website/Science/299860_a_301189]
-
epoca comunistă, revenind după revoluția din 1989. Forma obștească nu și-a mai regăsit originea la Bordești după nici una din aceste reforme. În 1646 moșnenii din Bordești vindeau o parte de moșie și dăruiau Domnului Matei Basarab "“un loc de pomet, cât se va alege, să-și facă Măria Sa metoh. Așijderea și Măria Sa, căt se va îndemna să ne facă bine”". Anii tulburi de la sfârșitul domniei l-au împiedicat pe "“domnul prea creștin”" să-și țină făgăduiala. A îndeplinit-o însă
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
economie politică la München. Moșia Solești avea în 1919 o suprafață de 1.568 ha, din care 927 ha teren arabil și 641 ha teren necultivabil (din care 294 ha pădure, 19 ha drumuri, 18 ha acareturi, 11 ha plantații pometuri, 2 ha vie, 4 ha râpe, toate însumând 348 ha). În urma reformei agrare de după Primul Război Mondial au fost expropriate 648 de ha teren arabil, proprietarului rămânând restul de 279 ha. Moșia Solești avea în 1940 o suprafață de 748
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a acesteia - din care au rămas doar dealurile Poguior, Măgurița (Măguricea), Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava și cel
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a acesteia - din care au rămas doar dealurile Poguior, Măgurița (Măguricea), Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava și cel al Cigleanului (300 - 550 m altitudine). Dincolo de falia Moigradului, spre nord sunt prezente sedimentele neozoice
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
La Strâmtură”"). Dacă la stânga văii se găsesc dealurile Măguricea, Poguior, Dealul Mare, Comorâște, Dumbrava, Dealul Cigleanului, la dreapta se află aliniamentul geologic inițial format din dealurile Porcarului, Comirii, Ferice, Măgura Moigradului, Ursoaiei și Citerii (dealurile Măgura Moigradului - 514 m, Poguior, Pomet - 501 m și Citera - 502 m domină trecătoarea). Râurile Agrij și Apa Sărată flanchează culmea Munților Meseș spre sud-est, respectiv prelungirea deluroasă de la stânga văii Ortelecului a culmii acestora spre nord-vest. Cu trasee aproximativ paralele, zona celor două văi formează
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
Bazele de apărare au fost construite spre Transilvania în spatele Munților Meseșului, unde a fost edificată o linie de castre în care se aflau sediile trupelor auxiliare cu rol de apărare. (garnizoanele) - Bologa ("Resculum"), Buciumi, Românași ("Largiana"), Romita ("Certiae"), Moigrad (Porolissum) (Pomet și Citera), Tihău pe Someș, Sutoru (Optatiana). În zonă au staționat 4000-5000 de soldați în primul secol, aprox. 6000-7500 la începutul celui de-al doilea și 3500-4000 mai târziu. După retragerea romană în zonă este atestată locuirea, pentru ca mai târziu
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
ale castrului roman și ale termelor g)20. Ruinele bisericii Municipiul Drobeta-Turnu Severin Mehedinți medievale g)21. Ansamblul arheologic Comuna Mirșid, Sălaj Porolissum: două castre, satul Moigrad-Porolissum orașul roman Porolissum, sanctuare, amfiteatru; sistem defensiv de turnuri de observație (în punctul "Pomet", "Citera", "Dealul Fericirii", "La Poiana") g)22. Castrul roman Buciumi Comuna Buciumi, satul Buciumi Sălaj g)23. Cetatea romano-bizantină Comuna Jijila, satul Garvăn Tulcea Dinogetia; așezarea civilă de pe insulă; cetate medievală (în punctul "Bisericuța") g)24. Cetatea romană Noviodunum, Orașul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
lecuiesc de benoclat! Consternat, Fratele mai apucă să zărească, drept înainte, ca pe un ecran panoramic, un ochi verde ciclopic, cu pupila verticală, dilatându-se gigantic. Și o gheară încovoiată, apropiindu-se simultan și amenințător, în gross-plan. Ațintindu-i obrazul! Pometul! Corneea...! În secunda următoare, începe să țipe! Aveți, fiecare, o mie, ba nu! o mie cinci sute de lei, de la mine, dacă... Pardon, domnule, pardon, ce naiba vi s-a mai întâmplat?! Duduia Rodica dă se se scoale speriată, dar recade
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care nu a simțit nici un fel de durere la nivelul fetei sale, astfel încât nu a fost deranjat de procedură). Cand Duchenne a privit fotografia în care subiectul zâmbea, prin activarea mușchiului zigomatic major, el a observat cum zâmbetul pornea dinspre pomet în jos, formând un unghi cu colțul buzelor, împingând colțurile buzelor în sus, expresie ce indică faptul că omul nu părea fericit. Fiind un bun experimentalist, Duchenne i-a spus omului o glumă, și i-a fotografiat reacția. O privire
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
În foaia sa despre acele „politicești și interesante novitale șnoutățiț din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a viermilor de mătasă, a velnițelor, a pădurilor, cât și povățuiri pentru ferirea și vindecarea boalei”. Întreaga colecție, care merge până la jumătatea secolului, e mărturia că s-a ținut de cuvânt. O colecție În care, la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
filologice, acele despre folositoare aflări, și mai ales se vor împărtăși din vrednici scriitori povățuiri despre economia cîmpului , despre care toate timpurile anului se vor însemna regule după sistema practicită în țările politice , atît despre mai bună lucrarea pămîntului a pometelor ,a viilor,a stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și povățuiri pentru ferirea și vindecarea epizotiei și alte folosotoare pentru moșinași și posesori. Prenumerantul ce-și va păstra șirul întreg al acestor gazette va avea în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sursă de venit stabilă. Ăsta e clientul perfect. Izzy apărea cîteodată cu tovarășul lui, Goldie, care lucra pe același vapor. Goldie era un tip slab, cu nasul coroiat, cu pielea-ntinsă pe față și cu o pată roșie pe fiecare pomete. Alt prieten de-al lui Izzy era un fost parașutist pe nume Matty, un flăcău vînjos, chipeș, cu o față de dur, care nu purta nici una dintre urmele unui dependent de droguri. Mai erau două tîrfe de care se ocupa Bill
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
sept. 1705 (7214) Ioanichie, egumenul mănăstirii Aron Vodă, cumpără de la Constantin postelnic „ficiorul Aldii postelicul” o bucată de loc de la Prisăci numită Valea și Rediul Aldii. Acest loc nu era te miri ce. Era o moșie adevărată. - Nici o vie cu pomet nu-i un lucru de nebăgat în seamă, mărite Spirit. - Da’ ce zici de faptul că la 12 mai 1651 (7159) Vasile Lupu voievod înărește stăpânirea asupra a 14 dughene de pe Ulița Nouă din Iași, cumpărate de la mănăstirea Hlincea. - Ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
alții de trei și mai multu...Deci ca să aibă ei...să-și lucredză viile acmu, de toamnă. Iar care nu și le vor lucra în această toamnă, am dat voie egumănului a le lua și a le da...altora, cu pomet cu tot...și să le facă zapis să le hie moșie în veci.” - Așa cum s-a întâmplat și la alte mănăstiri, și mănăstirea Cetățuia a ajuns în fața lui vodă cu oarece judecăți. Nu mai departe de decembrie 1723 (7232), când
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că și un „săponar” bătrân, împreună cu cei doi feciori ai săi, au dat mănăstirii „Sfetii Ioan de Gios” o livadă tânără. „Si-n capul livezii este vie pusă tânără...cari livadă și vie este tot într-un hat cu alt pomet și vii a mănăstirii, la Vacota.” Stii pentru ce a dat bătrânul via și livada? Pentru că la „Sfeti Ioan de Gios” bătrânul a fost călugărit. - Din zapisul lui Matei Ghica voievod de la 20 martie 1755 (7263) am aflat că în fața
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o întâlnim la denumirile apei, umidității, curgerii, creșterii etc. Poamă „fructul comestibil al pomilor și plantelor fructifere” a fost, la constituirea limbii române, latinul poma, pluralul lui pomum „fruct, sămânță, boabă, arbore fructifer”, ca și pomus pentru pom, pometum pentru pomet; fapt confirmat și de alb. pemë „pom fructifer; fruct; copac; rod”. Autohtonii au adus în română forma plod, înrudită etimologic cu rod. Prezența lichidei l/r în structura formelor arată confluența în stadiile precedente ale limbilor a fr. pomme „măr
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104 priveliște, 104 a privi, 104 privit, 104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu acestu zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie, toată partea ce avem la sat la Hilipeani, den cîmpu și den pădure și den pomet și den vatra satului, cu tot locul și cu tot vinitul. Această moșie o am vîndut dumisale logofătului dript treisprezece ughi bani buni și ni-au plătit plătit dumnealui tot deplin, precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pentru c-a trebuit să-mi vie!... Dan trecea iute printr-o parte de oraș în care locuia boierimea. Curțile albe ca argintul, cu cerdacuri și scări a căror scânduri curate și ceruite sclipeau în lună, [erau] pierdute în mijlocul unor pomete; pe marginea uliței, deasupra zaplazurilor, atârnau câte - o jumătate din ramurile arborilor grădinelor... șiruri de nuci cu frunze late, gutîi și cireși... pe ici pe colo se zărea prin verdele întuneric al grădinelor câte o zare galbenă prin obloanele închise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
marhworfin, adică am făcut să cadă de pe cal un libert. N-am făcut-o dinadins. Cuprins de amețeală, am alunecat printre picioarele animalului, care s-a speriat. Omul a căzut pe pavajul străzii, și i-a dat sângele dintr-un pomet. La ora cinci a aceleiași zile ușa casei mele a fost spartă, și doi gealați m-au tras afară din pat. Nu refuzasem să le deschid trimișilor tribunalului: pur și simplu somnul unui om băut este surd la orice bătăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
spaimă un rus, într-o băcănie de cartier. ăE cel mai ursuz și cel mai primejdios, spune rusul. Are cîțiva aderenți și fiecare din ei e un terorist de un superlativ neatins la noi. Îl vezi cîtu-i de gălbejit, cu pometele lui văroase. De ani de zile stă singur cuc și scrie zi și noapte. Ce scrie! dracul să-l știe, că nu publică nimic. Dacă s-ar întîmpla, prin imposibil, să izbutească ăștia, se duce Rusia! Ce ma înfricoșează la
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
în tren - Doamne ferește! - spre capul Finister, căpșunari, bucătari, meșteri mari. Călătorind înăuntru, cum spuneau bunii noștri. Și făr^ de țidule. Numai că foruri de pe acolo ne pretind imperios să facem curățenie și în ograda noastră socială unde, în desiș de pometuri se ascund după corcoduși o droaie de corupți, gunoaie omenești, infestând zarea politică, unde crapi supraponderali, știuci obeze, somni babani se cer grabnic strânși în plase, spre a asana balta înainte de a figura pe harta U.E. Un pescuit miraculos se
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
în brațe unicul fiu ucis într-un moment de furie cu un baston din celebrul tablou al lui Ilya Repin. Instantaneul te litifică, imagine crudă fără înșelătorie, nu simți o clipă întreaga mașinărie filmică, de parcă atingi personajele cu mîna, un pomet, un ochi care clipește la apropierea ta răspîndind cercuri de emoție ca apa abia atinsă, primești respirația lor în față și lumina lor. Și nu o dată Lungin transformă "aproapele" în împărtășanie și rugăciune, iar "departele" în meditație, însă chipul viu
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
de parcă ar fi fost o icră gigantică de sturion. Firișoare roșii și sidefii, ca niște rădăcinițe, porneau din boaba sticloasă (în care parcă zvâcnea ceva ca un mic embrion ghemuit), se-ntindeau peste șaua nasului și pe sub pielea întinsă a pometului, și continuară să se extindă zilele și săptămânile următoare, acoperind fața negrului cel alb cu o rețea de capilare întinse până și-n pupilele ochilor, până și-n gingii și pe toată-ntinderea mucoasei linguale. În globii oculari, doctorul cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]