319 matches
-
politicianist discurs pe care l-am auzit vreodata, și-a început discursul liderul PDL de Olt. Discursul lui Bălășescu a continuat pe acelaș ton, afirmând că episcopul ar trebui sa ,,tacă dracului din gură și să își vadă de cele popești!" Oamenii au nevoie de compasiune din partea Bisericii, de alinare, au nevoie de ajutor în momente grele. Episcopul, a mai spus liderul PDL, ar fi trebuit să aducă aminte cîte acte de caritate a făcut biserică pentru supușii ei în 2011
PDL, în război cu Biserica Ortodoxă Română - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/46288_a_47613]
-
și de ajutor în momemnte grele. Mi-aș fi dorit ca Episcopul Slatinei să spună câte acte de caritate a făcut biserică pentru supușii ei"si i-a recomandat să ,,tacă dracului din gură și să își vadă de cele popești!" Dacă a avut dreptate viceprimarul Slatinei, v-a invităm să urmăriți discursul integral din 22 decembrie al PS Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților.
PDL, în război cu Biserica Ortodoxă Română - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/46288_a_47613]
-
încruntate, neostenit ceremonioase a medievalității noastre târzii, au lipsit, multă vreme, gratuitatea, savoarea, bucuria vieții. Când putem semnala, în literatura noastră, apariția, în poezie, a voluptății și a râsului, cam de când se poate vorbi de descrețirea frunților, de lepădarea veșmintelor popești? Când s-a făcut pasul de la smerenie la delectare, și mai ales când au început a fi cântate femeia și vinul”. Și Eugen Negrici practică într- adevăr ceea ce predică. În comentarea actualității literare (ba chiar sociale) postdecembriste, el se dovedește
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
și Legea minții, sunt de-a binelea rătăcite într-o epocă străină de firea lor, în care scriau Hortensia Papadat- Bengescu sau Camil Petrescu, și în care autorul lor nu putea face decât figura unui moralist naiv, duhnind de spirit popesc, fără nici o legătură cu emancipata societate românească dintre războaie. Ce cale s-ar fi cuvenit să urmeze Agârbiceanu ca să scape de blestemul comparațiilor? Popa Man e simțită ca o combinație de Caragiale din Păcat, Slavici (tatăl ciudatului popă e un
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
localitatea Mereni din Anenii Noi, au participat și la mitingul de comemorare a victimelor represiunilor sovietice, din 6 iulie 1949, iar la Varnița au vizitat monumentul ostașilor căzuți în Transnistria. Caravana a continuat în raionul Ștefan-Vodă, localitățile Căplani, Antonești, Olănești, Popeasca, trecând și pe la Vinăria Purcari unde li s-au povestit istoricul acesteia, iar Tinerii Moldovei le-au spus avantajele care le vor avea în urma integrării pe calea cea mai rapidă în Uniunea Europeană. Caravana continuă și îi putem urmări acțiunile la
CARAVANA UNIONISTĂ PRIN BASARABIA de MARIANA SOLONARI în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349212_a_350541]
-
rugăciune . Cultura este cultură și se obține prin muncă nu printr-un bogat palmares de rugăciuni adresate Divinității oricând și oricum. Învață ca să asimilezi cultură s-au culege-o măcar din bisericile în care ți se oferă nu prin melodii popești oricât de frumos ar fi cânta. Fă întotdeauna ce face popa care a ajuns unde este învățând și muncind deși âți cântă să te rogi mai mult nicidecum să pui mâna și capul la treabă. Referință Bibliografică: Cultura și Divinitatea
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
aia celebră, nu recita niciodată de la început, nici nu cred că știa textul tot, da’ el îmi turna mie, cu apropo: „...Alții spun că, totuși, nu-i de vină el/ Că din contră, Mișu e un soț model,/ Însă ea, Popeasca, este o ingrată,/ C-ar fi stat și-acuma tot nemăritată,/ Dacă, din păcate, nu s-ar fi găsit/ Un neghiob ca Mișu, un îmbrobodit... C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui/...” Și, când ajungea la final, la versurile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
romanțe, nea Alfons se suie în pod, la porumbei. N-a mai coborât pe scară, alunecând de la 6-7 m pe batoză și apoi jos. Sportivul Alfons Popescu n-a avut nicio zgârietură. Mare veselie a fost în continuare, cu vin popesc, curcani, gâște pe varză și pui la ceaun asociați cu pâine în țăst. Totul a fost frumos până-ntr-o zi. Chiar dacă preotul avusese necazuri - fiind chiabur, se scula dimineața, privea liber seninul cerului, îngrijea păsările, striga porumbeii, după care
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
-mi cărămida în casă. Bourbonii lucrau câte 18 ore pe an. De asta vinul este negru ca un catran. În depărtare un lup lătra la strămoși, îi răspundeau obraznic doi caltaboși. Se trezeau morții, ce-i gălăgia asta? Întreabă pe Popeasca. Valul ușor al unui discurs apatic, duios aspazia trecea prin anastasia. Vorbind cu nasul, riști să pierzi parastasul. Ce masă, ce rasă. Ochii m-au lepădat, ciudată floare fără parfum iodat. Diavolul citește ziarul cu primarul în buzunarul drept, stâng
POPESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364139_a_365468]
-
în care îi fusese omorât tatăl, marele vistiernic Hrizea Carida, în septembrie a anului 1680? Abia împlinise douăzeci și cinci de ani când, împreună cu surorile sale și cu mama sa Maria, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu, trebuiau să-și părăsească moșia din Popeștii Ilfovului pentru a lua drumul Istanbulului iar de acolo pe cel al Moscovei. Sub Brâncoveanu avea să revină în țară sub numele de Radu Popescu, nume luat de la moșia ce o stăpânea. Înzestrat cu o cultură aleasă, cunoscător al limbii
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
conducerea social-economică a acelui curățel oraș de pe Mureș*). Marele făcător de bunuri și conducător de economie era baronul Neumann; la Andrényi era fierăria, la Appónyi pantofii, la Szabó sticlăria, la Domány covoarele. Fabrica de vagoane Astra o conducea gentlemanul-evreu Sapira. Popeștii (cu Popă, Popovici, Popovat, Popeanga) erau funcționari, profesori, clopotari, cantori, colonei e tutti quanti. Grosul banilor și managementul abia se infiltrau, cu târâita, la unii Popești. Croitorul Ariton abia făcea fața lui Huppert și Goda; Zsédely, Leipniker și Karacsony țineau
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
la Szabó sticlăria, la Domány covoarele. Fabrica de vagoane Astra o conducea gentlemanul-evreu Sapira. Popeștii (cu Popă, Popovici, Popovat, Popeanga) erau funcționari, profesori, clopotari, cantori, colonei e tutti quanti. Grosul banilor și managementul abia se infiltrau, cu târâita, la unii Popești. Croitorul Ariton abia făcea fața lui Huppert și Goda; Zsédely, Leipniker și Karacsony țineau restaurantele, zdrobindu-l pe Mohor; librarul Munteanu răzbea greu de Kerpel; Meinel ținea cafeaua, Eisele măcelăria, Königstorfer cofetăria, Sándor Ivan lozurile norocoase. Am venit apoi la
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
abia făcea fața lui Huppert și Goda; Zsédely, Leipniker și Karacsony țineau restaurantele, zdrobindu-l pe Mohor; librarul Munteanu răzbea greu de Kerpel; Meinel ținea cafeaua, Eisele măcelăria, Königstorfer cofetăria, Sándor Ivan lozurile norocoase. Am venit apoi la București, capitala Popeștilor, și am mâncat pâine Herdan și Gagel din faina lui Assan, mezeluri de la Rochus și Podsudek. Industria o domina Malaxa și Auschnitt, creditele Marmarosch-Blank. Mari monumente arhitectonice purtau semnătura lui Galleron, Gottereau sau Louis Blanc, până să ajungă la Maimarola
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
pune apostila: „Schimbați managerii, aduceți unii întregi, din altă parte! Nevoiașilor! Păguboșilor!”. Și mă tem că are dreptate. Popescu nu e bun decât să plătească. Să se aiurească, iar odată săltat, să-și chinuie concetățenii, să le facă gura amară. Popeștii, nesinceri, necinstiți, cabotini politici, nu sunt buni decât să înghesuie pe ceilalți Popești, să-i stoarcă, să-i ruineze, să-i fure, ca niște vătafi de slugi pe niște japițe de amărășteni... Nu-i talent! Nu-i cinste! Nu-i
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
mă tem că are dreptate. Popescu nu e bun decât să plătească. Să se aiurească, iar odată săltat, să-și chinuie concetățenii, să le facă gura amară. Popeștii, nesinceri, necinstiți, cabotini politici, nu sunt buni decât să înghesuie pe ceilalți Popești, să-i stoarcă, să-i ruineze, să-i fure, ca niște vătafi de slugi pe niște japițe de amărășteni... Nu-i talent! Nu-i cinste! Nu-i Dumnezeu!... Sau dacă este, nu-l cheamă Popescu!... Prof. Dr. Viorel ROMAN www
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
Un pianist surd descrie unui orb răsăritul lunii. Nu dau nume deoarece astăzi ele nu prea mai spun nimic. Dar sonata lunii[2] ar trebui ascultată. Nu este pământească. Sunt ecouri de departe, din Paradisul îngerilor. Mai ceva decât „cântecul popesc”! Cântece de pahar cântate la lăută sau țambal pot înveseli o petrecere de o seară, o nuntă. Aceleași cântece au fost incluse în opere și simfonii în care nu mai sunt cântate de lăutari ci direct de îngerii cerului. Cele
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
el din începuturi, și pentru că părintele s-a așezat cu slujirea proprie și cu cea a obștei la capătul timpurilor ce curg, în linie dreaptă, dinspre veacul al XIII- lea sau al XIV- lea spre azi. În răstimp, pe la Secătura Popească, pe Dealul Popii sau la Sălașul Popeasca, prin Muntele Măgura, s-au nevoit în post și rugăciune aprinsă sfinți părinți isihaști. Chipuri îngerești care, atunci când plecau la Domnul, își înfășurau trupurile în coajă de molid, lipită la capete cu rășină
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
a așezat cu slujirea proprie și cu cea a obștei la capătul timpurilor ce curg, în linie dreaptă, dinspre veacul al XIII- lea sau al XIV- lea spre azi. În răstimp, pe la Secătura Popească, pe Dealul Popii sau la Sălașul Popeasca, prin Muntele Măgura, s-au nevoit în post și rugăciune aprinsă sfinți părinți isihaști. Chipuri îngerești care, atunci când plecau la Domnul, își înfășurau trupurile în coajă de molid, lipită la capete cu rășină, încredințându-și-le pământului aproape de bisericuța acoperită
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
fi imitat, nu poate fi imitat și nici nu cred că va putea cineva să-l imite vreodată, pentru că numai el a reușit să scoată în evidență esența, caracterul oamenilor, năravurile politice, sociale ale vremii. Toate personajele lui, toți Miticii, Popeștii, Cațavencii, Bibicii, Cetățenii Turmentați i-au nemurit numele. Atunci, în ianuarie 1912, maestrul n-a vrut, a refuzat să fie sărbătorit de Tipăteștii, Trahanachii, Brânzoveneștii, Zoițicile și Zițele pe care el, cu un talent ieșit din comun, i-a ridiculizat
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
săvârșit de Atanasie Anghel în 1701.Curtea de la Viena a impus Unirea cu forța, preoții fiind obligați de noul episcop hirotonit la Viena întru catolicism, Atanasie Anghel, să treacă la Unire. Printre mirenii ortodocși Unirea era percepută ca o afacere popească în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De privilegii se bucurau doar preoții care trădau credința
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]
-
din salcâm, pădurii, și care are „meritul” inclasabil al divorțurilor conciliate; într-o ornamentică a kitsch-ului e inscripționată o linie de telefonie mobilă; și, firește, în străluciri frapante, afișe... ale divagațiilor, compilațiilor, mișmașurilor, nicidecum de spectacole... Cât o poală popească de încăpătoare, casa „de cultură” cuprinde tot pulsul pestriț babilonean buhușean iar, fără omisiunea cea mai vinovată, putea să cuprindă și cultura, măcar un strop! Însă așa, întreaga panoramă centrală a Buhușiului este piațeta unui cortegiu triumfal al aleșilor, care
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
celor două «motoare» care mână lumea aceasta [...] politica și amorul”. Dascălul lui Caragiale este fie un agramat, incult și vulgar Marius Chicoș Rostogan, fie un „Dascăl prost”, precum Pricupescu, profesor de istorie care nu se lasă mituit, fie Ioneștii și Popeștii, susținători ai politicienilor de doi bani ca Nae Cațavencu. Foarte interesantă în eseul lui Gheorghe Filip este preocuparea sa pentru personajul narator, pentru „nenea Iancu”, cel cu poftă de vorbă, deși cumva reținut, luându-l pe cititor ca martor și
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
piciorul mare și c-un par cât claia, O mahalagioaica... Afectată... rea, De se miră lumea: ce-a găsit la ea? Alții spun că totuși nu-i de vină el, Că din contră, Mișu e un soț model, Însă ea, Popeasca, este o ingrata. C-ar fi stat și-acuma tot nemăritata, Daca din păcate nu s-ar fi găsit Un neghiob că Mișu, un îmbrobodit... C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui Unde se dusese la un văr de-al
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
mai era timp. Priveam doamnele elegante, în timp ce intrau să ia cozonacii frumos împachetați, făcuți special acolo, în cofetărie pentru cei cu bani mulți și ne minunam că aceste femei nu-și fac singure cozonac. Într-un an, ne-a văzut Popeasca învățătoarea, stând la masă în cofetărie, și, a crezut pesemne că nu avem cozonac acasă. - Taie dintr-un cozonac de-al meu și dă-le la copii câte o felie! Când am gustat din el, ne-am uitat una la
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]
-
o felie! Când am gustat din el, ne-am uitat una la alta și ne-am strâmbat. Cozonacul era foarte bun dar nu voiam să creadă vânzătoarea că nu avem și noi acasă unul la fel de bun. - Să o inviți pe Popeasca la noi, să vadă ce cozonac bun faci mata, că ea cumpără de la cofetărie, i-am spus mamei într-un glas de cum am intrat pe ușă (de Dorina Stoica din cartea "Raiul în care am fost" edit Sfera 2012) Referință
PRIN ORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369598_a_370927]