101 matches
-
în satele Dinculești, Gălățanu, Gălcești, Negoești, Negrea, Poiana Lacului și în cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate, satele lor trecând la comuna Poiana Lacului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat. Cinci obiective din
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
satele Solonț și Zemeș. Lângă luciul apei se află un complex turistic. "Lacul Asău" - Este un lac format pe o treaptă de alunecare, situat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului pe prelungirea întinsă spre Trotuș a dealulului Muncelu - Piciorul Ciungii Popii (interfluviu situat între pârîul Chicera și cel al Ciungilor), în apropiere de satul Asău. "Lacul Goioasa" - Este situat pe versantul sud-estic al Muntelui Muncelu (1268 m, aflat în partea sud-estică a Prelucii Tâlharului), s-a format în urma unei alunecări produse
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
și deosebirea de origine să mai fie o cauză de deosebire între cetățenii unui stat democratic ca al nostru. Acei doi voievozi opreau de ex. prin legiuirile lor pe neamul studiat de d. dr. B. Constantinescu de-a ajunge la popie, necum la deputăție sau ministeriu. Cauza acelei opriri era că asemenea cuvioși părinți, brodindu-se cam buzați și negri, s-ar fi stricat evlavia și se făcea biserica de râs și de ocară - căci erau ciudați și răi românii din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Are o lungime de 3.200 de metri și o lățime care ajunge la 500 de metri cu un profil foarte abrupt și neregulat, cel mai înalt vârf de pe insulă, denumit," Na Popia", la aproximativ 360 de metri deasupra mării. Pe acest vârf se află un far, acum în ruine. Orașele mai apropiate pentru de insula sunt cele de Șanț Telm și Port d'Andratx, au fost înființate centre de scufundări care atrag
Insula Dragonera () [Corola-website/Science/312679_a_314008]
-
timp. În 1229 James I de Aragon s-a folosit de insula Dragonera pentru a pregăti și de atac ulterior pentru cucerirea insulei Palmă de Mallorca. Insula este dată în proprietate Episcopiei din Barcelona. În 1581 turnul este construit pe Popia. Turnul "Llebeig" este construit în 1585. În 1811 familia Villalonga obține proprietate a insulei, care o vor menține până în 1934, recuperate în 1939. În 1880 a Archduke Salvador Lluis desfășoară o descriere a insulei, în cartea lui "Die Balearen". În
Insula Dragonera () [Corola-website/Science/312679_a_314008]
-
sunt în dreptul acelor case. Așadar, este vorba de șase sate, cu un iezer și gârlele care sunt în acel loc, cu vama și dijma ce va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Rădăuților. Dintr-un document din 15 martie 1490, aflăm că Alexandru cel Bun a dat Episcopiei Rădăuților 50 de biserici cu popi. Ștefan cel Mare întărea aceste biserici, 44 în ținutul Sucevei, șase în ținutul Cernăuți, “care acele biserici cu popii au fost date de bunicul nostru Alexandru voievod”. La 30 august 1479, domnul acorda lui chir Ioanichie, episcopul Rădăuților și urmașilor săi, dreptul de judecată asupra locuitorilor din satul Rădăuți. Nici un boier, nici starostii, și nici soltuzii și pârgarii din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Frecții! reflectează Fratele, acoperindu-și cu palma, ochii obosiți. Fiindcă, din punctul nostru de vedere, omenesc, nu anduranța, nu durata, nu viața excesiv de lungă, pot să conteze. Contează chiar extincția, contează disoluția, exitus-ul, gongul recviemului de la final, contează ortu' popii! Pentru noi, abonații perpetui la Ea, conceptul Morții este infinit mai interesant, decât Moartea însăși. Nu lamentația, nu fuga și nici evitarea sfârșitului, ci tocmai acceptarea și înțelegerea lui, ne fac pe muritori, bipezii târșeloși, să fim ceea ce suntem. Așa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vândut cadoul meu înspumat acestor persoane care probabil sunt foarte superficiale. CÂRCIUMAREASA: Dar ce-a fost cu dumneata, domnu' Jürgen, asta trebuie să comunic persoanei d-voastră. Pentru un mic serviciu cu privire la plăcere era cât p-aci să dați ortu' popii în pat, dar a fost frumos gândit din partea d-voastră ca o zi mai târziu să îmi faceți cadou un vin spumos ca o echilibrare a slăbiciunii din noaptea de dinainte. KARLI: Ha, ha, domnu' învățător șef nu poate nici
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că n-a re bărbat și că nu este rudă cu cel cu care vrea să se cunune. Femeia aduce trei martori diferiți, pe „Matei vi zi tiul de la sfânta Mitropolie, pe Ivan ot Copăceni și pe Badea preoteasa răposatului popii Calinot mahalaua Flămânda“, toți trei o cunosc pe femeie ca fiind văduvă de cinci ani, că nu s-a mai căsătorit și că Ghinea, viitorul soț, nu-i este rudă. Se poate spune că zapisul de cununie dă dreptul persoanei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu nie tl. doi și jumătate“. Pi ta cul se reia la 14 decembrie 1796 cu același con ținut și se trimite la toți epis copii și toți ispravnicii de județe. În plus, se pre ci zează că pro to popii ar trebui să nu de pă șeas că onorariul prevăzut pentru judecarea pri ci ni lor „care se caută de biserică“, dar fără a se menționa suma. pentru a-și arăta dez a proba rea, dar și neputința în fața viciilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
avea o năzuință similară către adevărul dezbrăcării de formă. Dacă adevărul e tăcere, ajungi la el dezbrăcând lumea de toate formele care ascund ființa, de toate straiele, aparențele: Viața internă a istoriei cugetă bătrânul Euthanasius e instinctivă; viața exterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază, și cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși. / Eu, mulțumită naturei, m-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
tare-s bune...” (I. Creangă, 208), „Numai în grădina ursului, dacă-i fi auzit de dânsa, se află sălăți de aceste.” (I. Creangă, 208), „Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băietul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat.” (I. Creangă, 15), „Și, după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata și mama pentru mine, până ce a venit și vara aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Numai în grădina ursului, dacă-i fi auzit de dânsa, se află sălăți de aceste.” (I. Creangă, 208), „Nu-i rău, măi Ștefane, să știe și băietul tău oleacă de carte, nu numaidecât pentru popie, cum chitește Smaranda, că și popia are multe năcăfale, e greu de purtat.” (I. Creangă, 15), „Și, după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata și mama pentru mine, până ce a venit și vara aceea, pe la august, și cinstita holeră de la
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
micșora și multe vor fi cu năduh; să vor ivi și tresnete și cotremure vor fi; și multe ceatăți vor cădea însă de potere loi Dumnezeu; și lona și stelele să vor asconde și domnii vor fi pre comeți și popii no să vor conoște dein omeni proști, ce vor fi minciuni multe ier deriptate no va fi” etc. Toate narațiunile oglindesc acest motiv. Din cea inițială s-a păstrat doar schema orientală, înlăturându-se tot ceea ce era exotic în obiceiuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
În vreme de război I.L. Caragiale este un bun observator al psihologiilor analizate minuțios prin notarea comportamentului personajelor. În nuvela În vreme de război este analizată obsesia lui Stavrache, fratele popei Iancu din Podeni, ajuns în pragul nebuniei. Renunțând la popie, Iancu Georgescu se face șef de bandă de hoți. Este urmărit de jandarmi, lasă averea în grija fratelui Stavrache, cârciumarul, și cu nume schimbat, se înrolează în rândurile voluntarilor care plecau la Plevna, pe front. Stavrache era lacom de bani
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
caracterizează prin replici scurte, conciziune, limpezimea enunțurilor. Caracterizarea lui Stavrache Stavrache, eroul din nuvela În vreme de război de I.L. Caragiale are crize de conștiință și de comportament, prezentate într-o detaliată analiză psihologică. La începutul nuvelei, Stavrache renunțase la popie și se afla în fruntea unei bande de hoți. Potera a reușit să-i aresteze, cu excepția căpeteniei. Iancu s-a dus la fratele său, hangiul Stavrache, bărbat respectat, cu un statut social consolidat, să-i ceară părerea. Stavrache s-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă". Sensibil și sentimental, Nică vrea să evite plecarea spre Iași, atenționând că se va îmbolnăvi de dorul mamei, că mai trăiesc și alții fără popie, dar mama rămâne neînduplecată. Plecarea din sat înseamnă pentru Nică dezrădăcinarea din universul humuleștean, ieșirea din tărâmul miraculos al copilăriei, înstrăinarea eroului. Înainte de a părăsi satul, nu poate dormi, se frământă în fel și chip, iar a doua zi își
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
psihologice, evocări ale unor medii. Pentru a reliefa caracterul calculat al Marei, prozatorul apelează la monologul interior: "Mai știi? Fata e fată; iar feciorul e curățel și deștept, fiu de popă, nepot de protopop și peste câteva luni bun de popie". Societatea este organizată după reguli dure care presupun interdicții etnice și religioase. În acest roman, destinul e mai presus de orice, acționează individual pentru fiecare personaj, iar componenta romantică a narațiunii (iubirea dintre Națl și Persida) ocupă un loc secund
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un bun prilej de a-și scoate fata în lume ca să-i găsească și ei un flăcău pe măsură. Dintre toți, Codreanu, fecior curățel și deștept, fiu de popă, nepot de protopop și peste câteva luni de zile bun de popie cum zicea Mara părea alegerea cea mai potrivită. Orice apropiere a Persidei de Națl stă sub imperativul "nu se poate". Mara invocă, în discuția cu Persida, același argument pe care încercase să-l folosească Baruch, unchiul evreicei Sara, ca s-
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Macedonenii, tăcuți și dezorientați, stăteau aiuriți pe drumeagul de miriște, neștiind ce să facă și încotro s-o apuce. Moșule, uite-aici. Vezi țărușii ăștia? Aici o să-ți construiești casa în care vei sta, că altfel, la iarnă, dai ortu' popii, clar?! Până atunci o să-ți faci o colibă sau un bordei. Ai înțeles?! Și cară-te odată de acolo, nu mai sta ca o momâie-n drum, amețitule! Hai, mișcați-vă!! Gata, șofer, mergem mai departe! Abia atunci am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
satisfacție și părintelui Andrei. — Da’ nici cu ăsta nu mi-e rușine, vere, care era să se facă doctor și inginer și ca mâine ai să-l vezi popă. Roade zi și noapte din hârțoagele alea. A zăpăcit-o pă popie. — Știu, vere. Nu suntem noi ca ei, da’ am Înțeles că trebuie s-apară și ei. — Ți-e dor de ei, vere? Apare ei, nu-ți face griji. Ei mai mult pe la moșia asta de-aici se-nvârte. Prin celelalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
curte? Păi altă treabă n-aș mai fi avut decât să-l urmăresc pe moșu’ când se duce la căcăstoare ca să prind momentu’ să-i dau lovitura, părințele, cum nu se poate mai rău ai asimilat materia pentru examenul de popie și nu s-a lipit mai nimic de tine În atâtea duminici cât ai făcut practică de dascăl. Dar nu eram eu cel care să-l fi adus pe calea cea bună, și nu fi bou, Relule, și-și dregea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
citau curent numeroasele păcălituri făcute de C.A. Rosetti care, în tinerețe, fusese un păcălitor de mâna întâia. Două din păcăliturile lui C.A. Rosetti erau vestite. Odată, fiind polițai la Pitești, a plăsmuit un ordin de la Mitropolie ca toți popii din oraș să fie tunși. Apoi a adus la poliție pe toți preoții, i-a pus pe o tobă și i-a tuns la piele.317 164 bucureștii de altădată 316. Opera Trubadurul (II Trovatore) de Giuseppe Verdi. 317. C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
celibatului, refuză această șansă și preferă modesta parohie a Făgetului, unde se va căsători și va avea doi copii. Într-o poezie „publicată” În timpul studiilor, În paginile Aurorei (revista manuscrisă a elevilor blăjeni), el mărturisește: Căce m-am dat spre popie, Lumea tot mi-i dragă mie ș...ț Însăși firea poruncește: „Însoară-te, te-nmulțește”; Și Scriptura Încă spune Doi cu doi să se-mpreune. Pauleti XE "Pauleti" Își justifică atitudinea anticelibatară prin două mari argumente; unul este cel biblic, creștin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]