101 matches
-
locuri și acum se uită la mine printre greierișuri, grâuri, ierburi și ciocârlii). Seamănă cu Valea Rădeștiului, numai că e mai dulce, mai singură, mai aproape de Cer!... Mai am puțin (de trecut o râpă plină cu șopârle, gărgăuni și calul popii) și ajung pe costișă, după ciuperci. Astea chiar se văd. Le văd (îmi spun și mă bucur). Sunt multe. Am să umplu traista. Și o să mâncăm pe săturate, cu toții. Că suntem mulți. Și nu mâncăm așa, des. Mâncăm așa, mai
Aici, toate casele sunt la marginea satului () [Corola-blog/BlogPost/339925_a_341254]
-
Radu Stanca” din Sibiu, text clasic remodelat de viziunea post-modernă a regizorului Radu-Alexandru Nica: „Hamlet este un personaj urban prin excelență, iar bolile citadine nu-l ocolesc.” Hamlet (Ciprian Scurtea) umblă în adidași și pantaloni largi, în carouri. Ofelia (Ofelia Popii) îi dedică iubitului său un cântec rock înamorat. Scena este dominată de un ecran imens, cer sau capac de mormânt, în funcție de scenă. Personajele reverberează în video, pe ecranul unui televizor sau pe plafon. Regina (Mariana Mihu) sărbătorește proaspăta nuntire pe
Premieră Casa de productie TVR HAMLET luni 20 APRILIE 2015 – TVR 2 () [Corola-blog/BlogPost/339423_a_340752]
-
e o toropeală. La umbră-s patruzeci de grade Lumea întreagă parcă arde. Bătrânii, copilașii, cardiacii La adăpost, precum gândacii. Sună sirenele de zor, Unii plăpânzi suferă, mor. Canicula s-a instalat Și este greu de îndurat. Fac slujbe specifice popii Ca Domnul să trimită stropii. Pământul să îl răcorească, Natura din nou să-nverzească. E totul ars, pe câmp, pe dealuri. Apele scad toate-ntre maluri. Dunărea albastră seacă-n valuri Și mâlul se depune-n straturi. Sperăm și avem
CANICULĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371899_a_373228]
-
înșelătorie și minciună. Pădurile care generează oxigenul chiar și pentru membrii PSD care le taie ne sunt necesare tuturor. Să fie pedepsiți aspru cei care, nu numai și le însușesc, dar le și transformă în bani. Politicienii se înfrățesc cu popii. Ministrul Energiei începe să cânte popește chiar în fața milioanelor de telespectatori. Nu mai zic de acei care se închină atingând chiar umerii celor din dreapta sau stânga ca să arate adânca credință care îi „bântuie” Se pare că religia Ortodoxă devine dintr-
LUMINĂ DIN LUMINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376756_a_378085]
-
PSALM ,, Pe mine, mie, redă-mă’’ (M. Eminescu) Mai bate piroane în cruce, Pe frunte mai pune-mi iar spini, Ca praful azi vântul ne duce, De noi suntem tot mai străini. Mai trage frânghia la clopot Și cheamă toți popii-n altar, Oprește știutul vechi clocot Și stinge tot focul de jar. Împrăștie iz de tămâie, Aprinde luminile-n sfeșnic, Iubirea, a noastră, rămâie În timpul cel pururea veșnic. Și pune-mi bănuțul în mână, Împinge și barca pe ape, Căci
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul e că se are bine cu popii... Nu-i mort mai bogat... ca să zic așa... să nu-l îngroape el! Și pe el o să-l îngroape Trică... Asta cu siguranță... Domnule, ar fi în stare să se omoare pentru morți... cîți mai mulți morți... Și-or să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bogdaproste... Auzi, de cînd fac meseria asta, m-am tot întrebat de ce se dă găina peste groapă...! Și, mai ales, de ce se dă vie! Friptă ar fi mai... operativă... mai eficientă... Ha! O iau șefii... cred că o împart cu popii... Treaba lor... Octav: Totuși ce zi e azi? Mi se pare că-i joi. Groparul: Ba eu cred c-ar putea fi luni... Punem pariu? Octav: (după o clipă de concentrare) Nu mai pune, că-i marți... Groparul: De unde știi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la legendele despre tărâmurile Blajinilor, deținători ai secretelor lumii chtoniene (A. Olteanu, 1998, pp. 28-30): Înainte de Înmormântare Însă, una dintre fete se face popă, alta dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă În vârf, Înaintea popii, și iarăși alta sau și două duc sicriul sau scândura cu Caloianul, căruia Îi urmează celelalte cu lumânări aprinse, plângând și rostind următoarele cuvinte: „Iane, Iane,/ Caloiane!/ Te caută mă-ta/ Prin pădurea deasă/ Cu inima arsă,/ Prin pădurea rară
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
proză - mai extinsă - este alcătuită din schițe și nuvele de Jean Bart (Mărgărint bețivul), I. C. Vissarion (Învietorul de morți, Gura lumii, Baba Maria descântătoarea), Al. C. Calotescu-Neicu (Stejarul lui Maxim Rusul, Rândunel), C. S. Nicolăescu-Plopșor (Cum m-am lăsat de popie), Izabela Sadoveanu (De vorbă cu nașa Smaranda), Gala Galaction, Ion Dongorozi, Tiberiu Crudu, Mihail Lungianu, G. Perticari și din fragmente de jurnal aparținând lui Ioan Slavici. Eseuri și articole mai ample semnează Ion Agârbiceanu (Muzica românească și muzica populară), Adrian
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
Germania și venise să-și vadă camarazii prieteni. Ciocănari ca el. Mi dădui seama după ce vorbea. Barosani și ăia. La unu’ îi zicea «popo, te-am făcut om, bă Țandără», că-l răspopise pe unde fusese. L-a scos din popie și l-a băgat la afaceri. Știi ce ghiule avea Țandără ăla? ’ Cea că a investit în răspopit și să aibă grijă ce și cum să nu detroneze banii. S-a sărbătorit acolo, că zicea că-i localu’ amintirilor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Gorki, nedumerit de această reacție, s-a apropiat de unul și l-a întrebat: Ei, ce credea, era bine sau era rău ce se făcuse? "Foarte bine, i-a răspuns acela, bine ați făcut că ați arătat cum e cu popii. Acuma știți ce ar fi bine?" Și aici marele scriitor, autorul Spovedaniei, și-a ascuțit atenția să nu-i scape nici o nuanță adevărată, autentică, venind de la izvorul nesecat al intuiției primare, despre ce ar fi bine de făcut de aici
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Frecții! reflectează Fratele, acoperindu-și cu palma, ochii obosiți. Fiindcă, din punctul nostru de vedere, omenesc, nu anduranța, nu durata, nu viața excesiv de lungă, pot să conteze. Contează chiar extincția, contează disoluția, exitus-ul, gongul recviemului de la final, contează ortu' popii! Pentru noi, abonații perpetui la Ea, conceptul Morții este infinit mai interesant, decât Moartea însăși. Nu lamentația, nu fuga și nici evitarea sfârșitului, ci tocmai acceptarea și înțelegerea lui, ne fac pe muritori, bipezii târșeloși, să fim ceea ce suntem. Așa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cerșească. De data asta însă omulețul cu labe de gâscă îi întinse mâna. Spre cinstea sa, Neculai răspunse la fel. - El e tovarășu’ ?... Păi bine, tovarășe, ce fel de conștiință de clasă ai dumneata ? Faci jocul chiaburilor, te dai cu popii, în loc să vii cu noi ? - Tovarășu’ contabil, ia pune-l în porție și dă-i niște haine ca lumea. Ce-s trențele astea pe el ?!... Să vină alături de noi. Va duce muncă de lămurire cu individualii ăștia. Ce predici !... Uite, tovarăși
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
în mâna dreaptă un smoc de ciulini, ca o sorcovă sau ca un fel de mătăuz, cu care popa stropește cu apă sfințită. Agita smocul și privea fioros, oprit în ușă. Craniul acela minuscul mormăi, amenințător: „Te-ai dat cu popii, Gonceo?! Ei te-au făcut ce te-au făcut? Și tocmai cu Macovei, tartorul popilor te-ai dat?!“ Goncea icni, speriat. Dădu să spună ceva. „Știi cum urlă bunică-tu, Lavrentie, când te vede ce faci?“, întrebă de data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pă Goncea, și-acuma e doamnă la cimitiriul de-l ține tot alde de-ai lui Brandaburlea. Cum s-o judecați voi pă mama? Fără să mai aștepte ca bărbatul să mai spună ceva, fata luă farfuria cu oasele din fața popii și i-o aruncă în față bărbatului acela. Din ușa bucătăriei de vară Geta, nevasta de-a doua a lui Sighirtău, văzu ce se-ntâmplă. Se repezi spre fata veterinarei. Mai să-l zvârle din scaun pe popă, se aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ar da drumul și ieri. Cum le derulează cu dom’ Verginel, vă dați seama că nu mai e loc de gelozie în căsnicia năruită. Și Emilian acuma se ma și-amestecă și în afacerea cu popa acela din Șoptireanca. Cu popii să faci afaceri, în ziua de azi, după ce ai avut idealuri în Piața Universității? Îi ghicea, într-adevăr gândurile. Se pomeni șoptindu-i, cu capul tot pe umărul lui: - Și Stelian a stăruit să se decidă. Se cunoștea cu Emilian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem siliți a face. Viața internă a istoriei e instinctivă; viața esterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază și, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste veștminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși. Eu, mulțămită naturei, m-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem siliți a face. Viața internă a istoriei e instinctivă viața exterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază și, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși. Eu, mulțumită naturei, m-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
într-adevăr facem ce voim, că putem face un lucru sau nu... Aceasta-i o înșelare de sine în care mulțimea de probabilități e confundată cu ceea ce suntem siliți a face. Viața internă a istoriei e instinctivă; viața esterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază și, cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși. Eu, mulțumită naturei, m-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vândut cadoul meu înspumat acestor persoane care probabil sunt foarte superficiale. CÂRCIUMAREASA: Dar ce-a fost cu dumneata, domnu' Jürgen, asta trebuie să comunic persoanei d-voastră. Pentru un mic serviciu cu privire la plăcere era cât p-aci să dați ortu' popii în pat, dar a fost frumos gândit din partea d-voastră ca o zi mai târziu să îmi faceți cadou un vin spumos ca o echilibrare a slăbiciunii din noaptea de dinainte. KARLI: Ha, ha, domnu' învățător șef nu poate nici
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
țări, nu cu gândul la binele obștei, ci pentru îndestularea chimirului propriu. Și uite așa e Bucureștiul zilei de azi, pe de o parte credincioșii, stând răbdători în frig cu ochii la cer și lumânări în mâini, pe de alta popii burduhoși, râgâind de sănătate, cu mâinile întinse după parale, iar din spatele lor dacă ești atent, vezi ițindu-se marii hoți ai României, în frunte cu politicienii de azi știind că atâta timp cât omul este cu gândul la credință, nu va crâcni oricât
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
înșelătorie; înțelepciune; mantie neagră; mască; mătușă; Mercedes; Mihai Popa; milă; mincinos; minte; moașe; moș cu barbă; moș; nebun; necazuri; nimic; ninja; obiceiuri; om al lui Dumnezeu; Paște; păcătos; pedeapsă; peiorativ; piept; plictiseală; poker; pomană; pompă; Popa Tanda; popă; cam toți popii; poveste; predică; prefăcut; preoteasă; preotul; profit; prostul; rabă; rang; rasă; răzătoare; rea; reprezentant; repulsie; respect; roabă; rochie; sacru; sat; satan; satană; sceptru; sfătuitor; sfinte; sfințenie; sfințire; slujitor; slujitor domnului; slujnic; smerenie; spaimă; spirit; spovedire; straie; sur; șarlatan; șmecher; Teodosie; teolog
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul e că se are bine cu popii... Nu-i mort mai bogat... ca să zic așa... să nu-l îngroape el! Și pe el o să-l îngroape Trică... Asta cu siguranță... Domnule, ar fi în stare să se omoare pentru morți... cîți mai mulți morți... Și-or să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bogdaproste... Auzi, de cînd fac meseria asta, m-am tot întrebat de ce se dă găina peste groapă...! Și, mai ales, de ce se dă vie! Friptă ar fi mai... operativă... mai eficientă... Ha! O iau șefii... cred că o împart cu popii... Treaba lor... Octav: Totuși ce zi e azi? Mi se pare că-i joi. Groparul: Ba eu cred c-ar putea fi luni... Punem pariu? Octav: (după o clipă de concentrare) Nu mai pune, că-i marți... Groparul: De unde știi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]