71 matches
-
Ionescu și Ana Socea în Dosarul nr. 75/M/2005 al Tribunalului Brașov - Secția civilă, de Adrian Mihai Prosan, Ilie Virgil Jurca și alții în Dosarul nr. 2.238/2004 al Tribunalului Constanța - Secția civilă, respectiv de Doina Anghel, Lucian Popină și alții în Dosarul nr. 10/Cv/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă. II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004 . Definitivă și general
DECIZIE nr. 398 din 12 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 , ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , precum şi ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196606_a_197935]
-
Mila 35 3. Canalul Sireasa 4. Gârla Șontea 5. Canalul Olguța 6. Canalul Războinița 7. Canalul Eracle 8. Canalul Lopatna 9. Canalul Rădăcinoasele 10. Canalul Pardina 11. Canalul Magistral AP Chilia 12. Canalul Cardon 13. Canalul Sfiștofca 14. Canalul Sud Popina 15. Brațul Musura 16. Canalul Stipoc 17. Canalul Magearu 18. Canalul Litcov 19. Canalul Crișan-Caraorman 20. Canalul Busurca 21. Gârla Împuțita 22. Canalul Cordon Litoral (Sulina-Sfântu Gheorghe) 23. Canalul Tătaru 24. Gârla Perivolovca 25. Canalul Lipoveni 26. Canalul Dunavăț 27
REGULI din 30 ianuarie 2007 privind accesul şi circulaţia pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185284_a_186613]
-
Doru FARMACIȘTI 1. Fărm. Subașu Tania ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE Dr. Enăchescu Mihaela Anestezie și terapie intensivă Dr. Falca Vasile Dr. Georgescu Florentin │Boli infecțioase Dr. Georgescu Florin Antonie │Chirurgie generală Dr. Până Odette │Medicină de urgență Medicină de familie Dr. Popina Ștefan │Ortopedie și traumatologie Dr. Rădulescu Virgil │Chirurgie generală Dr. Săvescu-Bulata Laurențiu │Medicină sportivă Dr. Stoicescu Cristina │Medicină muncii Dr. Șarban Mariana │Endocrinologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Popa Adrian 2. Dr. Valută Emil 3. Dr. Vicol Radu FARMACIȘTI 1. Fărm
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
cuprins: "Străzile: Nucilor - 529 ml; Vadului - 690 ml; Găvanu 678 ml, Bălții - 440 ml, Deleni - 384 ml, Terasa Dunării 448 ml, Bânteni - 234 ml, Ialomicioara 610 ml, Iezerului - 690 ml, Mărgineni 360 ml, Decebal - 850 ml, Traian - 1.522 ml, Popina Lată - 275 ml, Potcoava - 420 ml, Chirca - 1.176 ml, Hagianca - 490 ml, Cojoaca -1.130 ml, Aleea Principală - 648 ml, Aleea Mare - 494 ml, Aleea Mică - 415 ml, Lunca - 744 ml, Sf. Vasile - 845 ml, Bolda - 996 ml, Blagodeasa
HOTĂRÂRE nr. 601 din 23 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225034_a_226363]
-
Doru FARMACIȘTI 1. Fărm. Subașu Tania ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE Dr. Enăchescu Mihaela Anestezie și terapie intensivă Dr. Falca Vasile Dr. Georgescu Florentin │Boli infecțioase Dr. Georgescu Florin Antonie │Chirurgie generală Dr. Până Odette │Medicină de urgență Medicină de familie Dr. Popina Ștefan │Ortopedie și traumatologie Dr. Rădulescu Virgil │Chirurgie generală Dr. Săvescu-Bulata Laurențiu │Medicină sportivă Dr. Stoicescu Cristina │Medicină muncii Dr. Șarban Mariana │Endocrinologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Popa Adrian 2. Dr. Valută Emil 3. Dr. Vicol Radu FARMACIȘTI 1. Fărm
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248113_a_249442]
-
Doru FARMACIȘTI 1. Fărm. Subașu Tania ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE Dr. Enăchescu Mihaela Anestezie și terapie intensivă Dr. Falca Vasile Dr. Georgescu Florentin │Boli infecțioase Dr. Georgescu Florin Antonie │Chirurgie generală Dr. Până Odette │Medicină de urgență Medicină de familie Dr. Popina Ștefan │Ortopedie și traumatologie Dr. Rădulescu Virgil │Chirurgie generală Dr. Săvescu-Bulata Laurențiu │Medicină sportivă Dr. Stoicescu Cristina │Medicină muncii Dr. Șarban Mariana │Endocrinologie │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Popa Adrian 2. Dr. Valută Emil 3. Dr. Vicol Radu FARMACIȘTI 1. Fărm
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248114_a_249443]
-
Str. Podul Giurgiului - nr. 8; Bl. 5 Str. Podul Giurgiului - nr. 3 - 7; Bl. 11; 12; 13 Str. Poenița - nr. l - 89; 2 - 68 Str. Pontonierilor - nr. 1 - 57; 2 - 58 Str. Popa Ștefan - nr. 1 - 69; 2 - 78 Str. Popina - nr. 7 - 35; 6 - 8 Str. Prepelicarului - nr. 3 - 33; 2 - 38 Str. Prof. Dr. Alexandru Locusteanu - nr. 1 - 39; 2 - 34; Bl. 77A; 77B; 77C; 77D; 80 Str. Prunilor - nr. 1 - 19 Str. Pucheni - nr. 1 - 5; 2 - 4
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Articolul UNIC Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mirela Popină exercită, cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Departamentului pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: --------------- Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru București, 25 august 2015. Nr. 192
DECIZIE nr. 192 din 25 august 2015 privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat de către doamna Mirela Popină. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264246_a_265575]
-
1.070 16. Maliuc 452 137 315 17. 6 Martie 1.050 - 1.050 18. Obretin I 2.683 375 2.308 19. Obretin II 617 617 - 20. Perișor 1.350 - 1.350 21. Periteasca 1.709 - 1.709 22. Popina 6.400 224 6.176 23. Rusca 2.615 - 2.615 24. Sarinasuf 590 - 590 25. Stipoc 1.344 - 1.344 26. Tauc 331 18 313 27. Topraichioi 240 - 240 SUPRAFAȚA TOTALĂ DE AMENAJĂRI PISCICOLE 39.567 5.205 34
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253063_a_254392]
-
1.070 16. Maliuc 452 137 315 17. 6 Martie 1.050 - 1.050 18. Obretin I 2.683 375 2.308 19. Obretin II 617 617 - 20. Perișor 1.350 - 1.350 21. Periteasca 1.709 - 1.709 22. Popina 6.400 224 6.176 23. Rusca 2.615 - 2.615 24. Sarinasuf 590 - 590 25. Stipoc 1.344 - 1.344 26. Tauc 331 18 313 27. Topraichioi 240 - 240 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUPRAFA��A TOTALĂ DE AMENAJĂRI PISCICOLE 39.567 5.205
LEGE nr. 82 din 20 noiembrie 1993 (*actualizată*) privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266639_a_267968]
-
Articolul UNIC Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mirela Popină, secretar general, exercită atribuțiile de secretar de stat la Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat până la numirea secretarului de stat, conform legii. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: ------------------ Secretarul general al Guvernului, Sorin Sergiu Chelmu București, 20 ianuarie 2016
DECIZIE nr. 24 din 20 ianuarie 2016 privind exercitarea atribuţiilor de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268548_a_269877]
-
este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca - Leahova, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol. Delta Dunării este limitată la sud-vest
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
IV-lea î.e.n. În rest, în comună se mai află șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat tot în zona satului Coslogeni, în punctul „Popina lui Ilie” și care cuprinde vestigiile unei așezări din secolele al XIII-lea-al XI-lea î.e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (secolul al XIX-lea) din Coslogeni și (1805) din Dichiseni. Restul de trei obiective
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
inclusă în comuna Bordușani. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița. Lista monumentelor istorice din județul Ialomița conține, pe teritoriul comunei Bordușani, un sit arheologic de interes național și trei monumente de arhitectură de interes local. Situl arheologic, denumit Popina Bordușani, unde s-au descoperit o așezare din perioada Latène, precum și un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Cele trei monumente de arhitectură sunt moara, datând din 1920, școala din 1924 și biserica Sfântul Nicolae, datând din anii 1895-1898.
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
precum și din miei, din porci, din stupi. Trebuie să crâșmărească câte o bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă vin, răscumpără (câștigul) cu 7 florini (anual) sub nume de „ceâșma seacă” (sicca popina). Conscripția de la 1750 e mai cuprinzătoare. Înscrie preoții, iobagii, văduvele lor, jelerii fără pământ, ba și pe cei din afară care țin pământ sau vii în hotarul satului. Înscrie consecvent conviețuirile detaliat starea fiecăruia. E suficient să cităm viile, care
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice din zona satului Boldești: așezarea din secolele al II-lea-al III-lea e.n. de la „Popina Mare”; necropola din aceeași perioadă de „la Cărămidărie”; și necropola din secolele al IV-lea-al V-lea e.n. din zona dispensarului și a magazinului universal.
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
Galați, revenind în 1968 la județul Brăila, reînființat. Două obiective din comuna Mircea Vodă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, este vorba despre așezarea de la „Popină”, aflată la nord-est de satul Dedulești, pe malul drept al Buzăului (la de terasă), așezare datând din Epoca Bronzului și fiind încadrată în cultura Coslogeni. Celălalt monument este clasificat ca monument memorial și se află în parcul satului Mircea Vodă
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
artefacte din diferite epoci istorice, ilustrând atât continuitatea locuirii permanente în zonă, cât și valurile migratoare care s-au deplasat de-a lungul văii Călmățuiului, de-a lungul istoriei. Din cursul fazei Giulești se cunosc așezări situate pe grinduri sau popine în luncile râurilor, marginile simple de terasă, gorgane, boturi de deal. Preferința oamenilor fazei Giulești de a alege pentru așezările lor grindurile sau popinele din luncile râurilor este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmățuiului (Movila din Baltă), de lângă
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Călmățuiului, de-a lungul istoriei. Din cursul fazei Giulești se cunosc așezări situate pe grinduri sau popine în luncile râurilor, marginile simple de terasă, gorgane, boturi de deal. Preferința oamenilor fazei Giulești de a alege pentru așezările lor grindurile sau popinele din luncile râurilor este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmățuiului (Movila din Baltă), de lângă satul Lișcoteanca. Următorul nivel de locuire corespunde secolelor al II-lea - al III-lea e.n., epoca migrațiilor sarmaților. Descoperirile din mormintele sarmatice de la "Movila
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
se cunosc așezări situate pe grinduri sau popine în luncile râurilor, marginile simple de terasă, gorgane, boturi de deal. Preferința oamenilor fazei Giulești de a alege pentru așezările lor grindurile sau popinele din luncile râurilor este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmățuiului (Movila din Baltă), de lângă satul Lișcoteanca. Următorul nivel de locuire corespunde secolelor al II-lea - al III-lea e.n., epoca migrațiilor sarmaților. Descoperirile din mormintele sarmatice de la "Movila din Baltă", "Movila Olarului" și "Moș Filon", constând în
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcția caselor, saivanelor, gardurilor și a acoperișurilor locuințelor sau anexelor casei.
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
datorită pantei reduse, meandrele sunt divagante în special în sectorul de sud odată la câțiva ani din cauza revărsărilor își schimbă cursul. Microrelieful luncii este în general de natură acumulativă reprezentat de forme pozitive și negative. Între formele pozitive întâlnim grădiști, popine, cursuri părăsite și grinduri fluvioeoliene, iar dintre formele negative se întâlnesc coșcovele, depresiunile lacustre sau mlăștinoase, care de fapt au fost desecate în majoritatea lor iar terenurile au fost luate în cultură.
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
alcătuit din capelă (1845) și crucea lui Șerban Cantacuzino (1682). În rest, alte cincisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: tellul de „la Popină” (sud-est de satul Brăniștari); cel din vatra satului Uzunu (ambele aparținând culturii Boian din neolitic); situl de la „Gropile lui Sulă” ( est de Brăniștari), cuprinzând tot o așezare neolitică a aceleiași culturi, precum și una medievală; și situl de „la Beci”, aflat
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
de kilometri de orașul Macin. It. Ant. (225, 5) o atestă pe malul drept, între Arrubium și Noviodunum. Se pare că la început română a fost în stânga Dunării, la Bărboși, iar de la începutul sec. IV d.C. s-a strămutat pe popina de la „Bisericuța” (Garvăn), unde a dăinuit până la sfârșitul sec. VI. Localitatea mai este amintită de Not. Dign. (Or., XXXIX, 24) și de Geogr. Rav. (IV, 1, 17). Săpăturile arheologice începute de Gh. Ștefan în 1939 și continuate din 1949 de
Dinogetia () [Corola-website/Science/302311_a_303640]
-
60"</nowiki> longitudine estică și oferă o perspectivă largă asupra oglinzii de apă și a malului nordic al limanului Razim. De când a fost pierdută insula Șerpilor din Marea Neagră și acoperită de ape insula Ada Kaleh de la porțile de Fier, insula Popina este unica insulă stâncoasă și pelagică (formată separat de aluviunile recente ale țărmului sau malurilor) din România. Insula este geologic o parte a podișului Măcinului, un rest de grind continental stâncos, fiind constituită din calcare mezozoice și triasice, și parțial
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]