113 matches
-
din visele-i antice, Din religiuni a zei cu șapte ceruri, Din vrâste * vechi ca lumea, fericite Peste putință... Acum aspir' l-acea icoană care Realizat-a fost pe-acest pământ. Ș-oricît de mare - oricât de mic ar fi Un popol... totuși tu rămâi măsura Întunecatei lui aspirațiuni, o Romo! De acea, superbo, fii-mi blestemată, Tu măr de ceartă-n istoria lumei A cărei glorie chiar e măr de ceartă. Dacă vodat din negurile vremei S-ar descurca popoarele barbare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ce-mi pasă mie de-i îndreptățit Ce fac sau ce nu fac, ce zic sau nu zic, Eu sânt căci sânt și voi pentru că voi. De unde ai venit, suflare visătoare, Din Orient, ca s-atingi fruntea mea, Din acei popoli adormiți în pace Etern-n lințolul înțelepciunei lor? Gândesc, gândesc, la fapte-n veci n-ajung! O, suflete de fier, vărsați în mine Ura cea oarbă a tăriei voastre. Ce-ntreb de inimă, de acest vierme, Eu, împăratul, ce nici
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ca o lumină trece glasul meu, Popoarele se pleacă - marea tace, {EminescuOpVIII 66} Lumina soarelui doar nu m-ascultă, Dar nu m-ascultă spre-a mă-ncorona! O suflet obosit, sărmane suflet, Pustiul Africei în vânt ș-aleargă A unui popol mort de suflete Lungi caravane... Asia-mbătată De visuri vechi, d-icoane de imperii, În fiece copil îmi naște-un dușman Și marea strigă, Nordul m-amenință Mișcând din codri roiuri de popoare Și-n acest vuiet, în astă turbare A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și tu, ce-ai fost mărire întrupată, Cărui * zidirile babilone-asire, Pustii murinde, morminte uriașe Se grămădeau n-a ta gândire gravă Cu infinitul tot al vremei lor, Tu, Alexandre! Spuneți voi cu toții... 8 2260 [ÎMPĂRATUL] Titan bătrân ce, îmbrăcat cu popoli, Din când în când îți miști mantaua, Încât la vale curg, c-a togei creți, Popoarele... 9 2260 [ÎMPĂRATUL] O inimă! Fii fier, fii piatră, numai sânge nu. {EminescuOpVIII 67} 10 2260 [ÎMPĂRATUL] Ca o poveste să-mi aud viața
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vorba lui e[ste] stâncă... {EminescuOpVIII 156} Mai bine-n loc de-a ține cu regii cei tirani Ați trece în Ardealul robit de zeci de ani Și craiului d-acolo să -i dați un crunt război, Să dezrobiți un popol cu lege, grai ca noi. În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina-ntîmplărilor mărețe Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i eternă... și flamura cea cruntă S-o nalțe pentru lege, iar sabia sa lată, Întinsă, să arate izbânda lăudată. [ȘTEFAN] Moldova este mică. [ARBORE] Moldova este mare. De unde Tisa mândră prin stîncile-i tresare Pîn-unde-aruncă valuri întunecata mare E-un popol! numai unul! Ș-o limbă - numai una! Pe oamenii aceștia pe toți [î]i împreună, Fă taurul Moldovei să poarte cu mândrie Pe frunte-i trei coroane... și-o singură Domnie Să-ntindă cu putere aripele-i de fier Din Dunărea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
legea mea e moartea... gîndirile-mi - pustii! Gândirea mea e moarte, visarea: vijelii, Eu duc prin visul vremi a arderei făclii! Ieșit-am eu, ca astăzi națiunea ta s-o sting! Privește-n noaptea lumei!... A morții albă pară Adoarme orice popol ce astăzi e să moară!... {EminescuOpVIII 260} Atins-am cu paloarea-i poporul tău român Și-acum din umbra-i moartă eu văd un chip senin, O rază ce mă-neacă, un gând ce urăsc eu Cum demonul urăște un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în viața ginții mele Încât îmi vine-a crede ca principiul răn A scris a lumii carte - că el e... Dumnezeu. Nu poate să esiste un Dumnezeu de bine, Ar trebui să-i fie oroare și rușine Ca să condamne-un popol, ce e menit de mare Prin firea sa, să ducă durerile amare Pe, când ginți dobitoace, tâmpiți, târzii la minte Să urmărească liber giganticele ținte. EI zic că este... unde-l blastamă a lumii neagră gură Acolo suferințe și rele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
naturii. Cine-a văzut vrodată popor de oameni buni Să fie mare? Dacă e rău, e egoist, Vrea toate pentru sine, nimica pentru alții; Dacă trăiește bine, dar fără ca să lase Ca ș-alții să trăiască - e mare. Când un popol Începe a fi nobil și generos în cuget Atunci a lui cădere și moarte sunt aproape, Căci numai răul are puterea de-a trăi. Chiar fapta cea mai bună duce la rău. Ea este Pământ care hrănește sămânța celor rele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cuptorul fără pîne A unui iobag care trăiește d-azi pe mâne, Când asuprirea oarbă și searbădă sclavie Domneau ca două spaime pe sânta Românie. În lumea spăimântată venit-a însă-o zi Când Dumnezeul urei în iadu-i asurzi, Când popolul puternic, de jugu-i desfăcut, Și-aduse-atunci aminte ce fuse în trecut: A dezgropat din piatră bătrânul meu schelet Și, în cântarea dulce a unui blând poet, Poporul, ochii-n lacrimi, jură în ceasul sunt C-o Românie una esistă pe pământ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sub chipul de regină, Ca să domnească lumea ca ziua cea senină, Ca roza cea vergină ce doarme și visează Pîn'n-o deșteaptă încă a zilei sântă rază. Nu știai că destinul, în vocea-i de aramă, În fruntea unui popol, ca să domnești, te cheamă, Ca să domnești pe tronu-i, o mamă bună, sântă, Cu mintea ta senină, cu inima ta blândă. Tu fii ideea sântă a Daciei unite: De unde sună marea pin stâncile cernite Pîn-unde Tisa mână undele reci și crețe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
deci îndată după recunoașterea independenței lor28. Unele documente olandeze în legătură cu istoria românilor au fost publicate de N. Iorga 29, altele, mai recent, de Paul Cernovodeanu 30. Într-o comunicare din • Thomas Salmon, Lo Stato presente di tutti i Paesi e Popoli del Mondo, VI, Venezia, 1738, p. 75-76. • Jean Gouillard, Constantin II Brancovan (1709-1757) et l’Autriche, d’après des documents inédits, Académie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, XXIV, 1943. • N. Iorga, Istoria presei românești de la primele începuturi pînă la 1916
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1971. Di Biagio, G., La grande conspirazione. Dalla ribellione di Lucifero alla manifestazione dell’Anticristo, Rome, 1989. Di Nola, A.M., Il diavolo. Le forme, la storia, le vicende di Satana e la sua universale e malefica presenza presso tutti i popoli dall’antichità ai nostri giorni, Rome, 1999. di Petovio”, Annali dell’Istituto storico italo-germanico in Trento, 25, 1999, pp. 315-346. Dodd, C.H., „The Fall of Jerusalem and the Abomination of Desolation”, în Journal of Roman Studies, 37, 1941, pp. 47-54
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1970), Dimitrie Bolintineanu și epoca sa (1971), Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu (1972) și Perpessicius (1974). Bunăoară, pentru prima dată Dimitrie Bolintineanu este prezentat în contextul epocii sale, ca participant activ la revoluția de la 1848, redactor responsabil al gazetei „Popolul suveran” și ministru în timpul domniei lui Al. I. Cuza, un ctitor - alături de Mihail Kogălniceanu - al României moderne. Cercetările efectuate la Biblioteca Națională din Paris l-au condus pe V. la descoperirea unor informații necunoscute referitoare la studiile lui Dimitrie Bolintineanu
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
, gazetă politică și literară apărută la București, bisăptămânal, între 19 iunie și 11 septembrie 1848 (26 de numere). Primele două numere poartă titlul „Poporul suveran” (ca și numerele 8-14), celelalte, „Popolul suveran”. Redactor responsabil este Dimitrie Bolintineanu, suplinit, în lipsă, de Al. Zanne, iar redactori, Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Petre Teulescu și Nicolae Bălcescu (acesta e și redactor responsabil între 2 și 13 august). P.s. a fost unul dintre organele de
POPOLUL SUVERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
Alături de el au participat la redactarea R., pentru diverse perioade de timp, I.A. Comăneanu și N. Coculescu. Și între aceste limite cronologice periodicul a apărut neregulat, schimbându-și uneori și titlul (în anul 1861 s-a tipărit sub titlul „Popolul”, iar în 1866 sub acela de „Constituționalul”) sau scoțând ediții în limba franceză (o versiune a fost redactată de V. d’Equevilley în 1863-1864 și de J.A. Vaillant în 1864). Veșnic în opoziție, Valentineanu a combătut mai întâi antiunionismul
REFORMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289164_a_290493]
-
1841). În 1842, domnitorul Gheorghe Bibescu îl numește procuror la Tribunalul din București. Activează în comitetul societății secrete „Frăția”, iar în timpul revoluției de la 1848 e, împreună cu N. Bălcescu, secretar al Guvernului Provizoriu, care îl rânduiește vornic al Bucureștilor. Redactor la „Popolul suveran”, militantul pașoptist participă la lucrările pentru eliberarea robilor țigani. Exilat după înfrângerea revoluției, izbutește să evadeze la Orșova și se refugiază la Brașov, unde editează „Espatriatul” (1849) și pledează pentru apropierea dintre revoluționarii români și unguri. Hărțuit din pricina unei
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
cursurile lui J. Michelet, E. Quinet, A. Mickiewicz și este membru al Societății studenților români din capitala Franței. La București, iese, în 1847, Colecție din poeziile domnului D. Bolintineanu. B. îmbrățișează cauza revoluției de la 1848: este redactor-șef al ziarului „Popolul suveran” și membru al Comitetului central electoral care pregătea alegerile de deputați pentru Adunarea Constituantă. La înfrângerea revoluției ia drumul exilului: Paris (colaborează, aici, la „România viitoare”, editează, în 1851, „Albumul pelerinilor români” și, în 1854, lansează broșura propagandistică Les
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
anunțate în Proclamația de la Islaz. Este adeptul rezistenței armate în cazul unui atac străin, cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenență domnească, B. este propus în deputăția care va pleca la Constantinopol pentru a obține recunoașterea unor reforme. Misiunea eșuează, ca și întreaga mișcare, și apelurile sale pentru o mobilizare armată rămân zadarnice
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
și mulți s-au grăbit să-l osândească. Cu amărăciune, dar și cu vehemență, C. - și, solidari cu el, frații săi, Luca și Iorgu - se apără de acuze, demonstrând că a slujit fără preget, prin arta lui, cauza revoluției (Dreptatea popolului judece pe frații Caragiale). Un monolog satiric, Biciuirea cometului de la 1 iunie 1857, îl arată favorabil ideii de Unire. Din 1852 (împreună cu I.A. Wachmann până în 1853 și singur până la 1855), se află la conducerea Teatrului cel Mare din București
CARAGIALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]
-
vorbiți și scrieți, junilor, În limba națională - zice el Într-un loc —; ocupați-vă a o studia, a o cultiva, - și a cultiva o limbă va să zică a scrie Într-Însa despre toate științele și artele, despre toate epocele și toți popolii. Limba singură unește, Întărește și define națiunea; ocupați-vă de dînsa mai nainte de toate și nu veți face prin aceasta decît cea mai fundamentală politică, veți pune fundamentele naționalității”. Însă, Încă o dată, a scrie (a crea o limbă) nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ales că vasluienii n-au nimic eligibil pentru că Europa nu-i de nasul lor... Politicul țâcă nu-i prea învățat cu tărbaca și mârâie-n barbă că s-a băgat unde-i ia foc hardughia și rămâne fără clienți. PC "Popolul" Consternat de marile proiecte îl caută pe Ciurea călător pe la multe partide, care așteaptă laptele-n păsat (bine, și droguri), adică la crâ șmă, cu toate că la centru tot de 1 % se aude. Tace și bine face știind că poate cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu ceva simpatie acum, care-i ăla, noul, pricăjiților ? La procente înainte iar la război (campanie) înapoi ? Tare sunt curios ce veți scoate în județul Vaslui pentru că în țară n-aveți nicio șansă de 5% oricât ar zbura Flutur. P.C."Popolul" Consternat de ne-urcarea în procente și clasamente așteaptă să iasă guzganul în bătaia puștii și apoi să se înfrupte din blana-i mițoasă. Prin găuri, pe la geamuri, pe la ceva adunări cu sala goală și cu vreo câțiva membri toți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
geamuri, pe la ceva adunări cu sala goală și cu vreo câțiva membri toți într-un pompos Birou județ ean (sau ce-o fi) mereu necompletat. îl vom vedea de Ciurea lipind afișe? Mariene, ca om de afaceri, câștigi cu 1%? "Popolul" (forma veche a cuvântului, că doar sunt conservatori) din gruparea cu parlamentari băgați acolo de PSD gâfâie, oare or să scoată oameni la vot, pentru ei? Și alții... lume multă, măruntă și pierdută cu gând să fie recunoscută în alte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
datoria; la noi însă, părțile certânde, în asemenea cazuri, rămân divizate, devin instrumentul celor ce lovesc în drepturile țărei, numai ca să poată lovi partea ce urăște și dă astfel lumei cel mai trist exemplu ce ne atrage ura și disprețul popolilor. Aceste divizii răvarsă veninul lor în toate faptele noastre politice."26 Unirea s-a făcut, în cele din urmă, în pofida restricțiilor impuse, prin Tratatul de la Paris, de către puterile europene, caz fericit de depășire a discordiei tradiționale. Situație tonică, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]