114 matches
-
Premiu al Juriului de film documentar la Belfort, 2001; Marele Premiu al Juriului pentru Ecran Lat 16:9 la IBC, Amsterdam, 2001; Premiul Rembrandt de Argint la IBC, Amsterdam, 2001; Premiul pentru cel mai bun film documentar la Cinema dei Popoli, Florența, 2002; Mențiune specială la Les ecrans documentaires, Paris, 2002 • Podul de flori (2008), Premiul bibliotecilor la Festivalul Cinéma du Réel, Paris, 2008; Mențiunea Premiul tinerilor la Festivalul Cinéma du Réel, Paris 2008; Marele Premiu "Remembrance and Future" la Festivalul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
deci îndată după recunoașterea independenței lor28. Unele documente olandeze în legătură cu istoria românilor au fost publicate de N. Iorga 29, altele, mai recent, de Paul Cernovodeanu 30. Într-o comunicare din • Thomas Salmon, Lo Stato presente di tutti i Paesi e Popoli del Mondo, VI, Venezia, 1738, p. 75-76. • Jean Gouillard, Constantin II Brancovan (1709-1757) et l’Autriche, d’après des documents inédits, Académie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, XXIV, 1943. • N. Iorga, Istoria presei românești de la primele începuturi pînă la 1916
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
leș clientèles en France aux XVIe, XVIIe, et XVIIIe siècles", în Histoire sociale, XV, 1982, pp. 35-46. Palmieri, Matteo (ed.), Ricordi fiscali (1427-1474), E. Conți (ed.), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1983. Pansini, Giuseppe, (ed.), Piante di Popoli e Strade Căpitani di Parte Guelfa 1580-1595, vol. 2, Olschki, Firenze, 1989, ÎI. Paoletti, John Ț., "Donatello's Bronze Doors for the Old Sacristy of Sân Lorenzo", în Artibus et historiae, 21, 1990. Paoli, C. (ed.), "Capitoli dei "Paciali" di
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Magazine, CXXX, 1988, pp. 679-87). Situația a fost mult diferită în Prato, unde se regăsesc multe vile și posesiuni florentine din a doua jumătatea a secolului al XV-lea, evidențiate foarte bine în lucrarea lui G. Pansini (ed.), Piante di Popoli e Strade Căpitani di Parte Guelfa 1580-1595, vol. 2, Olschki, Firenze, 1989, ÎI, pp. 486, 510, 514, 518, (explicația acestei situații rezidă în faptul că aceste piante dei Căpitani nu se extinde la teritoriul Pistoia, care nu a fost cuprins
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ales că vasluienii n-au nimic eligibil pentru că Europa nu-i de nasul lor... Politicul țâcă nu-i prea învățat cu tărbaca și mârâie-n barbă că s-a băgat unde-i ia foc hardughia și rămâne fără clienți. PC "Popolul" Consternat de marile proiecte îl caută pe Ciurea călător pe la multe partide, care așteaptă laptele-n păsat (bine, și droguri), adică la crâ șmă, cu toate că la centru tot de 1 % se aude. Tace și bine face știind că poate cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu ceva simpatie acum, care-i ăla, noul, pricăjiților ? La procente înainte iar la război (campanie) înapoi ? Tare sunt curios ce veți scoate în județul Vaslui pentru că în țară n-aveți nicio șansă de 5% oricât ar zbura Flutur. P.C."Popolul" Consternat de ne-urcarea în procente și clasamente așteaptă să iasă guzganul în bătaia puștii și apoi să se înfrupte din blana-i mițoasă. Prin găuri, pe la geamuri, pe la ceva adunări cu sala goală și cu vreo câțiva membri toți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
geamuri, pe la ceva adunări cu sala goală și cu vreo câțiva membri toți într-un pompos Birou județ ean (sau ce-o fi) mereu necompletat. îl vom vedea de Ciurea lipind afișe? Mariene, ca om de afaceri, câștigi cu 1%? "Popolul" (forma veche a cuvântului, că doar sunt conservatori) din gruparea cu parlamentari băgați acolo de PSD gâfâie, oare or să scoată oameni la vot, pentru ei? Și alții... lume multă, măruntă și pierdută cu gând să fie recunoscută în alte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Noii Ere de către Frances A.Yates, Giordano Bruno and the Hermetic Tradition. 486 Christian Bernard, So Mote It Be, 2004. 487 Frances A. Yates, The Rosicrucian Enlightenment 488 dintr-un manuscris al tradiției Mu aflat în arhiva atlantă. 489 După Popol Vuh tradus de Le Plongeon 490 Inscripție de pe pereții piramidei mari de la Giseh. 491 Noul Testament, Mc 15, 34 492 James Churchward, The Sacred symbols of Mu, 1931. 493 Serge Hutin, Societățile secrete, PRO, 2006. 494 Walt Whitman, Cântec despre mine
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
faptul că instituția religioasă a dezvoltat un model de conservare a independenței adaptat microcomunităților monahale, și că e dispusă să garanteze "libertatea", chiar și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
instituția religioasă a dezvoltat un model de conservare a independenței adaptat microcomunităților monahale, și că e dispusă să garanteze "libertatea", chiar și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar acele nume radioase de lumină: Popolul la fiecare trei nume aclamă să trăiască România!): Radul Golescul Grigorie Brâncoveanul Constantin Crețulescul Grigorie Ghica Barbu Văcărescul Dumitrașcu Racoviță Istrate Crețulescul Constantin Bălăceanul Mihalache Manu Grigorie Filipescul Grigorie Băleanul George Slătineanul Constantin Caliarhu Constantin Dudescul Dumitrache Racoviță George Filipescul
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limbă la 1840. Și tot din același motiv în discursul lui Heliade Rădulescu figura legii avea să fie o prezență constantă, ca justificare ultimă a acțiunii profetice a poetului. La apus toate progresele s-au făcut în contra legii, revoltându-se popolii în contra papismului. În ecclesia răsăritului toate progresele și liberările s-au operat în numele legii. "Jos cu legea!" la apus, "sus cu legea!" la noi daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și liberările s-au operat în numele legii. "Jos cu legea!" la apus, "sus cu legea!" la noi daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea, fiind împilătoare, și să imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legea!" la apus, "sus cu legea!" la noi daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea, fiind împilătoare, și să imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune un joc al facultăților interioare, ci raportul cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
daca voim progres și libertate 76. Sau: Franța la 93 s-a sculat ca să distrugă legea, fiind împilătoare, și să imite apoi niște popoli ca ai noștri... Franța avea dreptate în binele popolului de a fi destructoare; România, în binele popolului, avea dreptate de a fi conservatoare 77. Ceea ce trebuie remarcat e faptul că genialitatea e astfel condiționată din exterior. Individualitatea excepțională nu presupune un joc al facultăților interioare, ci raportul cu o realitate obiectivă și cu cunoașterea ei profundă. În
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
proprii "justificate": Era cineva capul unei armate întrege la o expediție, un campodux ce comandă atâtor regi, ce veniră spre a împresura Troia? Homer îl numește Agamemnon, de la agin (duc) și aga, duce și memnon (înțelept, legiuitor, sapient, conducător de popoli). Agamemnon însemnează capul capilor, ducele ducilor etc. Aci se vede o definiție mai mult decât un nume vag. Cine voiește să mai știe cum s-a chemat mai înainte acest martiriu eroic, de această victorie ce i-a consacrat numele
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inspirația prin care artiștii creează acele monumente, taina acelei călduri a inimii care i-au făcut creatori. Astfel dar ceea ce doresc a căuta în poeziile D. Alecsandri este izvorul d-unde, bând, autorul Doinelor deveni poet și creator... astfel precum popolul atenian întreba pe poeții săi, când voia a ști d-au păstrat instinctele puternicei și grațioasei sale naturi, de mai cred și cât mai cred încă în zei, în eroi, în patrie, în virtute, în puterea Greciei și în maiestatea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anunțate în Proclamația de la Islaz. Este adeptul rezistenței armate în cazul unui atac străin, cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenență domnească, B. este propus în deputăția care va pleca la Constantinopol pentru a obține recunoașterea unor reforme. Misiunea eșuează, ca și întreaga mișcare, și apelurile sale pentru o mobilizare armată rămân zadarnice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
La seră del dì di festa: Tu dormi: io questo ciel, che sì benigno / appare în vista, a salutar m'affaccio, / e l'antica natură onnipossente, / che mi fece all'affanno. (vv. 11-14) Or dov'è îl suono / di que' popoli antichi? or dov'è îl grido / de' noștri avi famosi, e îl grande impero / di quella Romă, e l'armi, e îl fragorio / che n'andò per la terra e l'oceano? (vv. 33-37) La vită solitaria: (...) e già mi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
, gazetă politică și literară apărută la București, bisăptămânal, între 19 iunie și 11 septembrie 1848 (26 de numere). Primele două numere poartă titlul „Poporul suveran” (ca și numerele 8-14), celelalte, „Popolul suveran”. Redactor responsabil este Dimitrie Bolintineanu, suplinit, în lipsă, de Al. Zanne, iar redactori, Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, Petre Teulescu și Nicolae Bălcescu (acesta e și redactor responsabil între 2 și 13 august). P.s. a fost unul dintre organele de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288958_a_290287]
-
a jelbilor”, la Postelnicie (Secretariatul Statului), apoi serdar și, în 1846, paharnic. În tipografia lui C. A. Rosetti și E. Winterhalder îi apare în 1847 volumul Suvenire și impresii, epistole și fabule. În 1848, era printre redactorii gazetei revoluționarilor munteni, „Popolul suveran”. Trezind suspiciuni, este scos din postul pe care îl ocupa la Secretariatul Statului. În 1850, Barbu D. Știrbei, fratele lui Gheorghe Bibescu, îl numește director la Arhivele Statului. Între 1852 și 1857, lucrează în Comisia Documentală. E înălțat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
nu În Franța, nu În Germania, nu pe nicăiri, pe unde oamenii Începură a deveni oameni, nici Însuși În Austria și Rusia hebreii nu mănâncă la copii. Pe unde mai sunt acuzați de asemenea neomenoasă faptă ? Pe acolo pe unde popolii mai sunt Încă barbari sau demi- barbari. [...] Hebreii, iar o zicem din convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
copii. Pe unde mai sunt acuzați de asemenea neomenoasă faptă ? Pe acolo pe unde popolii mai sunt Încă barbari sau demi- barbari. [...] Hebreii, iar o zicem din convicția noastră cea mai intimă, nu sunt și nici n-au fost vreodată popolul sau nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Epureanu, Romala Moldoveanul..., episcopul Iustin Crivăț, Mihai Kogălniceanu. Când în mai 1849 Mihail Sturza a fost detronat din scaunul Moldovei, știrea a produs mare bucurie în rândul refugiaților moldoveni din Cernăuți: „Un act de dreptate sau săvârșit, omenirea violată în popolul Moldovei au primit în sfârșit satisfacție. În foile istoriei, acelei nouă a Moldovei ce era scrise cu sânge și lacrimi, ziua de astăzi va fi însemnată cu litere luminoase” - scrie Bucovina nr.15 din 20 mai (1 iunie) 1849. Iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la streini, ei vor fi un popol care - cum a zis d. Codrescu - se ține la pândă ca să ne lovească în momentul cel mai greu“.71 Și mai departe: „Când am intrat în minister, peste trei zile m-am trezit cu o persoană care a cerut audiență
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]