376 matches
-
muzicale. Apar în facsimil partirurile unor valoroase compoziții: „Liturghia Sântului Ioan Crisostom” culeasă, aleasă și întocmită pe basa melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria mamă; nu sunt uitate Hora Curcanilor (pentru cor mixt) pe versuri de V. Alecsandri și Hora Nouă (pentru cor bărbătesc) versuri și muzică de Nicolae Ștefu. Ca muzician, Nicolae Ștefu era
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
Mamei mari” sub numele de „Dacia” s-a perpetuat și în timpul administrației romane. Ei bine, Nicolae Densușianu susține că „divinitatea feminină” („Rhea”, „Mama mare”, „Baba”), adorată în zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Transilvania după care s-a condus Biserica transilvăneană până în anul 1925 și care a stat totodată la baza principiilor de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Ca rezultat al trudei sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de școli “poporale", un liceu cu 8 clase la Brașov cu școală reală-comercială, un gimnaziu cu 4 clase la Brad. Au fost editate peste 25 de manuale școlare iar la Sibiu în anul 1853 a înființat un Institut teologic-pedagogic, cu două secții teologice
DESPRE MITROPOLITUL ANDREI SAGUNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366925_a_368254]
-
lipovenilor, prin D. Constantin Berceanu, în Dîuariul din 18 februarie 1858, Atanasie Marian Marienescu scria următoarele: “D-Ta, și voi lipoveni, veți ști că eu m'am apucat de o întreprindere frumoasă, pentru poporul român. Adică de a culege cântecele poporale..., și a le representa iubitului meu popor român.” După o muncă de aproape 20 de ani pe tărâm literar, la 13 septembrie 1877 este ales membru corespondent al Societății Academice Române, din 24 martie 1881 devenind membru titular al Academiei Române
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Gazeta de Transilvania, Familia, Telegraful român, Aurora română și Albina. În Telegraful român publică lucrarea Învățătorul și poporul, lucrare recomandată de Șaguna carte de citire în școală în anul 1858. Primele sale culegeri de folclor apar în anul 1859, Poesie poporală. Balade culese și corese, (Broșura I) și Colinde, Pesta, 1859 și Balade, (Broșura a II-a),Viena, 1867, apărute pe cheltuiala unui alt mecena, nimeni altul decât “magnificul domn”Andrei Mocioni de Foeni. Apariția “acestui odor național” este evidențiată de către
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Foii pentru minte, inimă și literatură din 25 februarie 1859: “ merită a fi îmbrățișat cu multă căldură, căci el cuprinde un suvenir scump din poeyiile conservate în sânul lui”. “Era anul 1857 și în Pesta depusesem esamenele de stat. Baladele poporale române adunate de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Pesta depusesem esamenele de stat. Baladele poporale române adunate de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să culeg poesii poporale din părțile de dincoace de Carpati”, mărturisea juristul Marienescu. În 1861, la București apare volumul Poesie populară, colinde culese și corectate de Atanasie Marian Marienescu. După o pauză de șapte ani
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să culeg poesii poporale din părțile de dincoace de Carpati”, mărturisea juristul Marienescu. În 1861, la București apare volumul Poesie populară, colinde culese și corectate de Atanasie Marian Marienescu. După o pauză de șapte ani, în anul 1867, anul în care românii aveau 38
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
de unde culege date istorice și topografice, dovezi ale originii și continuității poporului român. În anul 1970, la Editura Minerva, sub îngrijirea lui Ion Blăjan, îi apar pentru întâia oară baladele Novăceștii : fragment de epopee națională adunat si organizat din poezii poporale române, iar un an mai târziu, vede lumina tiparului ediția critică, îngrijită de Eugen Blăjan, Poezii populare din Transilvania de Atanasie Marian Marienescu. După un secol de la apariție, la Editura Saeculum din București, în anul 2007, I.Oprișan scoate cartea
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Dacia preistorică:” Acțiunea civilizatoare ce a exercitat-o populațiunea preistorică ante-dacă de la Carpați și Dunărea de jos, asupra lumii ante-elene a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza fragmentelor de monumante și a tradițiunilor istorice și poporale, ce le avem din această epocă extreme de depărtată. În această privință noi ne aflăm numai în aurora științei preistorice. “ Și tot în această lumină, Pantheonul trac cu cele două cariatide, Dionysos și Orfeu, constituie matricea arhetipală ce a generat
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
de când sunt ei, au stat tot pe aceste locuri; ei sunt aici de la începutul lumii; că sămânța noastră este de la urieși și, în fine, că românii de astăzi s-au numit mai înainte râmni și râmleni”... „Acești râmleni, din tradițiunile poporale române, nu au de a face nimic cu vechii locuitori ai Romei, nici cu vechii cetățeni ai Imperiului Roman; ei reprezintă, după ideile poporului român, o naționalitate străveche și autohtonă a acestor țări (Moldova, Țara Românească, Transilvania). Limba vorbită de
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Mamei mari” sub numele de „Dacia” s-a perpetuat și în timpul administrației romane. Ei bine, Nicolae Densușianu susține că „divinitatea feminină” („Rhea”, „Mama mare”, „Baba”), adorată în zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
dintre animatorii revistei „Tribuna” din Sibiu, condusă de Ioan Slavici. Aici publică, în 1891 (anul VIII, nr. 120 - 125), Savitri, tradusă în versuri prin intermediar german. în același an, traducerea (Prefață de Ioan Slavici) apare și că broșură, în Biblioteca poporala” a „Tribunei”, cu titlul: Savitri. Povestire indică din Mahabharata. De altfel, asemenea preocupări ale lui Bogdan-Duica erau simultane cu cele ale lui George Coșbuc. Acesta traducând, tot prin intermediar german, celebra dramă Sakuntala a lui Kalidasa, din care a început
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
lină./ Apă-n vedre veți lua./ Rupe-un fir de trandafir/ Și-un stropșor de busuioc/ Și-mi veniți voi, junii buni,/ Rourând și prăurând/ Ca vara mai greu plound.” (Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporale. Culegere cu adnotațiuni și glosar de..., București-1914); <> (G. Dem Teodorescu, Poezii populare române. Ediție critică, note, glosar, bibliografie și indice de George Antofi. Prefață de Ovidiu Papadima, București-1982) Profitând de faptul că Creștinismul era interzis oficial și pentru a-i
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
iunie 1990, în momentul în care puterea face apel la avangarda muncitorească, la mineri, pentru a veni să-i terorizeze pe studenții și intelectualii din București. Regimul Iliescu și guvernul Iliescu-Roman făceau cunoscut disperaților revoluției că ei nu erau poporul: poporal alesese, în mai 1990, reforma nu revoluția. Această aură conferită de intelectualitatea occidentală și de tribunii drepturilor omului reprezintă avantajul Vestului, dar nu fără a crea în interior un resentiment împotriva acelor privilegiați care primesc ajutoare, burse și onoruri din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în Bucovina”, „Literatorul” ș.a. Poezia populară îl impresionează, smulgându-i exclamația, luată de mulți în serios, că „românul e născut poet”. În folclor, el vede o sursă a regenerării literaturii naționale. Față de exaltările romantice din comentariile sale la culegerea Poezii poporale. Balade (Cântece bătrânești) adunate și îndreptate (1852-1853), în ediția de Poezii populare ale românilor (1866), considerațiile capătă un aspect mai metodic (se vorbește, de pildă, despre circulația internațională a unor subiecte și motive). Piesele sunt recoltate din toate regiunile locuite
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
1841; Modista și cinovnicul, Iași, 1841; Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului, Iași, 1844; Creditorii, Iași, 1845; Un rămășag, Iași, 1846; Piatra din casă, Iași, 1847; Nunta țărănească, Iași, 1850; Repertoriul dramatic a d-lui..., I, Iași, 1852; Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești) adunate și îndreptate, I-II, Iași, 1852-1853; Doine și lăcrimioare, Paris, 1853; ed. 2, Iași, 1863; Potpuri literar (în colaborare cu Matei Millo), Iași, 1854; Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés Danubiennes), pref. A. Ubicini, Paris
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
MacMillan, New York Malinowski, Bronislaw, 1993, Magie, știință, religie, Moldova, Iași Manganaro, Marc, 1992, Myth, Rhetoric and the Voice of Authority: A Critique of Frazer, Eliot, Frye and Campbell, Yale University Press, New Haven Mangiuca, Simeon, 1882, Călindariu Julianu, Gregorianu și poporalul roman, Tipografia Alexi, Oravița/Brașoviu Manning, Frank, 1983, „Cosmos and Chaos: Celebration in the Modern World”, În Frank Mander (coord.), The Celebration of Society: Perspectives on Contemporary Cultural Performance, Bowlin Green University Popular Press, Bowlin Green Manoliu, Vlad, 1999, Mic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga. Surse: Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; ed. îngr. și introd. Gh. Vrabie, București, 1965; ed. îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, II, Cernăuți, 1875; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; J. Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Mihail Canianu, Poezii populare. Doine culese și publicate întocmai cum se zic, Iași, 1888; Victor Onișor, Doine și strigături din Ardeal, Iași, 1890; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, I, Caransebeș, 1892; Ștefan Munteanu, 100 doine și strigături culese din gura soldaților români din Țara Ardealului, Brașov, 1892; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și introd. Iordan Datcu, I-III, București, 1980-1981
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
de pe Pogonici, Brașov, 1908; Béla Bartók, Cântece populare românești din comitatul Bihor, București, 1913; N. I. Dumitrașcu, Flori de câmp. Doine oltenești, Bârlad, 1914; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, Vasile Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Gh. Cernea, Doine de jale, Sibiu, 1941; Gh. Ciobanu, Vasile Nicolescu, 200 cântece și doine, pref.
DOINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
l-au păstrat în formele cele mai grăitoare pentru originea și semnificația lui. Elemente ale c. se regăsesc în creația poetică a lui St. O. Iosif, Ion Pillat, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Otilia Cazimir ș.a. Surse: At. M. Marienescu, Poezia poporală. Colinde culese și corese, Pesta, 1859; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal. Datine de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Sabin V. Drăgoi, 303
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei astronomică și călendarică, „Calendar julian, gregorian și poporal român”, 1882, 1-44; S. F. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Al. Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui G. Breazul, București, 1938; G. Breazul, Colindele
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
, Avram (1868-1951), culegător de folclor. Preot ortodox în localitatea Coștei de lângă Vârșeț, C. a cules în anii 1889 și 1890, de la lăutarul Vichentie Micu, mai multe balade, pe care le-a reunit în volumul Balade poporale, apărut la Caransebeș în 1899. Parte dintre aceste balade C. le publicase în câteva numere din ziarul „Tribuna” de la Sibiu. Cântecele bătrânești culese sunt transcrise cu deosebită grijă de a respecta întocmai textul obținut de la informator. Însă, din dorința de
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
Ciclului familial îi aparțin doar câteva balade: Turcul și soru-sa (motivul „nevasta vândută”), Iancu Sibiiancu și Stoican. Colecția lui C. este una dintre puținele culegeri de balade întocmite metodic la acea vreme. SCRIERI: Mijloace de înaintare, Budapesta, 1904. Culegeri: Balade poporale, Caransebeș,1899. Repere bibliografice: Gh. T. Niculescu-Varone, Folkloriștii români, „Izvorașul”, 1940, 2; Bârlea, Ist. folc., 306-307; I. Bălan, Un folclorist bănățean: Avram Corcea, în Actele simpozionului dedicat reciprocităților iugoslavo-române în domeniul literaturii populare, Pancevo, 1974, 103-112; Dicț. lit. 1900, 216
CORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]