377 matches
-
bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători. Ediții "princeps" 1. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de ...", Editor I. V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869, 112 p. 2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de ...", Editor I. V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869, 112 p. 2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Vol. I, "Cârnilegile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1898, IV+290 p. 20. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. II, "Păresimile", Edițiunea Academiei Române, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", București, 1899, III+310 p. 21. "Poesii poporale despre Avram Iancu"," adunate și publicate de...", Editura autorului, Societatea tipografică bucovineană în Cernăuți, Suceava, 1900, IV+103 p. 22. "Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina", "Partea I. Inscripțiunile de pe manuscriptele și cărțile din districtul Câmpulungului", Editura autorului
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
și note de Petre Florea, Colecția "Mytos", Editura "Saeculum I.O"., București, 2002, 368 p. 52. "Legendele Maicii Domnului", ediție îngrijită de Ileana Benga și Bogdan Neagota, postfață de Rosa Del Conte, Editura "ECCO", Cluj-Napoca, 2003, 344 p. 53. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de...", ediție în facsimil îngrijită de Aura Brădățan, Editura "Lidana", Suceava, 2007, 109+III p. 54. "Sărbătorile la români", vol. I-II-III, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O"., București
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Națională de la Alba Iulia, unde a fost ales membru al Marelui Sfat Național Român la 1 Decembrie 1918. Pe 11 decembrie 1918 a fost numit Consilier de Legație la Budapesta , unde a funcționat pe durata de existență efemeră a Republicii Poporale Maghiare și apoi a Republicii Sovietice Maghiare condusă de Bela Kun. Una din cele mai importante acțiuni la care a participat a fost cea a repatrieirii, la schimb, a membrilor Coloniei Române din Budapesta și a sașilor, cu membrii familiilor
Iuliu I. Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328813_a_330142]
-
cu caractere chirilice: "„Această cruce au făcut Ion Marmurac din Sloboziea 1888”". Preotul satului avea un rol important în comunitate, el impulsionând dezvoltarea localității. Astfel, preotul Vasile de Volcinschi și cantorul bisericesc Meftodie Ionașcu au înființat în anul 1902 Banca poporală din Dănila. Parohia Dănila avea în 1907 un număr de 946 enoriași, paroh fiind același preot Vasile de Volcinschi, născut în 1861 și hirotonit în 1891, iar cantor fiind, din 1900, Meftodie Ionașcu (născut în 1871). Lucrări de reparație a
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
local de școală, din cărămidă, cu etaj, între anii 1910 - 1912. Noul local de școală avea: șase săli de clasă, două cancelarii și patru încăperi folosite că locuința de către directorul școlii. Între anii 1910 - 1918 a purtat numele de Școală poporala de 5 clase fiind împărțită în școala de fete și de băieți. În anul școlar 1913 - 1914 frecventau școală un numar de 438 elevi din 475 înscriși care erau instruiți de 10 învățători. După anul 1918 s-a introdus învățământul
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Securitate comunistă. Bibliografie antumă Opera lui Onisifor Ghibu numără peste 100 de lucrări, printre care: „Limba nouălor cărți bisericești” (1905), „O călătorie prin Alsacia și Lorena, Țara și școlile ei” (1909), „Cercetări privitoare la situația învățământului primar și la educația poporală”, „Despre educație” (1911), „Școala românească din Ungaria” (1912), „Din istoria literaturii didactice românești”, „Universitatea din Cluj și institutele ei de educație” (1922), „Universitatea românească a Daciei superioare” (1924), „Portrete pedagogice” (1927), „Contribuțiuni la istoria poeziei noastre populare și culte” (1934
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
Mama sa, Ana, a murit de tânără, lăsând în urmă patru copii. Tatăl, Ștefan, s-a recăsătorit ulterior cu o femeie din același sat, Raveca, cu care a mai avut 6 copii. a urmat cele șase clase primare la școala poporală confesională română unită (greco-catolică) din Galtiu, apoi a urmat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, între 1909 și 1911, a fost trimis de către părinți în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învațat meseria de fotograf. După începerea Primului Război Mondial
Samoilă Mârza () [Corola-website/Science/311689_a_313018]
-
Chirița în Iași". Aceasta va fi urmată de "Chirița în provincie" (1852), "Chirița în voiagiu" (1864) și "Chirița în balon" (1874). La Teatrul Național se joacă "Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă". În 1852 apare volumul "Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri". Tipărește primul volum de teatru "Repertoriul dramatic", care conține piesele "Iorgu de la Sadagura", "Iașii în carnaval", "Peatra din casă", "Chirița la Iași", "Chirița în provincie". În 1853 apare volumul "Poezii
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri". Tipărește primul volum de teatru "Repertoriul dramatic", care conține piesele "Iorgu de la Sadagura", "Iașii în carnaval", "Peatra din casă", "Chirița la Iași", "Chirița în provincie". În 1853 apare volumul "Poezii poporale. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri", partea a II-a. Publică la Paris primul volum de poezii originale: "Doine și lăcrimioare". În 1856 apare în "Steaua Dunării", revista lui Kogălniceanu, poezia "Hora Unirii". În 1874 publică "Boieri și ciocoi
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
naționale marcată de Revoluția Română din 1848. Astfel, s-au remarcat membrii familiei de preoți greco-catolici Florianu, ofițerii Dionisie Drăgoiu, Ioan Măcelariu, Gheorghe Maxim, Dionisie Măierean, Ioan Moldovan care s-au implicat activ în administrarea fondurilor grănicerești alocate dezvoltării școlilor poporale din sudul Transilvaniei. Activitatea culturală a fost intens susținută prin coagularea în jurul Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român încă de la înființarea sa, a principalelor minți creatoare ale satului cum au fost pedagogul Moise Panga, Valeriu Florianu, Dionisie
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
perioada anilor 1879 - 1896, cu mici întreruperi a îndeplinit funcția de președinte al Eforiei școlare locale, militând pentru progresul școlii dar și pentru ridicarea actualei biserici. La moartea sa, a lăsat o parte din averea sa pe seama înființării unei biblioteci poporale în Racovița iar o alta, pe seama acordării de burse elevilor racoviceni dornici a urma cursurile altor școli sau de a îmbrățișa o meserie. Liviu Florianu ( n. 21 august 1893, Racovița - d. 12 mai 1973, Racovița) a fost primul născut în
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
convingă despre identitatea românească a familiilor. A intrat personal prin mânăstirile catolice și s-a convins câte fetițe române se aflau în ele; mai departe, a cerut să i se facă cunoscut numele elevelor greco-orientale române de la școlile medii și poporale din Viena. De ce acest demers a fost tare important, se află mai departe: În trei mânăstiri au fost peste 60 de fetițe internate, care după informațiile trase, nu primeau nici o instrucțiune religioasă românească, ci se creștinau tot în sens romano-catolic
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
România. La trei ani după apariția revistei "Biserica și Școala", la propunerea lui Ioan Mețianu, apare primul număr al "Calendarului diecezan" care, de asemenea, a supraviețuit până în anul 1948. În anul 1877 a asigurat elaborarea "Planului de învățământ pentru școalele poporale din districtul Consistoriului român ortodox din Arad", prin care a întărit statutul limbii române ca obiect fundamental în procesul de învățământ. A creat burse pentru formarea profesorilor și a mărit salariile profesorilor de la 600 la 1000 de florini. A instituit
Ioan Mețianu () [Corola-website/Science/306955_a_308284]
-
învățat dragostea pentru trecutul Ucrainei și Bucovinei, povestiri despre Uman, despre isprăvile cazacilor zaporojeni Maksim Zalizniak și Ivan Gonta, și numeroase cântece populare din regiune. La vârsta de 5 ani cânta bine la vioară. A urmat studii primare la Școala poporală germană (absolvită în 1848), studii secundare la Gimnaziul din Cernăuți (absolvite cu diplomă de bacalaureat, în 1857) și studii superioare la Institutul Teologic din Cernăuți (1857-1860). La sfârșitul studiilor s-a căsătorit cu Leontina Bendevskaia, fiica directorului școlii din Siret
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
să scrie, iar în același an i-au fost publicate în "Convorbiri literare" poveștile „Soacra cu trei nurori” (1 octombrie 1875) și „Capra cu trei iezi” (1 decembrie 1875). Ion Creangă a fost bine primit la "Junimea", fiind proclamat „scriitor poporal”, iar criticul Titu Maiorescu (ce era în acea perioadă ministru al cultelor și instrucțiunii publice în guvernul condus de Lascăr Catargiu) afirmă că scrierile lui „sunt o adevărată îmbogățire a literaturei noastre”. Povestea „Ivan Turbincă” a fost publicată în numărul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
1890. Din anul 1903 a fost membru al conducerii "Centralei Însoțirilor Economice din Bucovina". A fost mare proprietar la Noua Sulița. În plan politic a fost deputat în Dieta Bucovinei și în Camera Imperială din Viena. A activat în Partidul Poporal Național Român, apoi în Partidul Creștin Social Român. După 1910 va adera la fracțiunea conservatoare a Partidului Național Român din Bucovina, iar în anul 1912 ajunge în conducerea acestui partid, împreună cu deputatul Eusebie Popovici. A fost deputat dietal din partea colegiului
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
pilite, cât cioplite și la lume împarțite” (1887), „Starostele sau datinile de la nunțile românilor ardeleni” (1890), „Povești din popor” (1895, editat sub auspiciile ASTREI și premiat de Asociație), „Bocete” (1897), „Românul în sat și la oaste, apreciat din cântecele lui poporale” și „Pântea Viteazul: tradițiuni, legende și schițe istorice” (1898), „Zidirea lumii. Adam și Eva. Originea Sfintei Cruci și cele 12 Vineri: după tradiții poporale și manuscrise vechi” (1901, ed. a 9-a în 1915), „De la moară: povești și snoave” (1903
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
și premiat de Asociație), „Bocete” (1897), „Românul în sat și la oaste, apreciat din cântecele lui poporale” și „Pântea Viteazul: tradițiuni, legende și schițe istorice” (1898), „Zidirea lumii. Adam și Eva. Originea Sfintei Cruci și cele 12 Vineri: după tradiții poporale și manuscrise vechi” (1901, ed. a 9-a în 1915), „De la moară: povești și snoave” (1903) etc., volumele de proză „Nuvele și schițe” (2 vol. 1898-1899), „Pilde și sfaturi pentru popor” (1900), „Nuvele” (1901), cât și o „Carte de cetire
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
28 decembrie 1884). G. Coșbuc transmisese vasta compoziție din Cluj, unde se înscrisese la Facultatea de Litere și Filosofie. I. Slavici, conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
unde se înscrisese la Facultatea de Litere și Filosofie. I. Slavici, conducătorul "Tribunei", își va reaminti mai târziu acest debut: Debutul editorial are loc prin apariția la Sibiu, în Biblioteca poporală a "Tribunei", a cinci broșuri: "Blăstăm de mamă", "Legendă poporală din jurul Năsăudului" și "Pe pământul turcului" (1885), "Fata craiului din cetini", "Draga mamei" (1886) și "Fulger. Poveste în versuri" (1887). Credincios ziarului în care și-a făcut adevăratul debut literar, Coșbuc va rămâne colaborator asiduu al "Tribunei" mulți ani, chiar
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
rămân depopulate. "episcopul Sinesie Ivanovicï al Aradului, la 17 Iunie 1762, dă pastorală în limba română". "Dela anul 1784 încoace se întemeiază și se organisează scoale, pentru toate neamurile, deci și pentru Români. în părțile Aradului se designează pentru scoale poporale românești următoarele comune : Buteni, Siria. Șimand, Peclca, Soborsin, Ineu, Chișineu, Odvoș, Pauliș, Cuvin, Covăsinț. Șiclău, Petris, Soimoș, Galșa, Bârzava, Totvărădia; Curtici, Agriș, Semlac.2) Ear la 13 Septembre 1787 se instituie în Oradea-Mare un inspector pentru școalele românești din cercul
Pecica () [Corola-website/Science/299642_a_300971]
-
simplitatea stilului, prezentarea personajelor așa cum sunt ele în viață și mai ales adânca lor umanitate. Din Turgheniev traduce nuvelele "Clara Milici" și "Ceasul". În anul 1890, "Clara Milici" vede lumina tiparului în broșura separată tradusă de E. Hodoș pentru "Biblioteca poporală a "Tribunei", iar "Ceasul" apare în nr. 47 al "Bibliotecii noastre". Ca publicist a colaborat la o serie de publicații: "Almanahul învățătorilor" (Lugoj), "Controla" (Timișoara), "Convorbiri literare" (Iași), "Dacia Traiană" (Sibiu), "Familia" (Oradea), "Foaia Diecezană" (Caransebeș), "Foia ilustrată" (Sibiu), "Învățătorul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]