330 matches
-
atestat în românește (fie și dacă, precât știu, ca simplu hapax, - spre deosebire de graiul aromân 12), ca și, de altfel, derivatul pirgopie 13, care semnifică "zidire de turn" și, prin extensie, "plan" și "afacere, tranzacție, daraveră". Și cum, într-o viziune poporană, antipragmatică și pasivistă, un plan e, îndeobște, "necurat", iar o afacere, "murdară", se înțelege, ipso facto, ce pot să fie pirgopiile lui Pirgu! Ei bine, acest prea-exotic nume (ce nu are a face, totuși, cu trainicul, buruienosul "pir"14) e
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
adus în scenă un vechi idilism eretic. Pus în dificultate prin uzanțele unui expresionism întins asupra întregului univers, Creatorul continuă a-și lăsa urma în simțămintele creaturilor prin nostalgii echivoce care se joacă "de-a infinitul vicios" și modelează anecdote poporane: "Pe cînd umbla Dumnezeu pe pămînt - acum e zece / și cincisprezece în ordinea absurdă a lucrurilor - / El purta o pălărie neagră și însoțit era / de stările extatice ale îngerilor atunci cînd împărtășea / tinerii căsătoriți cu miere sălbatică: // istoria lumii se
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
de multe componente are, de o mare diversitate, asupra a nu puține dintre ele urmând ca de acum încolo să se exprime cercetarea monografică, vine să ne reamintească masiva carte a lui Marian Munteanu, . Formele privării de libertate în literatura poporană (Valahia, București, 2008). Și prin studiul introductiv (p. XV-CCV) și prin corpusul de texte (p. 1-1124), tema (ideea cercetării materialului folcloric după teme a formulat-o Lucian Blaga) este pentru prima dată amplu examinată, introdusă în arealul științelor etnologice, fiindcă
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
pe bufonul, tot așa cum autorul Scrisorii pierdute intra în pielea cîte unuia din personajele sale, în localuri sau la tîrg. Sub aspectul unei deriziuni de sine se petrecea un joc cu lumea. Simulînd a fi un modest povestitor, un „scriitor poporan”, de nu pur și simplu un snovar, Creangă lua peste picior în sinea sa simandicoasa ambianță ce-l trata cu o binevoitoare condescendență. Aceeași dualitate apare și în opera humuleșteanului. Socotit de unii un „talent primitiv și necioplit” (Iacob Negruzzi
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
Benefiind de suportul unor asociații livrești surprinză toare, textul său are în centru figura cetățeanului turmentat, în care vede un exponent al poporului turmentat: „Cetățeanu’ turmentat! Care nu are nici nume, nici prenume, nici poreclă... El este un anonim, un poporan, o celulă din poporul turmentat... El pare să știe totul, părând că nu știe nimic, așa cum Ghiță Pristanda pare că nu cunoaște exact nămica, știind totul!... Ghiță joacă un rol grozav, al imparțialului (la o adică părtinitor, fiindcă leafa de la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4482_a_5807]
-
născut din apă (...)". "Foaie verde cal albastru" - zic eu, toate aceste bizarerii nu erau decît sindroame de murire a limbii în el". Sau despre Sorescu care ar fi "un inteligent actor de calambururi ironice; acestea, traduse, devin metafizice, bășcălia sa poporană primește accente de mit și transcendență". Sau: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
și mă întristează, fiind tocmai elevi ai mei și nu tocmai de la mine au învățat lipsa de probe solide." Despre crearea unor opere care să impună respectul străinilor - vezi cele 4 volume ale Etymologicum-ului Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor: "Planul meu întrece pe Littré și chiar pe neamțul Grimm"; Ce muncă, Dumnezeule! Am făcut un plan gigantic, și acum ține-te Hasdeule!"; "în cruda singurătate la care sunt osândit, numai această colosală enciclopediă a poporului român, numai
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
de inspirație naționalistă, s-a salvat o dată cu faimosul număr al Dilemei; dacă pe Caragiale cel menținut de memoria colectivă mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în sfârșit - poporanul Creangă a ajuns mai aproape de noi prin poveștile sale corozive citite pe sub mână în adolescență, ei bine, autorul ardelean al Junimii nu s-a primenit în vremea din urmă. Lovitura de grație dată de Călinescu a cam rămas ultimul prag
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
Iordan Datcu Ceea ce se poate spune, cu mult temei, acum când se împlinește un secol de la trecerea în eternitate a lui S. Fl. Marian (1.IX.1847-11.IV. 1907) este că opera sa esențială, alcătuită din lucrările Ornitologie poporană română (I-II, 1883), Nunta la români (1890), înmormântarea la români (1892), Nașterea la români (1892), Sărbătorile la români (I-III, 1898-1901) și Insectele în limba, credințele și obiceiurile românilor (1903), a rezistat dintelui timpului, chiar dacă în acest răstimp au
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
pe care poporul a legat-o de aripile și penele zburătoarelor noastre. O mitologie care mai mult decât legendele legate de oameni dă dovadă de cât lirism, de cât umor, de câtă duioșie, subtilitate și finețe poetică e capabil sufletul poporan în fantaziile și visurile sale." Oprindu-se la câteva nume populare de păsări, precum albinărel, dumbrăvancă, prigoare, pasărea omătului, aușel, presură, florinte, petroșel, poetul scrie că asemenea nume "vădesc puterea de caracterizare și plasticitate fără seamăn a graiului românesc". în
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
reticența unei fibre septentrionale. Compensația unei astfel de "răceli" e ironia ce impune o autoritate pe care sentimental refuză a și-o aroga. Iar "cumințenia" conștiinței se contrabalansează prin fantezia grotescă. Avem a face cu un grotesc șugubăț, de sorginte poporană, care, înrudit cu facețiile medievale, s-a ivit și pe meleagurile noastre sub chipul unor snoave, "povești" ce nu ocolesc licențiosul sau chiar în epopeice cadențe. Satira lui Mircea Petean e copios inventivă, de-o veselie mohorîtă, cu un mers
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
altminteri, dacă am sta clipă de clipă cu ochii ațintiți pe condiția noastră Ťpenitenciarăť, am înnebuni, ne-am sinucide sau am face ca leneșul din povestea lui Creangă". Morala bunului simț e decisivă. Paginile sunt constelate de aforisme cu aer poporan: "Rezultă de aici că binele se ține scai de noi de la naștere și pînă la moarte și că noi nu putem scăpa de el orice am fi făcut. Cu condiția, desigur, să fim capabili să-l deslușim ca atare și
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
mod caracteristic? Originar din zona Târnavei Mari, importantul critic nu se afla departe de locul obîrșiei lui Ion Budai-Deleanu și nici la o distanță astronomică de Humulești, drept care ne luăm îngăduința a presupune că prin venele sale pulsa un sînge poporan predispus la șotie. E o redundanță a vitalității megieșe cu gratuitatea, o estetizare spontană a acesteia pe coarda comică. Păcală, Tândală ca și, pe alte meridiane, Till Eulenspiegel, se revendică din același fond psihic hîtru ce se exprima pe o
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
deseori, satul constituie îndeobște obiectul unor execuții impresioniste, aidoma pînzei unui pictor care se deplasează pentru a lucra în aer liber (Peste rîu se apleacă salcia). Chiar atunci cînd intervin factorii de lexic local sau e adoptat un ritm alert, poporan, ochiul citadinului speculează subtilitatea pe care o poate obține din materia ce i se prezintă, urmărește șansele unei caligrafii. Tot mai frecvent accentul cade pe jocul expresiei care se autonomizează (Localisme). Ori intervine o rostire conceptuală, ușor didactică în chip
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
din 1903, referitoare la postumele eminesciene depuse la Academie de către Maiorescu în 1902, se potrivește și ediției de față. , dintre filele îngălbenite ale unor colecții de ziare nemaicitite de nimeni. Un Slavici care contrazice, în primul rând, imaginea de „scriitor poporan”, aflată în uz și azi, și care, în al doilea rând, ne obligă să revizuim eticheta de trădător. Opera, acum editată critic, o contrazice și, mai mult, ne obligă la o discuție lucidă despre realism și demagogie în politica românească
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
cu totul dezinteresată, este totodată un răsunet just al timpului și va servi vreodată ca material cercetătorilor viitori, pentru cari părerile contemporanilor vor putea fi destul de prețioase“. Gustul lui merge în sensul literaturii naționale. Epoca este a înfruntării dintre curentul poporan, cunoscut și ca, după numele revistei conduse la început chiar de Chendi și apoi de Iorga, sămănătorism, și simbolism, primul avatar al modernismului poetic, susținut de viitorul mare lingvist Ovid Densusianu. Chendi n-are antene decât pentru cel dintâi. Nu
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
asta România, în țara semnelor de circulație înscrise direct în caldarâm de bune ce sunt, cele mai scumpe șosele ale Evropei. Și în final cravatiștii. Da! Purtătorii de cravate de le mai zice intelectuali. Vai ce bine vor ei tuturor poporanilor, votanți sau nu, de crapă de ciudă șepcarii. Ei conduc corul reclamei comerciale fără de care n-ar exista cumpărători de pâine și atât, că poporanii mănâncă pâinea goală. Numai popii și șepcarii își mai pot permite ceva icre negre pe
A FACE BINE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384643_a_385972]
-
Da! Purtătorii de cravate de le mai zice intelectuali. Vai ce bine vor ei tuturor poporanilor, votanți sau nu, de crapă de ciudă șepcarii. Ei conduc corul reclamei comerciale fără de care n-ar exista cumpărători de pâine și atât, că poporanii mănâncă pâinea goală. Numai popii și șepcarii își mai pot permite ceva icre negre pe ea. Vezi Doamne pâinea, zahărul și grăsimea face rău sănătății, mai ales dacă le amesteci într-o prăjitură. De-ar fi numai atât nu-i
A FACE BINE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384643_a_385972]
-
întâlni cu noua violetă, o femeie în fața căreia îngerii și-ar smulge penele, dumnezeu și-ar declina creația, iar leonardo da vinci s-ar trage de barbă într-un surâs de ciocondă, ministerial, ca și cum le-ar da-o la cioc poporanilor. numără, (pentru a câta oară?), firele de violete; erau toate, nici unul în plus sau în minus, dar ce s-ar fi făcut dacă femeia avea anii cu soț? e căsătorită, și ce dacă! o aventură cu un corsar îi va
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
de muncă și mărirea productivității muncii. Va avea cine cumpăra iar produsul se va ieftinii sporind astfel salariul relativ. Totul potrivit unei decizii logice. Nu numai „șefii cei mari” iau decizii mai mult sau mai puțin logice. Omul de rând, poporanul luat în considerare numai în epocile electorale, ar trebui să ia și el „decizii logice”. Ar trebui să facă statului avansuri în sensul de a munci mai mult deși statul îl plătește mai puțin. Muncind mai mult la locul tău
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
un impas. Nu mai gândim, nu mai citim o carte, mergem doar la cârciumă și adunări electorale unde se capătă ceva. Teatre, cinematograf nu mai există. Au fost înlocuit de ANTENA 3 care urlă ANTIBĂSESCU. La atât se reduce cultura poporanilor de rând. Unde este cultura muncii? Dumnezeu ne spune să ne ajutăm singuri ca să ne poată ajuta. Cum poate oare Dumnezeu să-ți dea avere dacă nu te ajuți și singur cumpărând cel puțin un bilet la loto? Prostia este
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
județului Arad, Gheorghe Popa de Teiuș a numit peste 40 de notari români în localitățile județului (s.a)., urmărind astfel introducerea limbii române în administrație. În acest timp la Sibiu apare, din însărcinarea mitropolitului Șaguna “Cartea de citire pentru Școalele poporane “, scrisă de profesorul de la Institutul pedagogic -teologic arhidiecazan din Sibiu, Zaharia Boicu (1834-1903). Înființează "fondul de penziuni" al notarilor din Arad. Istoriograful maghiar Márki Sándor scria că "George Popa are merite în ceea ce privește reorganizarea administrativă a comitatului Arad și că sub
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
concediu” prin străinătăți și absolut toți sunt votanți LEGALI. Andrei Mureșanu, in secolul 19, a scris de bună credință versurile puse apoi pe o melodie a lui Anton Pan. Ca tribun și ziarist era șocat de lipsa de vitalitate a poporanilor contemporani. Este adevărat: „capul plecat sabia nu-l taie” dar prea multe „plecăciuni” duc la cocoșare. Azi în secolul 21 mai purtăm cocoașa și nimeni nu face nimic spre a ne verticaliza. Cel puțin câte puțin cu puținul. O dată și
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
alții. Așa se va alege ,,neghina de secară" și binele va triumfa, prin grele încercări, răul. Să nu uităm că marile personalități care au militat pentru o ,,Românie dodoloață" precum: luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu, umoristul naționalist I.L. Caragiale, prozatorul poporan Ioan Slavici și mulți alții în felul lor au fost la studii în străinătate ca să ia pulsul curentului de-atunci și l-au adaptat, întorcându-se și muncind în țară, creând în stil românesc, în dulcea limbă românească. Nu a
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
1882). Relatărilor de la fața locului făcute de I. Slavici ("prelungite taifasuri cu Slavici", zice Perpessicius) despre Sătmar i se vor fi alăturat și altele, cu siguranță, din povestirile lui Miron Pompiliu, "bunul Mirune" din Ștei, de lângă Beiuș, autorul culegerilor Poezii poporane de sub poalele Bihorului (publicate din 1869 în Convorbiri literare 12) care l-au familiarizat pe Eminescu, de timpuriu, cu folclorul transilvan. Nota lui D. Murărașu (deși nu este probată de eminescologi) poate proveni și din aceste dese referințe la "Sătmar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]