120 matches
-
a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi de copac. Soiurile de porumb tradiționale care se semănau pe ogoarele comunei noastre erau: moldovenesc, hângănesc, dinte de cal, nemțesc. Întreținerea culturilor se realiza prin aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și creației libere", iar prof. Gruia Novac despre corul „Armonia la 80 de ani". Alte articole puneau în valoare instituțiile culturale și oamenii Bârladului: V. Mălinescu, secretar literar la Teatrul „Victor Ion Popa" scrie despre „Teatru act de cultură"; Eug. Popușoi, muzeograf, despre „Muzeul «Vasile Pârvan» și educația patriotică; prof. Gh. Catană, directorul Casei de cultură a sindicalelor, despre „Cenaclul plastic «N.N. Tonitza» prezență 30 activă în viața spirituală a Bârladului", iar prof. Ioan Florea realiza un micro-interviu „Treptele pasiunii cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Costin Clit, “Mânăstire Moreni” de Gheorghe Ghenghe și Marin Rotaru, “George Tutoveanu” de Serghei Coloșenco, “Nu-i mai ajunge sufletului...” de C.D. Zeletin, “Valori spirituale tutovene” de Traian Nicola, “Caleidoscop memorialistic epistolar” de Constantin Parfene, „Trestiana” monografie arheologică de Eugenia Popușoi, „Documente bârlădene ferecate în metal” de Nicolae Mitulescu, „Călător... prin vâltoarea vremii” de Alexandru Mânăstireanu, o carte autobiografică a autorului ,Iubire”, versuri și proză de Al. Vlahuță, „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de Nicolae Belizelii, „Caragagi - sat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la judele de pace; spune tot minciuni și nu mai dă docariu. Harieta nu se află acasă, mă voi repezi duminecă la Cernăuți, spre a o aduce. Posed două mii șase sute douăzeci fr. în numerar, din banii prinși pe trei vagoane popușoi. Restul, cum ți-am scris, au remas nebătut și chiar ne va trebui, pentru că n-avem mai mult de trei fălci, pe care putem conta. M-am bucurat foarte mult că-ți merge bine în cura doctorului și, dorind să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
foc; galben, aburi; gastronomie; în geam; grîu; iaurt; ieftin; cu lapte; mama; ca la mama; mamalishky; Maramureș; mare; masă; mică; mmmm; moară; moldoveni; moliciune; mujdei; murături; naționalism; neplăcere; obîrșie; pescuit; nu îmi place; plăcere; plăcinte; cu pește; poate; poftă; popular; popușoi; prăjită; pufuleț; pufuleți; rară; rece; roată galbenă; român; română; românesc; românește; românitate; salivă; sănătos; sărbătoare; sărmăluțe; sătul; scaun; sfințenie; sîrmă; slab; slăbiciune; slănină; cu smîntînă; soare; șofer; taină; telefon; tocăniță; tradiții; tradițională; trăire; ulei; uscată; usturoi; vechi; vreau (1); 805
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină (6); gustos (6); muncă (6); popușoi (6); salată (6); țară (6); vară (6); grăunțe (5); păpușă (5); pîine (5); alb (3); bogăție (3); cocean (3); deal (3); pace (3); porumbel (3); vara (3); America (2); animale (2); bun (2); copac (2); găini (2); grădină (2); grîne
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care-ți place, / Că celelalte li-i face!""118 Învestit antropomorfic, cosmicul ilustrează devenirea umană, în cadrul ceremonialului de trecere, construind drumul inițiatic: "Noi tot răsăritu l-am colindat, / Pustiuri mari am călcat, / Munții cu piatră, / Pâraie cu apă, / Livezi cu popușoi, / Ș-am ajuns aici, la voi..., / Ș-amu să vă dăm de știre / Despre a noastră venire: / Că jupânului nostru mire / I-o venit vremea de-nsurat. În zori de zi s-o sculat, / Fața albă și-o spălat, / La icoane
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfântului Vasile, pentru "rodnicie", presupune "citirea" "rodului" în cărbunii proveniți de la un singur lemn, fag sau alt lemn tare: se înșiră un număr anumit de cărbuni pe vatră, se denumesc după roadele care se fac în acea zonă (grâu, secară, popușoi, orz, ovăz, barabule, etc.) și se lasă până a doua zi dimineață cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vînt, nu se pune cloșcă, că ies ouăle limpezi. Ca să-ți cadă găinile la cloceală, caută o potcoavă ce cade de la cai pe drumuri și o pune în cuibul găinilor. La ajunurile Bobotezei și Crăciunului, se pun cîteva grăunțe de popușoi sub așternutul și în locul unde are să șadă popa, ca să șadă cloștele vara; dacă popa nu șede, cînd iese, pe furiș îl petrece cu cociorva* și se pune femeia de casă în acel loc. Venind preotul la Crăciun sau Bobotează în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă să-i răcîie potecile de ciulini. Nu e bine a tăia găinile împiedecate. Cînd strigi găinile pe la ajunuri, n-ai să ai găini. Apă neîncepută, amestecată cu făină de popușoi, arsă, e bună de dat găinilor bolnave, stupind asupra lor. Picioare de găini să nu mănînci, căci nu poți să stăpînești vorba. G Cînd mănînci labe de găină, ai să spui minciuni. Să nu mănînci inimă și cap de găină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se îngroapă trestia cu care a fost măsurată umbra unui om. Se crede că omul acela va muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omul acela va muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd scapără, apoi le săgetează. Cînd tună, merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai puțin propice culturilor agricole, afirma el, putea deveni mai productiv și rentabil decât unul obișnuit, prin utilizarea instrumentarului adecvat. Și exemplifica, fără a ieși din spațiul românesc: "De vreo 20 ani se seamănă în învecinată Transilvanie, cu multă iconomie, popușoi prin o mașină de semănat ce se anină de al patrulea plug și apoi popușoii, în acest chip samanați, sau cartofele, se prășesc cu multă înlesnire prin altfeli de plug de prășit, la care trebuie numai un cal și patru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
obișnuit, prin utilizarea instrumentarului adecvat. Și exemplifica, fără a ieși din spațiul românesc: "De vreo 20 ani se seamănă în învecinată Transilvanie, cu multă iconomie, popușoi prin o mașină de semănat ce se anină de al patrulea plug și apoi popușoii, în acest chip samanați, sau cartofele, se prășesc cu multă înlesnire prin altfeli de plug de prășit, la care trebuie numai un cal și patru oameni, cari într-o zi isprăvesc mai mult și mai bine decât ar fi aice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Mai mult, spre a risipi îndoielile, el se oferea ca, în prezența unei comisii numită de guvern și "pe un pământ ce i se va însemna, va ara cu un asemenea plug cu doi boi, va samana cu o mașină popușoi sau și cartofe și apoi, la vreme cuviincioasă, cu alt plug va prăși și, în sfârșit, la vreme, va scoate cartofele cu plugul". Încredințate astfel în privința rentabilității lor, după efectuarea unor asemenea probe practice, autoritățile urmau să-și dea avizul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
găsi la fabrica de fer zilnic și bun câștig, apoi poziția lor să va îmbunătăți prin aceasta, încât s-ar pute cu mai mare înlesnire plăti cătră Ocârmuire și cătră monastire dările lor. În sfârșit, și productele monastirii, precum grâu, popușoii, brânză, carne, slănină ș.a. vor avea o bună vânzare, neputând coloniștii fabricii să producă aceste obiecte și care, cu bani gata, vor fi nevoiți pe toată ziua a le cumpăra. Mihalik de Hodocin BAR, Colecția Documente, pachet DCCVI/201 și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de harnicii plugari Și alăturați de boi Înco roată măi flăcăi Hăi, hăi De veți trăi și vom meni Și la anul vom veni Și atunci să vă găsim Cu holde bune și bogate Coșarele înfundate Cu grâu și cu popușoi Ia opriți pe loc flăcăi La anul și la mulți ani Aho Conpus de Vasile I. Plugar Hârsova Vaslui”. h. Cum a „câștigat” la Vaslui alegerile din noiembrie ’46, Blocul Partidelor Democrate Organizat sub imensa presiune a celor peste 600
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau următoarele: „...18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
găsi acum prilej să-i facă pe obraz” nu numai binefacerea dă satisfacții, ci uneori și răzbunarea; nora cea tânără încercă să refacă un oarecare echilibru acțional plătindu-i soacrei cu aceeași monedă; r. 25 : „să vă faceți moarte-n popușoi” chiar dacă minciuna nu e „propovăduită” în mediul rural, de multe ori e soluția multor probleme; în acest caz, nora cea mică recomandă mai mult o stare de neutralitate, indiferență, probabil pentru a le proteja sau pentru a se proteja pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pe dos ca să nu cazi. Mai scot și o mână, îmi pun ochelarii și atunci observ că cineva îmi zgândăre pavilionul urechii stângi cu o zbârnâitură de sonerie, jos pălăria! Mă bag înapoi în rufe și-o fac pe mortu-n popușoi. Tipu' sau cine naiba o fi dă să intre, ba chiar dă de-a binelea, pentru că nu mai deschide ușa și intră cu un picior prin ea. Tac și aștept. Aud: - Unde o fi bobița? Unde-i, c-o înghit
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Îmi spuse mie țiganca că m-oi duce de tânăr, dar știi cumetre, parcă-s prea holtei acum. - Ei, lasă asta, nu te gândi la așa ceva. Venii cu o vorbă la tine și să-ți aduc îndărăt banița ceia de popușoi pe care mi-ai dat-o. Hai, că de amu, te las cu Doamne ajută. Badea Eugel se ridică și atinse ușor mâna vânătă a cumătrului său. Simți răceala și o trase ușor. Să mă ierți, cumetri Gheorghi, dacă ți-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ar fi băut o gură de apă dar nu avea lângă ea. Înghiți în sec și continuă să pregătească lutul. “An călduros, dacă nu dă Dumnzeu ploaie, n-avem ce mânca. Apoi de...”. Se gândea la via de pe răzășie, la popușoii de pe vale, la fânul din Folești. Ce s-or face fără apă? Continua să frământe, gândindu- se la ale ei. Îi dădea zor, avea de lipit prispa, pe ici pe colo și casa; se găsea de lucru. O să o văruiască
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]