19,069 matches
-
află în secolul al douăzeci și unulea iar din punct de vedere ale nivelului de trai bâjbâie în- tr-un Ev Mediu întârziat? E drept, un Ev Mediu cu televizor în colibă - colibă unde se află adesea și capra râioasă, și porcul costeliv, și găina cotcodăcind a jale. PSD-ul știe că, pe termen scurt - adică până la alegerile anticipate - a dat marea lovitură de imagine a deceniului. Lordul Robertson s-a dovedit cel mai eficient agent electoral al regimului iliescian. Opoziția, din
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Înviere" și "punerea cu fața la zid, în noaptea unei percheziții". Secvențe impresionante din carte nu se mai regăsesc în film, deși ar fi putut furniza materie dramaturgică spectaculoasă ( scena întîlnirii la vorbitor dintre mamă și fiică, scena deținutelor "scufundate în balega porcilor", scena grupului de "sifilitice" repartizat printre "politice", și altele încă). În schimb, un moment din film care pare artificial (sosirea la Canal, printre deținute, a unei femei în rochie neagră, de seară, cu pantofi cu toc, și asta, aflăm, după
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
momentul cu un sicriu fastuos, coborînd, pe frînghii, de la aceeași fereastră). ..."De unde ai tu mușchii ăștia?", îl întreabă doamna doctor (oculistă) pe pictor; el are mușchii din mediul rural, de unde provine, și unde o invită pe distinsa doamnă la tăierea porcului; doamna acceptă invitația, dar e oripilată de ceea ce vede acolo, și o șterge de la pomana porcului, fără să-și mai ia rămas bun. Povestea "de dragoste" (de o "decență" dusă pe cele mai înalte culmi ale lipsei de naturalețe) se
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
îl întreabă doamna doctor (oculistă) pe pictor; el are mușchii din mediul rural, de unde provine, și unde o invită pe distinsa doamnă la tăierea porcului; doamna acceptă invitația, dar e oripilată de ceea ce vede acolo, și o șterge de la pomana porcului, fără să-și mai ia rămas bun. Povestea "de dragoste" (de o "decență" dusă pe cele mai înalte culmi ale lipsei de naturalețe) se intersectează cu alte fire epice, menite să configureze portretul unei lumi în tranziție. Aici apar: un
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
de visare o cumperi tu/ porțiunea mea de tăcere o cumperi tu/ porțiunea mea de un metru de doi o lași stelelor puturoase" (Piață...). Sau: "«Golem» strigă filozoful stînd pe tron în mijlocul/ Gropii de gunoi a orașului/ îmbîcsit în duhoarea porcilor grohăind" (Golem). Scatologia e la ea acasă: "o duhoare de metale în putrefacție/ bîntuind prin duminica orbului// oh lătratul de seară al îngerilor/ fecale de aur pe cărarea întortocheată a plîngerii" (Elegie). Ca și: "cerul să fie doar o calotă
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
doar o interpelare injurioasă? Nicidecum. „În realitate," ne luminează autorul, „Feții-Frumoși se confruntau cu o varietate specială, patrupedă, din rasa zmeilor de câmpie." Câinii de zmeu, aflăm mai departe, sunt niște literați și se hrănesc cu ce altceva decât cu... porci de câine. Deși pare o lume întoarsă pe dos, aici totul se articulează după regulile unei logici imbatabile. Cea mai savuroasă este, desigur, logica etimologiei populare. De ce să te chinui să cauți originile obscure ale cuvântului toroipan, când poți foarte
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
subiective de apărare ale zmeilor este următoarea: „Se fac că plouă. Cu paloșul voinicului în gât, zmeul deschide deasupra capului o umbrelă și, cu o expresie visătoare, fredonează ceva dintr-un film cu Gene Kelly;" urmând același spirit al limbii, porcii de câine nu sunt buni de mâncat decât atunci când s-au copt ... la minte. Nici numele autorului nu scapă distorsiunilor limbii zmee: așa cum aflăm de la început, periplul prin lumea „necuraților" culminează cu Zurba Inelară a lui Meer-Tscha, vestitul ciclu epic
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
Ding-Ding, programatoarea întîlnită de Omul-de-flori-cu-barba-de-mătase, personaj în aceeași zurbă, pretinde că le-a creat pe toate celelalte). Pentru ca în final cei doi comentatori literari ajunși la judecată pentru un caz de plagiat (maestrul Cornichonn, cîinele de zmeu, și Mr. K, porcul său de cîine favorit) să se descopere personaje în Zurba lui Meer-Tsca scrijelită pe buzduganul judecătorului. Partea a doua a cărții este la rîndul ei o enciclopedie, în mișcare, a neamurilor zmeiești și în același timp a tipurilor de basme
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
cutremure ca scuturați de friguri. Aveau un salonaș cu stîlpi de agățat hamacuri la înălțimi diferite, și bănci de lemn unde fiecare se așeza cum putea, dînd din coate, cu bagajele exagerate, baloturi de mărfuri, coșuri cu găini și chiar porci vii. Aveau cîteva cabine sufocante cu două paturi de cazarmă, mai întotdeauna ocupate de tîrfulițe amărîte care prestau servicii de urgență cît ținea călătoria. Întrucît în ultimul moment n-am găsit nici una liberă și nici n-aveam hamacuri, mama și
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
a cărui ironie e încă atît de rafinată! Iată însă parodia devenind nu predicație despre o cultură posibilă, ci descompunerea în sine a întregii culturi, cu zeii, monumentele, construcțiile, crologiile ei. Atunci cînd Pozzo îi ordonă slugii sale Lucky: «gîndește, porcule!», acesta începe să peroreze în stilul pedant-academic al unui profesor". Așadar principiul spiritualist-religios e folosit ca un reactiv al faptului estetic, care își revelă astfel profilul între echilibru și criză, într-o perioadă în care părelnica "descompunere ontologică și axiologică
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
de praf/ și-a început să șteargă urechile geniului" (minodora îl visează pe șam). Ori: "am venit la tine doamne/ să mă înveți ce să fac/ în fiecare noapte dedesubturile mele/ se ceartă cu învelișurile mele/ în fiecare noapte vine porcul/ și roade codită îngerului/ am nevoie de fluierul tău/ să facă ordine în mine" (psalmul lui șam). Ori: "ai grijă cum te porți benedict/ fii că oul cleios/ nici prea tare nici prea moale/ fii că pepenele/ nici copt nici
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
ale lui Jirinovski, la redesenarea geografiei și la resemnificarea istoriei. Vedem revoluții în direct, privim catastrofele naturale și dramele sociale ca pe niște simple ficțiuni și ne implicăm înfiorați în construcții fictive îndoielnice. La televizor vedem o nouă specie de porci care mănîncă bare de fier și granule de beton, populații de cîini apatici și hămesiți, schelete de pui care, aduse în gros plan, par monumentale rămășițe de brontozaur. Dar indiferent de ce am vedea și dincolo de intențiile și de onestitatea celor
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Matei al lui Ghici tocmai intrase și el În curte. Elena s-a Îmbujorat și a tresărit când ne-a văzut. Fiersese apă Într-un ceaun mare, iar alături lui, pe un grătar, Într-un ibric, țuică. Paiele de pârlit porcul erau pregătite. Sarea pentru frecat șoricul era și ea pe un scaun, alături. Cuțitele, ascuțite. Mirosea, În sfârșit, a pace În cer și Crăciun pe pământ. - Bine, mă, Gheorghe, să nu-mi spui tu că tai porcul? Că doar mă
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Paiele de pârlit porcul erau pregătite. Sarea pentru frecat șoricul era și ea pe un scaun, alături. Cuțitele, ascuțite. Mirosea, În sfârșit, a pace În cer și Crăciun pe pământ. - Bine, mă, Gheorghe, să nu-mi spui tu că tai porcul? Că doar mă știai acasă!... Și dacă nu ne ajutăm noi Între noi, atunci cine? - l-a certat, În glumă, bunicul. - De dimineață, te-am văzut supărat și-am zis să te las să-ți treacă... De, Bircă ăsta, că
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Gheorghe, ești bolnav? Nu te știam așa lingav! - Om cuminte, nu ca noi! Să-și vadă treaba făcută și... are el timp! - a răspuns bunicul privind când la unul, când la altul. Dar dacă tot nu bei, să fii scos porcul din coteț! În curte, e și locul mai uscat, e și mai ușor de umblat cu el... Nea Gheorghe a intrat cu o bucată de mămăligă Învechită, În cocină. A ademenit animalul și l-a legat cu o sfoară de
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
uscat, e și mai ușor de umblat cu el... Nea Gheorghe a intrat cu o bucată de mămăligă Învechită, În cocină. A ademenit animalul și l-a legat cu o sfoară de un picior, apoi l-a Împins să iasă. Porcul s-a speriat și a luat-o la goană. - Țin-te, mă! Prinde-l, bă! Mă, oameni buni! O făcurăm! Să vezi și să nu crezi! Ca acum doi ani, la tine! Bă, Costică, fir-ar să fie! Și-a
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
doi ani, la tine! Bă, Costică, fir-ar să fie! Și-a amintit el și s-a făcut, dintr-o dată, vânăt la față. - Huoo... ho... ho! Afurisitul! Ușurel cu tata! Lasă-l, mă, pe seama mea!, s-a repezit Costică după porcul speriat. În curte, a intrat, târându-și picioarele, Însă drept ca lumânarea, și moș Gogu, tatăl lui Gheorghe. Stătea cu baba lui, singuri, dezlipiți de sat, Într-o casă, În gura unei vâlcele, rupt parcă de lume. Acolo, crescuse și
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
așa..., acum eram pașalâc turcesc! - Lasă, mă, copilul! Ușurel, tată, ușurel! Vezi că e pe-aci! - m-a apărat bunicul când și-a dat seama că Îmi luasem inima În dinți și voiam să mă Întorc, dar nu găseam cuțitul. Porcul se zbătea și țipa ca prins În menghină. Nu mai auzeam nimic. - Hai, du-l! Du-l tu, că ești bărbat, ce Dumnezeu! - m-a Îndemnat Elena În timp ce mia pus În mână ditamai hangerul. Câteva clipe mai târziu, bietul animal mai
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
am vrut să Întreb, Însă m-am abținut. Nu cred că cineva din cei prezenți ar fi putut să-mi răspundă ca la carte, iar de păreri, de vorbe de-aiurea, nu aveam chef. - Auzi, de ce trebuie oamenii să taie porcii, acum, de Crăciun? - am Întrebat-o, totuși, pe Elena. - Cum, de ce? Pentru că vin sărbătorile și pentru că... trebuie să mâncăm șorici. Îți place? Îți place, că știu eu!... Și pentru că vin colindătorii... Hai, mergem și noi? Uite, așa... ne mai latră
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Într-un fel de morală. Eu mă temeam de ochii lumii, ea nu. Eu complicam tot, despicam firul În patru, În șase... Ea simplifica orice și-mi părea fericită și puternică. Așa arăta când flăcări jucăușe coceau șoricul pe spinarea porcului. M-am bucurat și, fără să vreau, o sorbeam din ochi. - O să-i Împărțim când ne-ntoarcem la oraș, la coana Leonora. Musai să-i facem și ei parte măcar de un suc și o prăjitură, că altfel...- am glumit
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Printre cuvintele tari ale colocvialității se strecoară, uneori fără intenție, versuri ale vechii poezii cu pretenții metafizice: "să-i dau neantului din farfurie/ cum fac răniții", "ne supse soarta/ cînd am murit ne supse/ născusem ligheane să mîncăm// luarăm și porcii din ligheane/ doar un nimic cu murături/ sub plăpumi". Dar și parodii ale limbajelor: "a trepidațiilor reproduse de tranziență/ (și Toeffler și postmodern aspect)/ și verdictele și la obiect etc.", "în temnița lui iată poetul/ vai pasul iuțește-l nu
O carte care se vrea șocantă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15166_a_16491]
-
seria "Restituiri"), încheiem cu un savuros "jurământ de credință": "Pă noao țări, pă trei mâncări, pă ziua de ieri, pă spatele vântului, pă fata juciului, pă coada măgarului, pă ciuma pădurii, pă apa vinerii, pă spuma Dunării, pă picioare de porc ce ești, cu coaste cu șold cu tot, perire-ai cu tot, pă oală, pă boală, pă pistoale, pă p... toți în iale, pă lunei, pă macavei, pă marțolea cu fasolea [...], pă fus și pă toți cei, dacă vei fi
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]
-
muzeu./ Discursuri în aerul crud,/ calorifere sparte, meșteri pe schele.// Bonom, primarul molfăie numele/ unor scriitori pe care nu i-a citit,/ deși i-au adus nota supremă/ la școala interjudețeană/ a roșului partid.// Decembrie 1998./ Creștinii cu bani înjunghie porci/ bine hrăniți cu mătreața istoriei/ municipale.// Ei sînt veri cu primarul,/ vecini cu prefectul, sînt finii/ redactorului șef.// Numele lor, tămîiat de fumul porcilor lor,/ se înalță grohăitoare din tulbure/ zăibărel, din localnice dicționare” (Bîrfind ca filosofii). Nimic din ce
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
au adus nota supremă/ la școala interjudețeană/ a roșului partid.// Decembrie 1998./ Creștinii cu bani înjunghie porci/ bine hrăniți cu mătreața istoriei/ municipale.// Ei sînt veri cu primarul,/ vecini cu prefectul, sînt finii/ redactorului șef.// Numele lor, tămîiat de fumul porcilor lor,/ se înalță grohăitoare din tulbure/ zăibărel, din localnice dicționare” (Bîrfind ca filosofii). Nimic din ce ar putea fi relevant posturii revoltate a poetei nu scapă ochiului d-sale. Sub aciditatea consemnării putem desluși liniamentele unei micromonografii. Murdăria postcomunistă figurează
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
contrastul dintre o înșiruire plină de aluzii și un răspuns perfect imprevizibil și chiar absurd (“Mic mundur / Se suie pe picitarcă, / Și picitarca / Pe mic mundur / Nu se suie” = Cloșca și motanul; “Titirișca-prișca / Se poate sui pe titirișcoi-priscoi”... = Coțofana pe porc); o lungă enumerare (“Lată peste lată...” etc.) e decodată printr-un șir de termeni: “fața casei, cu vatra, focul, pirosteile, ceaunul, apa din el, mălaiul și făcălețul”. Aceste mecanisme ale comunicării ritualizate au fost deja descrise în lucrările mai vechi
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]