2,514 matches
-
Olt. Din fericire, nimeni nu s-a înecat. Teșcuțoaia era o copilă atunci, nici nu era cunoscută sub această poreclă, pe care a căpătat-o măritându-se cu unul Teșcuț. La fel ca ea, „fie-sa”, Hobzoaica, și-a căpătat porecla de la bunicul meu, Hobza. Numai că în timp ce Teșcuț era nume, Hobza era poreclă și se datora faptului că bunicul icnea din toți rărunchii atunci când ridica ceva foarte greu: - Hooobza! Înainte de întâmplarea cu „podu’ de scripeț”, se petrecuse un alt fapt
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
nici nu era cunoscută sub această poreclă, pe care a căpătat-o măritându-se cu unul Teșcuț. La fel ca ea, „fie-sa”, Hobzoaica, și-a căpătat porecla de la bunicul meu, Hobza. Numai că în timp ce Teșcuț era nume, Hobza era poreclă și se datora faptului că bunicul icnea din toți rărunchii atunci când ridica ceva foarte greu: - Hooobza! Înainte de întâmplarea cu „podu’ de scripeț”, se petrecuse un alt fapt, legat tot de calea ferată, care, chiar și după ani și ani, stârnea
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
și enumerarea continuă !) Și iată și o fată, în galeria de doamne, cucoane, femei de afaceri, asistente șefe și cameriste: Tânăra țigancă se numea Rudaru Anastasia, dar până și ea își amintea propriul nume cu greu: toată lumea o cunoștea sub porecla de “Ciorica”. Avea un trup bine făcut și un chip frumos, cu ochi mari și buze groase. Personajul este duios, sincer, are suflet. „L'âme est innee � elle-même!” susține Leibnitz în „La monadologie”, dar scriitorul știe acest amanunt și dedalează
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
orașul meu natal și priveam către fărbăria bunicilor mei care abia se întrezărea albă prin ceață dincolo de Timiș. Știam că bunicii sunt morți și că acolo nu mai trăia decât uica Ionel, singur, bolnav, pe care toată lumea îl cunoștea după porecla sa, Voghez, ciudată alcătuire fonetică. N-aș fi bănuit niciodată de unde i se trage porecla asta, dacă domnul profesor Bonea, fostul său coleg de clasă, nu mi-ar fi povestit că odată, la o lecție de geografie, uica Ionel, pe
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
ceață dincolo de Timiș. Știam că bunicii sunt morți și că acolo nu mai trăia decât uica Ionel, singur, bolnav, pe care toată lumea îl cunoștea după porecla sa, Voghez, ciudată alcătuire fonetică. N-aș fi bănuit niciodată de unde i se trage porecla asta, dacă domnul profesor Bonea, fostul său coleg de clasă, nu mi-ar fi povestit că odată, la o lecție de geografie, uica Ionel, pe atunci elevul Lupea A. Ion, ar fi pronunțat cu inocență „voghez” în locul numelui munților Vosgi
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele sunt niște micromituri. Zdoncan când era mic zdroncănea blănile patului, Ouăbei, fost negustor de ouă, striga : ouă bei (bă), Besensac are o istorie și mai ciudată. L-a adus boieroaica în sac, fiind prins la furat și de frică
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele sunt niște micromituri. Zdoncan când era mic zdroncănea blănile patului, Ouăbei, fost negustor de ouă, striga : ouă bei (bă), Besensac are o istorie și mai ciudată. L-a adus boieroaica în sac, fiind prins la furat și de frică, săracul
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
o istorie și mai ciudată. L-a adus boieroaica în sac, fiind prins la furat și de frică, săracul, trăgea câte una... Cârcâdaț este numele unui joc, de-a pitita. De fapt nu se poate stabili o distincție clară între poreclă și nume. În sat oamenii nu se strigau cu numele de botez, ci cu poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
și de frică, săracul, trăgea câte una... Cârcâdaț este numele unui joc, de-a pitita. De fapt nu se poate stabili o distincție clară între poreclă și nume. În sat oamenii nu se strigau cu numele de botez, ci cu poreclele: Mantaroșie, Împușcatu, Marmporoșblanc, Pilelungă, Troscot, Usturoi, Udubeașcă etc. Personajele folosesc proverbele și zicătorile locului: Stare-ai bumben! Dau din coadă să ies din iarnă, aștezău, adică așa să-ți ajute Dumezău, salut când se țesea în război. Înjurătura la țăranul
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Florin Damian și Iosif Ioan Șimon. Ar mai fi și alții, dar au trecut peste mine câțiva ani buni de când m-am despărțit de aviație și îmi scapă acum alte nume. Adevărul este că mai ușor mi-i amintesc după porecle, fiindcă în aviație, noi colegii, mai mult ne știm după ele. De exemplu, îmi amintesc de colegul Geolgău - este porecla unui coleg drag - însă numele îmi scapă pe moment. Știu că acum a ajuns destul de sus, mulți dintre cei cu
INTERVIU CU UN AVIATOR , MARIAN COVACHE- PARTEA A VII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_parte_cornelia_viju_1384531936.html [Corola-blog/BlogPost/363159_a_364488]
-
m-am despărțit de aviație și îmi scapă acum alte nume. Adevărul este că mai ușor mi-i amintesc după porecle, fiindcă în aviație, noi colegii, mai mult ne știm după ele. De exemplu, îmi amintesc de colegul Geolgău - este porecla unui coleg drag - însă numele îmi scapă pe moment. Știu că acum a ajuns destul de sus, mulți dintre cei cu care am lucrat zboară încă la timpul acesta, încă mai duc peste hotare mândria aripilor românești și au strâns în urma
INTERVIU CU UN AVIATOR , MARIAN COVACHE- PARTEA A VII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_parte_cornelia_viju_1384531936.html [Corola-blog/BlogPost/363159_a_364488]
-
ghete. A fost mare bâlci...Antisemitism... -Când am stat în cameră cu Cucu Paul și Vasile, difuzorul era mereu dat la volum maxim. Paul se enerva și arunca cu papucul în el pentru a-l opri. -Aveam doi colegi cu porecla « Țiganul »...Jean și Stoica...Dar și un Cocoș (Popa)...Ion Ionescu (Jean), viitorul Vice RENEL, era constănțean, brunețel, sociabil (D-zeu să-l odihnească!). Îmi amintea de marele actor constănțean Jean Constantin: La un restaurant în Mamaia, Jean Constantin și
CINCIZECIMEA ENERGETICIENILOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1467377930.html [Corola-blog/BlogPost/380986_a_382315]
-
niciodată!” (Mark Twain) Moto II: „Oamenii m-au dezamăgit de multe ori, câinii - niciodată!” (Marian Pătrașcu) I Bunicul meu dinspre mamă, Gheorghe Costea, zis Hobza, a murit în vara anului 1958, când eu aveam vârsta de cinci ani și jumătate. Porecla asta ciudată i se trăgea de la faptul că, de fiecare dată când trebuia să ridice ceva greu, se opintea și icnea din toți rărunchii: - Hooobza! A murit tînăr, bietul de el, la doar 56 de ani. Încă de copil se
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
și Dumitrică al Costii, și de fratele lui cel mic, Ion, zis Clopățăl. I se spunea Dumitrică fra¬te¬lui mai mare pentru a-l deosebi de tatăl lui, Dumitru; de altfel, acest nume diminu¬tivat, căci nu era o poreclă totuși, sugera că el este copilul lui Dumitru, bătrânul. Clopățăl - porecla fratelui mai mic, Ion, i se trăgea de la faptul că acestuia îi plăcea tare mult să pună de gâtul oilor și al măgarilor clopote care să nu sune două
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
zis Clopățăl. I se spunea Dumitrică fra¬te¬lui mai mare pentru a-l deosebi de tatăl lui, Dumitru; de altfel, acest nume diminu¬tivat, căci nu era o poreclă totuși, sugera că el este copilul lui Dumitru, bătrânul. Clopățăl - porecla fratelui mai mic, Ion, i se trăgea de la faptul că acestuia îi plăcea tare mult să pună de gâtul oilor și al măgarilor clopote care să nu sune două la fel. Așa se face că, atunci când turma păștea, el sta
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
mașină de făcut lâna pe apa Boii. Cu excepția lui Sase, până după venirea comu¬niștilor la putere, toți fuseseră și cârciu¬mari, brutari sau ținuseră prăvălii. Morari au conti¬nuat să fie chiar și după marea naționa¬lizare. Cebuc avea porecla asta fiindcă omul spunea cebuc în loc de ciubuc. Astfel, înainte de a încheia o afacere, el întreba invariabil: - Da’ mie-m’ iese vr’un cebuc, ceva- cumva? Tămădău era o poreclă datorată faptu-lui că Dinu Sporiș avea o înjurătură proprie și personală
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
nuat să fie chiar și după marea naționa¬lizare. Cebuc avea porecla asta fiindcă omul spunea cebuc în loc de ciubuc. Astfel, înainte de a încheia o afacere, el întreba invariabil: - Da’ mie-m’ iese vr’un cebuc, ceva- cumva? Tămădău era o poreclă datorată faptu-lui că Dinu Sporiș avea o înjurătură proprie și personală: atunci când era supărat sau ceva nu-i ieșea, zicea cu năduf: - ’Tui Tămădău’ mă-sii! Interesant este faptul că după ce tot sa-tul i-a adoptat această poreclă, omul nu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
era o poreclă datorată faptu-lui că Dinu Sporiș avea o înjurătură proprie și personală: atunci când era supărat sau ceva nu-i ieșea, zicea cu năduf: - ’Tui Tămădău’ mă-sii! Interesant este faptul că după ce tot sa-tul i-a adoptat această poreclă, omul nu mai înjura astfel decât arareori, și atunci - când se scăpa. Sase își datora porecla faptului că, până prin adolescență, nu putea pronunța șase, ci sase. Mama lui era poreclită Băloasa, deoare¬ce, atunci când vorbea mai mult, se spuza în
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
supărat sau ceva nu-i ieșea, zicea cu năduf: - ’Tui Tămădău’ mă-sii! Interesant este faptul că după ce tot sa-tul i-a adoptat această poreclă, omul nu mai înjura astfel decât arareori, și atunci - când se scăpa. Sase își datora porecla faptului că, până prin adolescență, nu putea pronunța șase, ci sase. Mama lui era poreclită Băloasa, deoare¬ce, atunci când vorbea mai mult, se spuza în colțurile gurii. Băloasa avea pruni mulți și vin- dea țuică la litră și la fele, adică
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
sau Oara lu’ Pluștea, Tia lu’ Ion Șorega și Linuța lu’ Boromiz, zisă Boromizoaia, care era „spe- cialistă” în datul cu bobii . Cojocărița era soră cu moșu’ Hobza și stătea în Capu’ Satului, chiar peste drum de noi, Ficu era porecla lui bărbatu-său. Porecla de Mitu Mat venea de la faptul că în casa lui Dumitru Frântu a început să funcțio¬neze pri- mul MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
Tia lu’ Ion Șorega și Linuța lu’ Boromiz, zisă Boromizoaia, care era „spe- cialistă” în datul cu bobii . Cojocărița era soră cu moșu’ Hobza și stătea în Capu’ Satului, chiar peste drum de noi, Ficu era porecla lui bărbatu-său. Porecla de Mitu Mat venea de la faptul că în casa lui Dumitru Frântu a început să funcțio¬neze pri- mul MAT, cârciumă coope¬ratistă, bufet - cum ar veni, inițialele acestea provenind de la titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
titu- latura de Monopolul Alcoolului și Tutunului. De fapt, Mitu Mat avea cârciumă încă dinainte de venirea comuniștilor la putere, dar fusese primul câr¬ciu¬¬mar care-și donase cârciuma statului, mai precis - Cooperației de Consum. Pluștoaica era poreclită astfel după porecla lui bărbatu-său, care murise, Pluștea i se spunea. Ea se luase a doua oară cu unchiul meu, Nicolae Pătrașcu, zis Laie Chircuț sau Șchio- pu, fiindcă șchiopăta - se întorsese din răz¬boi rănit la piciorul stâng pe care-l
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
visezi . Eu n-aș ieși nici la poruncă Cu fața asta ca o ...șuncă Și- aceiași haină zi de zi La muncă . La mall cănd vine doar o știi Parca-i fantomă printre vii. Auzi tu mamă căte-mi spune Căte porecle baba-mi pune Și prin oraș aleargă pe ascuns Să le adune? De-ar fi să-i dau și eu răspuns Drept la părnaie am fi ajuns ! Să-mi spună mie că-s satană Că sunt săracă și golană Ce-
RIVALELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1454024603.html [Corola-blog/BlogPost/384019_a_385348]
-
fost ambasador al României la ONU și mai apoi în Statele Unite) [2] Zoe Dumitrescu Bușulenga, Eminescu, Editura Tineretului, București, 1963 [3] Este vorba de renumita regizoare de teatru Zoe Anghel Stanca, fosta mea profesoară de arta actorului. [4] Kiwi (kiwies), poreclă cu care îi alintă australienii pe neozeelandezi. [5] Alain Guillermou, doctor în litere, profesor la Sorbona (Ecole Nationale des language orientales vivantes), a scris un studiu despre Eminescu, cu titlu „La Genèse Intérieure de poèsies d’Eminescu”), apărut la Paris
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
Și n-ar fi suferit, poate, dacă cei clevetitori le-ar fi dat pace. Dar ți-ai găsit! Nu se mulțumeau să-i vorbească în spate, nu! Le aruncau vorbe supărătoare și în față, nu se sfiau să le găsească porecle. Mai ales, de bărbat râdeau. În loc să-i dea binețe, îl întrebau cu glas prefăcut mieros dacă iepuroaica i-a mai născut vreun pui, chit că erau la curent cu numărul odraslelor omului. Azi așa, mâine așa, până bietul creștin se
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1418071076.html [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]