2,519 matches
-
unui canal în albia căruia marea muzică să se zbenguie în voie, nepieptănată de timp și nemachiată de cuvinte. A fost botezat Radio România muzical, poreclit apoi George Enescu (cu acea veselie cu care numai noi românii știm să împărțim porecle). Ca la orice naștere durerea și privațiunea, ce stau ferm în fața creației, au fost mai demne decât retragerea strategică spre locurile în care sălășluiesc liniștea și solitudinea. Iar cei ce au trudit la această naștere au dat dovadă, desigur, de
O ureche imensă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13878_a_15203]
-
de persoană - are avantajul de a folosi înregistrările făcute în diverse contexte administrative, de control sau utilitare: de la mai vechile liste de impozitare pînă la modernele cărți de telefon. În măsura în care se ocupă și de numele neoficiale - sisteme tradiționale de apelative, porecle etc. - devin și în cazul său indispensabile cercetarea de teren, ancheta de tip sociolingvistic și dialectal, folosirea chestionarelor. Cînd vor fi făcute publice mai multe documente din arhivele Securității, respectivul material va fi numai bun de utilizat pentru studii onomastice
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
cazan cu apă" (Evenimentul zilei = EZ 2748, 2001, 18); "cormoranul botezat imediat de personalul restaurantului cu numele Goguță"; "Cormoranul Goguță este clientul cel mai fidel al restaurantului" (EZ 1863, 1998, 2); "pitonul, botezat ŤMișuť" (EZ 1938, 1998, 1). Atribuirea de porecle tipic umane intră în aceeași ordine de idei: "Carmol, leul cu față de bețiv"; "ăsta n-are nume, da' i-am zis Carmol, că are față de bețiv" (EZ 3361, 2003, 4). În cazul cîinilor și al pisicilor "comunitare", atribuirea de nume
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
noi capul, țeapăn, mișcare de lup. Mașina lui se hâțână cu putere, dezordonată, părându-mi-se un pachiderm pornit la atac. Pe fochist îl cheamă Guriță. Vorbește cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un moment porecla. Treptat, printre lopețile de cărbune aruncate, când își închipuie el că am învățat și eu, mă lasă și pe mine să-mi fac meseria, și-l imit conștiincios. Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le văd eu, dar altfel
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
ce avea mari șanse la acea vreme să fie o minciună: "O mare actriță tocmai s-a născut". Se știe, era vorba de Vanessa Redgrave, iar ceea ce v-am povestit reprezintă a mai cunoscută anecdotă despre ea. Mai puțini știu porecla pe care i-a dat-o, ani mai tîrziu, dramaturgul John Osborne care nu o putea suferi, anume "Big Van" (van însemnînd furgonetă în engleză). La capitolul prieteni, Vanessa o înregistrează pe Jane Fonda. Fiica pe care aceasta o are
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
nu avea îndoieli, am putea zice, părea/pare încrezut. Pe atunci, dacă ne amintim corect, caii de bătaie ai criticii și ai indignării erau diriguitorii fotbalului românesc, faimoșii ”Nașul” și Mitică Dragomir ce urma să fie mai bine cunoscut sub porecla ”Oracolul din Bălcești”. În ultima vreme, angajat în trustul media patronat de Dan Voiculescu, are o evoluție de jurnalist de investigare care, de la un moment dat, devine ciudată, ca să nu spunem suspectă. Dacă investigațiile legate de gala Bute și de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
tot mai scurt ocol zăpezii pe alee. Si frigului din noi îi dau ocol, Să-l strângă-n coșul pieptului căldură, Leagănă sita cu nămol Să scurgă cea din urmă picătură. Pe vremuri, Ludovic al XlV-lea, prea minunatul rege-pară, Porecla îi venea de la obrajii în grăsime, Păstra din pântecosul fruct zaharisit de soare Miezul, la el, iar coaja la prostime. Iar hoții lui se pricopseau cu titluri înalte, Purtau veșminte de nobili și peruci Pline de cârlionți și bucle, Să
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
Eminescu-femeie: acest gînd este, pentru mine, cea mai dulce desfătare. 5. EMINESCU UNGUR. Eminescu adevărul este că vorbea cam stricat. Eminescu adevărat. Și scria cam stricat. Și noi am crezut, la început, că era grec, fanariot. Sau turc, de unde și porecla cu Emin-aga. Sau, mă rog, Emin-Pașa. Pînă și asta, ibovnica lui, una Veronica, numită așa pentru că, probabil, avea boli venerice, oh, daa, era o femeie ușoară, îl poreclea cu porecla asta. Cică îl dezmierda! Hait, dar cum să alinți pe
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
la început, că era grec, fanariot. Sau turc, de unde și porecla cu Emin-aga. Sau, mă rog, Emin-Pașa. Pînă și asta, ibovnica lui, una Veronica, numită așa pentru că, probabil, avea boli venerice, oh, daa, era o femeie ușoară, îl poreclea cu porecla asta. Cică îl dezmierda! Hait, dar cum să alinți pe cineva c-o așa o vorbuliță? Cum să-l răsfeți pă cineva, pe unul, pe ibovnicul tău cu Emin-aga? Ce, era el agă? Jîndarm? Polițist? Lefegiu? Eminescu era ungur toată
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
fi. La șase ani știa să călărescă un poney, la opt deja cînta la pian binișor. Au iubit-o cu toții și au răsfățat-o și mai mulți. Nu e puțin lucru să te placă cei din jur.Iguazu e o poreclă mai nouă, i-a pus-o într-o seară ploioasă Romero, pictorul, iubitul ei din Paris, pe vremea cînd abia se cunoșteau. Încercînd să convingă audiența, cam amețită mai mult de vinurile franțuzești și argentiniene decît de instalațiile aiurite ale
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
șef de grupare, era familiar și colocvial, admitea să fie contrazis, replicînd însă șfichiuitor, ce e drept, în termeni a căror causticitate cîteodată rănea. Reputat pentru maliția, pentru sarcasmele sale, pentru plăcerea de a inventa, atît amicilor cît și inamicilor, porecle stîrnitoare de rîs, ce făceau ocolul lumii literare, rău de gură, deschis cu benigne voluptăți, în fond, zvonisticii cancaniere, colportate telefonic pentru că era sedentar de nevoie, Paul Georgescu a putut să treacă în ochii unora drept un neobosit urzitor de
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
și litere, sau mai brutal moderna versiune a lui Vincent Ravalec, ce întărește apăsat latura erotică a poveștii, plasată în lumea dură și confuză a oamenilor de film și a festivalului de la Cannes și aceasta pornind chiar de la titlul Cucendron (porecla răutăciosă dată de surorile vitrege în versiunea lui Perralut), traductibil prin Curucenușeasa sau ceva asemănător, în același registru. Ce să mai spunem despre Frumoasa din Pădurea Adormită, devenită la Catulle Mendès Frumoasa din Pădurea Visată, la Pierre Gripari Alba Frumoasa
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
oră în mashină, de kredeam ko sa plătesk dreaq' iar vreo amendă" (lumivirtuale.ro); "kred ka yau spart cracker-ii compul shi nu shtiye kum sal repare" (forum.apropo.ro); "am terminat joku" (warzone.ro). Semnul distinctiv k apare și în porecle, pseudonime, "nume de scenă" (Kreeru', Teakă, Nea Kalu ' etc.). Și mai recentă e folosirea rebusistică a literei k, cu valoarea dată de numele ei - ca sau (ținînd seama de renunțarea la diacritice) că. K face parte dintr-un cod de
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
armonia ambiantă... D.J. Pentru mine, numele Picenie, într-un roman francez este de departe cel mai simpatic și exotic cu putință. La ce corespunde el, în viața reală? Și mătușa Vera? O.L. Picenie înseamnă prăjitură în rusă, este o poreclă pe care micul Fedka și fratele lui i-au dat-o preceptorului lor, din cauza petelor de bătrânețe care-i pătează pielea de pe față, ca o prăjitură care a stat prea mult la cuptor. Cruzime a celor tineri la adresa bătrânului lor
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]
-
Constantin Țoiu Porecla domnitorului teribil și drept, ce străbătu atâtea veacuri istoria română, o fac azi și mai actuală tâlhăriile atingând apogeul. O dată cu ea revine în forță și poezia clasică a lui Tudor Arghezi, pe care generații întregi o învățară, câteodată pe de
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
pulovere lălâi. Jocurilor erotice incerte cu țigăncușa Giorgi, tovarășa ei de joacă, subconștient percepute ca interzise, le corespund peste ani temerile adolescentei îndrăgostite de Alin, de Tudor, de Ion... De ce, însă, tot acest periplu printre amintiri este așezat sub semnul poreclei Chelbasan? Un posibil răspuns poate fi găsit chiar în caracterul fragmentar al rememorării, nu doar în sensul de incomplet, dar și al succesiunii fluctuante, al revenirii. Regresia voluntară în memoria copilăriei nu are simplitatea rememorării exclusiv narative, ci este însoțită
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
ne susții cauza pierdută cu fidelitate și curaj. Vei putea spune ce dorești cu drept de vot consultativ. Mâine te vei Întâlni cu Domnul Ion Mihalache. În privat. Îți mulțumesc !” Pe la cinci apăru un preot din Râmnicul Vâlcea. Preotul Marină, porecla primită după ce lucrase pe un vapor, În tinerețe. Eni Îl cunoscuse când avea 11 ani. Fusese găzduit la el Întro vară, pe timpul vacanței, cănd culegea ciuperci prin pădurile Învecinate. Acum era sprijinit de omul lui Stalin, Bodnaras, pe carel adăpostise
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
modificările de versuri făcute de Tudor Arghezi. De parcă s-ar lua, în materie de gust artistic, la întrecere cu ilustrul său părinte. Iată trei modificări din Fabula: a) în ediția din 1959, versul 30 se citește: "Că te vezi, după poreclă, în Esop ca-ntr-o oglindă". "Târâirea" sunetului o ("o oglindă") l-a făcut pe Tudor Arghezi să schimbe versul: "Că te vezi, după poreclă, în Esop, ca în oglindă"; b) versul 39 se citește, în ediția din 1959: El
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
din Fabula: a) în ediția din 1959, versul 30 se citește: "Că te vezi, după poreclă, în Esop ca-ntr-o oglindă". "Târâirea" sunetului o ("o oglindă") l-a făcut pe Tudor Arghezi să schimbe versul: "Că te vezi, după poreclă, în Esop, ca în oglindă"; b) versul 39 se citește, în ediția din 1959: El ajunse-o marfă vie și din târg în târg, vândut", dar în Scrieri și în Versuri (1966): El ajunse-o marfă vie și, din bâlci
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
Adevărul e că n-am prea multe de spus despre tineri. Nu că n-aș vrea, dar argumentele sunt cam puține. Și cele pro, și cele contra. Am obosit să tot vorbesc despre lingăul năstăsian, alintat de beneficiarul limbilor cu porecla "tânărul Titulescu", și despre suprarealista Daciana, singurii juni de aparat cât de cât vizibili. Vorba lui Alex. Ștefănescu: cum naiba poate fi om tânăr pesedist?! Și totuși, nu mă abțin să nu citez o mostră de gândire avansată, așa cum a
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
adevăr, dac-ar avea o brumă de competență, ce nevoie-ar avea de cârja politicului? (Ilustrul nume al Brătienilor a mai fost compromis o dată, la începutul anilor'90: atunci, un descendent al familiei s-a ales, în urma prestației hiperjenante, cu porecla "Cartof"! După cum merg lucrurile, nici Matei nu poate aspira la mai mult!) În plus, pactul lor cu Vadim e vorbă goală: ce garanții au că "supușii" lor vor vota cu Măscăriciul național? Absolut nici una! În fapt, nici nu e nevoie
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
poți să faci tu mai bun, cu mijloacele tale, și mai sincer. Viața e un păcat lung fiindcă am ratat-o." (pp. 81-82) Ca o ironie semnificativă pentru acest fragment de proză decepționistă, vorbitorul, profesor de română de liceu, are porecla Mesia. Cu abilitate, Constantin Țoiu introduce în materia prozelor și în răsfrângerile lor de un umor amar suficiente elemente caracterizante pentru lumea nouă. Între imaginea-stas, cosmetizată, a propagandei și secvențele, aparent fără liant, ale povestirilor există o distanță care nu
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
îndoită. O altă peliculă voioasă până la Dumnezeu și înapoi e Mașinistul, un thriller curat, făcut pe vechea formulă a dedublării, scoasă din desuetudine cu ajutorul unei atmosfere create cu grijă și cu cap, suficientă cât să îi câștige regizorului Brad Anderson porecla de virtuoz al dezagreabilității. De la cromatică (albastru, gri-oțel, lumină filtrată mai tot timpul) până la decoruri urbane dezolante și interioare depersonalizate, care sunt contrapunctale față de personajele care le locuiesc. Atenție, indiciu de vizionare! Dacă există un personaj reconfortant de normal în
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
să se dueleze în Occident, unde a stat vreo 15 ani. În urma unui duel în Franța el a rămas cu o rană la picior, motiv pentru care a umblat toată viața ajutîndu-se de un baston.10 De fapt, una dintre poreclele depreciative date tinerilor "moderniști" din prima jumătate a secolului al XIX-lea era aceea de duelgii. "Boierii cei mai tineri - își amintește Ion Creangă -, crescuți de mici în străinătate numai cu franțuzească și nemțească," erau numiți de boierii "ișlicari" astfel
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
acestor "eroi civilizatori" ai societății moldovenești. În anii '30-'40 ai secolului al XIX-lea, "tinerii francezi și nemți, bonjuriști și duelgii - scria poetul în 1862 - erau chemați a începe și a urma fără descurageare solia lor civilizatoare". Aceste deosebite porecle erau date de către boierii reacționari studenților din Francia și Germania, și atît unii cît și alții inspirau oarecare groază, avînd reputația de dueliști, de oameni nemerși la biserică, de antropofagi etc." Alecsandri este restrictiv, reducînd fără explicații atît perioada de
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]