43,945 matches
-
prilej cu care descopăr amalgamul cultural ce a caracterizat și încă domină orașul. Zeci de case vechi, aparținând unor diferite etnii, respirând un aer aparte, își dezvăluie farmecul prin simplitatea construcției, spațiile mici în care oamenii își trăiau viața, decorațiuni, port popular. Mă declar cucerita de pitorescul locului și de compania partenerului meu de călătorie, care, din când în când îmi cântă cântece populare bănățene, cu o voce plăcută, ce-mi gâdilă auzul. Ne oprim într-o bisericuța veche de lemn
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
de pe papiota memoriei, copiilor și nepoților mei.Lucrurile frumoase sunt create de oameni frumoși și păstrate de aceiași oameni frumoși. Trebuie doar să ai norocul și dorința de a-i cunoaște. Pe mine, aceasta calatorie m-a înnobilat și o port în suflet că pe un veșmânt cald, ocrotitor, care îmi va aduce aminte că fiecare dintre noi are o poveste frumoasă de istorisit celorlalți. Trebuie doar să deschidem ochii, mintea și sufletul, si o altă poveste poate începe chiar acum
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
și al Germaniei, se acționează împotriva României, pentru obținerea autonomiei Ardealului. Totuși, în concepția serviciilor secrete din cele doua țări menționate, în acest acord (axa strategică Ierusalim-Ankara) urma să fie inclus și Bucureștiul. În ceea ce privește România, Israelul era interesat atât de porturile strategice de la Marea Neagră (fie chiar și pentru trupele americane), cât și de viitorul spațiu de complementaritate al Transilvaniei. Anihilarea unei posibile alianțe ortodoxe, cuprinzând Rusia, Grecia, România, Bulgaria, Serbia, se află de asemenea pe unul dintre primele locuri în planurile
CAP. 15 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_15.html [Corola-blog/BlogPost/355501_a_356830]
-
poartă nume de flori, mai ales ale florilor de primăvară: Violeta, Viorica, Lăcrimoara, Narcisa, Brândușa, Micșunica, Iris, Crina, Margareta, Camelia, Gherghina ... Cele mai multe din această categorie poartă numele Floarea sau Florica, așa cum o chema și pe mama mea, pe care o port în inima că pe o floare. Pe lângă faptul că femeile acoperă o arie mai largă decât cea a bărbaților, fiind soții, iubite, mame, având servicii și muncind și în gospodărie, deci sunt mai mult decat jumătatea bărbatului, în același timp
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
se poate porni în câteva minute, să țină și trei zile pe întreg litoralul. Încă nu se luminase de ziuă. Luminile orașului se îndepărtau tot mai mult, devenind sclipiri mișcătoare de licurici. Dacă vom depăși zona digurilor de protecție de la port, spre stațiunea Venus, vom vedea toate stațiunile, de la Olimp până la Vama Veche, ca o ghirlandă de steluțe galbene și sclipitoare. Norii acopereau întregul cer. Nici o stea nu reușea să se strecoare prin perdeaua întunecoasă și prevestitoare de furtună. Speram ca
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MIEZUL NOPȚII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Temerile ies din ascunzișuri Dorm bărbații în orașul mort S-au spânzurat catargele în port Ca niște spade pline de tăișuri Un țipăt scurt de buhă plânge Spintecând văzduhurile-n două Prin hornuri coșcovite luna nouă Toarnă raze cu miros de sânge Referință Bibliografică: Miezul nopții / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 368
MIEZUL NOPŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Miezul_noptii_0.html [Corola-blog/BlogPost/361748_a_363077]
-
dobrogeană de azi, Aneta Stan. Spectacolul a fost regizat în cinci tablouri muzicale, pe concepția artistei, care a pregătit până la detaliu minuscul, totul. Costumele îmbrăcate de artistă au sugerat o aspectare vestimentară totalmente adorabilă și de efect scenic pitoresc, înfățișând portul popular din cinci zone diferite. A cântat în cinci limbi, într-o pregătire scenografică uimitoare, magnifică, adecvat simbolic țării pe care o evoca în cântec.Au fost tablori alegorice ample, fascinante, de impecabilă ținută artistică. Iar interpretarea melodică a fost
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de artiști care alcătuiesc istoria cântecului românesc și plăsmuiec legenda lui, ce încununează un veac folcloric de aur, nemăsurabil de valoros și necesar pentru istoria, unitatea națională și identitatea culturală a României. S-a evocat tradiția românească, s-a etalat portul popular național, cultura sătească a națiunii, prima verigă în lanțul formării și continuității Statului român. Au fost distribuiți unii dintre cei mai aleși interpreți de muzică folclorică românească, lor datorându-li-se meritul de a fi fost zugrăvit în spațiul
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
sexului și ale modului cum să te simți bine în pat cu un bărbat ca el, chiar și cu cincisprezece ani mai mare. Ajuns în Neptun înaintea fetei, Ștefan îl sună pe băiatul care răspundea de barcă, să meargă în port să o pregătească, poate va avea nevoie de ea. Intră în birou și scoase din mini bar o sticlă rece cu apă plată. Aprinse nelipsita lui țigară din foi și se așeză în fotoliu. Aștepta telefonul Daliei să-i spună
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
continuu aproape tot anul, de aceea am unitatea deschisă, chiar dacă nu am turiști nici pentru un etaj. Am baza de tratament funcțională pentru turiștii străini și pentru cei veniți cu bilete. - Și ce propui să facem? - Avem barca pregătită în portul turistic din Mangalia să vedem unde vrei să mergem. Poate până la Constanța sau unde dorești. - Mi-ar plăcea să mă plimb pe mare dacă-i liniștită. Știi ce-ți propun? - Ce propui pescărușul meu drag, o alintă el sărutând-o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
-o oare Când primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoare S-au rătăcit prin toamnele din mine. Nu ți-am mai scris, de ceară-mi este mâna, Bătăi în cord refuză să te creadă, În trup fanat port suflet de țărână Și-i prea uscat să-i poată da vreo mladă. Nu ți-am mai scris, e mult și nu mai știu Să pun în fraze cratima iubirii, Iar firul vieții mult prea pământiu Să regăsesc culoarea amintirii
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mai face-o oareCând primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoareS-au rătăcit prin toamnele din mine.Nu ți-am mai scris, de ceară-mi este mâna,Bătăi în cord refuză să te creadă,În trup fanat port suflet de țărânăși-i prea uscat să-i poată da vreo mladă. Nu ți-am mai scris, e mult și nu mai știuSă pun în fraze cratima iubirii,Iar firul vieții mult prea pământiuSă regăsesc culoarea amintirii.Și de-aș putea
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
și alunec în basm. E anotimpul viselor de cristal și al fulgilor de nea coborâți din cer pe aripi de înger. Covorul de nea se așterne uniform, pe case, pe străzi, pe copaci, pe plaja mării și pe digul din portul Tomis. Peisajul iernii este divin. În vârfuri de catarg poposesc pescărușii căutând compania marinarilor cărora le aduc vești de la iubite. Marinarii sunt albatroși ce poartă dorul patriei pe oceanele lumii. Se pare că suntem la începuturi... Pășesc pe covorul neatins
2013 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Puntea_dintre_ani_2012_2013_floarea_carbune_1357074323.html [Corola-blog/BlogPost/348789_a_350118]
-
de pe malul stâng al Dunării, la Mila marină 80, unde și-a petrecut copilăria, adolescența și maturitatea, până la vârsta actuală. Privind înapoi „fără mânie”, ochiul autorului reînvie oameni și întâmplări, aducând informații foarte bine documentate despre istoria acestor locuri din portul dunărean. Limbajul bășcălios este și el un artificiu de stil uzitat de autor ca să redea atmosfera și culoarea pitorescă a orașului și îndeosebi, a cartierului de pe malul Dunării. Se poate spune că evadările repetate din cotidian, ale personajului central, și
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
veci din Poesie!”. Fior metafizic are, indiscutabil, întregul sonet de la pag. 749 (CCCLIX), dar mai ales prima strofă, în prelungirea neostenitului Psalmist Tudor Arghezi: ,,Cel făr’ de început e-n pragul ușii!/ Tu chiar ești Omul? Iartă-mă, văd bine?/ Port în desagă lacrima cenușii,/ Tot ce am scris doar Ție-Ți aparține!”. Sonetul bisect trădează, prin cuvântul coridă, că Theodor Răpan nu și-a propus, decât pe alocuri, întâmplător, să tindă la atingerea treptei supreme a iubirii: Amor intellectualis Dei
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
fost să iau legătura cu orașul, așa că am coborât în stradă cu „noaptea” în cap (de fapt era lumină ca și ziua) și m-am plimbat pe străzile încă pustii din apropierea blocului în care locuiam. Prima dată am plecat spre port. Unui om căruia întreaga viață i-a fost legată de porturi și de apă, nu-i poți cere să se despartă așa ușor de acestea. Prima dragoste nu se uită niciodată așa cum spune românul și eu acest lucru îl știu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
cu „noaptea” în cap (de fapt era lumină ca și ziua) și m-am plimbat pe străzile încă pustii din apropierea blocului în care locuiam. Prima dată am plecat spre port. Unui om căruia întreaga viață i-a fost legată de porturi și de apă, nu-i poți cere să se despartă așa ușor de acestea. Prima dragoste nu se uită niciodată așa cum spune românul și eu acest lucru îl știu cel mai bine a-l face. Așa că am traversat strada îndreptându
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
nu-i poți cere să se despartă așa ușor de acestea. Prima dragoste nu se uită niciodată așa cum spune românul și eu acest lucru îl știu cel mai bine a-l face. Așa că am traversat strada îndreptându-mă în direcția portului ce se prefigura la capătul străzii, la vreo două-trei intersecții și fotografiam continuu clădirile viu colorate. Am întâlnit și o biserică catolică cu un turn foarte înalt, care nu mi-a încăput în imaginea fotografiei, fiind nevoit să repet fotografierea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
pornesc spre marea mea aventură norvegiană. Mercedesul lui Bogdan, cam vechi dar funcțional, s-a înscris în traficul orașului, nu așa de aglomerat ca cel de la noi, dar cu mult mai disciplinat. Ne îndreptam spre centrul orașului unde era și portul. Facem la dreapta, urcăm o pantă, traversăm fiordul pe un pod înalt pe sub care treceau navele spre ocean, îndreptându-ne spre o altă insulă numită Islandet și în zece minute eram pe cheul altui braț al fiordului, având în fața noastră
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
ambarcațiune contra unei sume, în cazul că nu aveai alte posibilități. Aveam cu mine nelipsita lansetă. Am încercat să pescuiesc de pe un ponton la care acostau micuțele ambarcațiuni ce transportau pasagerii de pe o insulă pe alta. Aruncam direct spre interiorul portului. Nu am prins nimic, așa că am abandonat pescuitul destul de repede și am pornit pe chei să vizitez în continuare orașul. Nu pot spune că exista o faleză în accepțiunea cuvântului. Erau câteva nave acostate la cheu. Nu existau macarale pe
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
zile, așa că am părăsit pontonul și m-am întors pe insula unde locuiam. Doream să verific dacă sunt și alte locuri bune de pescuit în afară de cel unde am tot mers fără succes la prins pește. Așa am descoperit un mic port privat, cu ambarcațiuni pentru pescuit și o altă priveliște minunată de unde se vedea fiordul și ieșirea spre Atlantic. Malul celălalt își prezenta frumusețea munților înzăpeziți în depărtare. Nu existau construcții pe el decât într-o anumită zona mai în stânga mea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
necesită foarte puțini combustibili fosili. Apa de mare și energia solară sunt disponibile gratuit în cantități (aproape) nelimitate. Proiectul inaugurat acum 18 luni a funcționat atât de bine, încât numeroși investitori și reprezentanți ai lanțurilor de supermarketuri au călătorit în Port Augusta, Australia, pentru a vedea cu ochii lor succesul Sundrop Farms. Acum, compania intenționează să construiască o nouă seră în valoare de 8 milioane de lire sterline, ce urmează să se întindă pe 8 hectare - fiind de 40 de ori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/inventia-secolului/ [Corola-blog/BlogPost/93726_a_95018]
-
uitat să vă spun de fapt ceea ce voiam, spuse acesta oftând. Eram la Ioppe prieteni, așteptând să se formeze caravana. Și am așteptat vre-o două săptămâni. Cum nu aveam ce face toată ziua, mergeam des la malul mării prin port unde aproape zilnic soseau corăbii mai mari sau mai mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
caravana. Și am așteptat vre-o două săptămâni. Cum nu aveam ce face toată ziua, mergeam des la malul mării prin port unde aproape zilnic soseau corăbii mai mari sau mai mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius. Ați spus: mulțimile de animale și sclavi, magistre! -Da, așa a spus. Ce vezi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
juridic care e o născocire a noastră, ci despre dreptul cel din vechime! Și e adevărat ce spune magistratul Audanius, am făcut o mare greșeală și o să vedeți de ce. Era deci o mulțime mare de oameni în fiecare dimineață în port. Fie ei sclavi, negustori, hamali, sau privitori. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru din Liban, ori țesături scumpe, balsamuri de Galaad și diamante aduse de pe drumul mătăsii. Tămâie și smirnă
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]