856 matches
-
convenție literară devenită loc comun (găsirea unui pachet de scrisori) este pretextul devoalării unei "iubiri imposibile" între un profesor român, în vârstă de cincizeci și șase de ani, relativ sărac, al cărui vis este să trăiască în Portugalia, și o portugheză bogată, cu unsprezece ani mai tânără, stabilită în Australia. Cei doi s-au cunoscut în anul 1975 și tind să se regăsească după ce bărbatul a descoperit semnătura fostei sale iubite în paginile unei reviste de specialitate. Dincolo de schimbul direct de
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
o experiență eșuată în Germania. Și pentru ca tacâmul să fie complet, întregul epistolar este comentat de doi tineri din zilele noastre care se căznesc să pună în ordine scrisorile și să le traducă în limba română pe cele scrise în portugheză de protagoniștii poveștii de amor (Petru Cosmovici și Isabel Nogueira). Dacă acceptăm convenția literară destul de puțin plauzibilă (că în epoca internetului și a telefoniei mobile s-ar putea găsi o întreagă corespondență scrisă cu pixul, care să cuprindă toate scrisorile
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
vie sunt cuvinte moștenite din latină - din vinum, vitea (în latina clasică: vitis), vinea; s-au păstrat aproape în totalitate și în celelalte limbi romanice, în forme foarte apropiate: vin e în franceză vin, în italiană și spaniolă vino, în portugheză vinho; viță e în italiană vite, în spaniolă și portugheză vid; vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
va reverbera în sufletul spectatorilor lusitani. La Porto, montarea a durat două zile și două nopți, presupunând un efort uriaș din partea tuturor: personal tehnic, regizor, scenograf; a treia zi s-au instalat luminile, s-a repetat textul pentru subtitrarea în portugheză, a urmat chiar o repetiție generală în dimineața primei zile de spectacol. Sala de la Rivoli Teatro s-a încălzit brusc odată instalate scena circulară din bușteni solizi, grădina cu iriși mov, măsuța și scaunele, fântâna arteziană, cortina cu căsuțele din
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
și nu în ultimul rând de limbă. Spectacolul, bine subtitrat în limba portugheză, era urmărit de spectatori, dar era și altfel înțeles. Există cuvinte în limba română care sunt pronunțate cu un anumit accent și acest accent se regăsește în portugheza vorbită în Porto, deci nu la Lisabona, nu la Sintra, nu în Algarve, doar în Porto. Și încă ceva: aceste cuvinte, accentuate identic în limba română și în limba portugheză erau cuvintele cele mai tulburătoare din text. De aceea le-
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
românesc, cu Eminescu. Ati avut un ilustru predecesor în acest sens... într-adevăr, remarcabilul om de cultură Victor Buescu, inițiatorul Lectoratului de română de la Facultatea de litere din Lisabona, în 1943, este și primul autor al unei antologii Eminescu în portugheză, aparută în 1950. O remarcabilă lucrare care nu a fost reeditată și a fost nedrept dată uitării. Acum, după mai bine de o jumătate de secol, antologia Revedere dorește să reflecte noua fază în care par să fi intrat relațiile
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
este absolut necesară, sau nu neapărat? În ceea ce privește Evoramons, ediția bilingvă este o opțiune clară care se va aplica tuturor traducerilor de poezie străină pe care le vom publica. În cazul de față, fiind vorba de două limbi latine, româna și portugheza, cititorii se vor simți atrași , incitați mai ales de ceea ce nu cunosc și vor încerca să înțeleagă deosebirile între limbile noastre. Facem astfel apel la " sacrosancta" curiozitate a cititorului - care a adus neprețuite servicii literaturii, de la Homer încoace...
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
editorul Antologiei bilingve a scriitorilor români contemporani din întreaga lume. Au fost publicate până acum 2 volume, STARPRESS 2010, în româno-engleză, apoi STARPRESS 2011, în româno-franceză. Urmează, în acest an, STARPRESS 2012, în româno-germană. Îmi imaginez deja edițiile în spaniolă, portugheză, rusă, urmate de limbi din ce în ce mai rare, unele dintre ele exotice, iar pe Ligya Diaconescu...de neoprit, în încercarea ei de a cuprinde în brațe Globul, în tentativa de a-i face cunoscuți pe românii de spirit. Între timp Ligya lucrează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
de sì, în fine, — italiana. Italia însăși e, de altfel, după ilustrul florentin (cf. Inf. XXXIII, 80) "șilț bel paese là dove il sì suona", — "frumoasa țară unde sì răsună". (Limbă de sì, spaniola e amintită doar în treacăt, iar portugheza, ignorată). riginea celor trei "da"-uri e, bineînțeles, limba latină: oc provine din pronumele demonstrativ neutru hoc "acesta"; oïl, din același hoc, redus la o și întărit prin pronumele personal il (sorgintea căruia este pronumele adjectival demonstrativ ille "acela"); sì
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
în limba română, toate cele trei cuvinte ale sintagmei sînt de origine latină veche, certificat implicit de noblețe. A pleca derivă din latinul plico,-are și are sens fundamnetal „a se înclina”, “a se încovoia”. Abia mai tîrziu, ca în portugheză ori în spaniolă, plico,-are s-a transformat în verb de mișcare. Titlul rubricii mele păstrează ambele sensuri ale lui plicare, evidențiindu-le în mod egal: drumul pornește de la pagina tipărită și ajunge tot acolo, într-o „plecăciune” continuă, executată
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
regimurile diferite ale mesajului. Pe același principiu operează și calculatorul. Primele cărți în scriere Braille au apărut desigur în Franța, apoi, tot în franceză, în Elveția Romandă și în Belgia. A doua limbă a alfabetului Braille a fost, la Rio, portugheza, pe urmă germana, italiana, neerlandeza și, în fine, engleza. Tipărirea cărților în Braille le-a asigurat nevăzătorilor din întreaga lume accesul direct la educație și la cultură. Și totuși, astfel de cărți sunt extrem de voluminoase și nici chiar metodele stenografice
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
tocmai pentru că era așa de vie, de contradictorie și de autentică. O ascult pe Cesária așa cum îi ascult pe Vîsoțki, pe Chavela Vargas ori pe Amalia Rodrigues. Habar n-am ce spun, pentru că nu înțeleg nici rusa, nici spaniola, nici portugheza și cu atât mai puțin criola, dar simt ce-i mână pe fiecare în cântec. Eram în Lanzarote acum doi ani - o insulă cu peisaj vulcanic în nord-vestul Africii, cea mai mică distanță la care m-am aflat vreodată de
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
la Cesária acasă, să-i duc o floare, dacă nu m-am învrednicit s-o fac nici măcar o dată, când a venit ea la mine acasă, la București. Și poate până atunci am să învăț s-o rup măcar oleacă pe portugheză sau pe criolă. Trabalhá, lutá, cantá Regá bô vida c’suor d’alegria Trudește, luptă, cântă Înmoaie-ți viața în sudoarea bucuriei Adaugă, te rog, aici încă un nume și-un prenume: Yasmin Levy. Și-un renume, încă în construcție
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
pian ca o pianistă adevărată; vorbea perfect franceza (din familie), germana (tot de acolo), obținuse licența în engleză, dar, pe lîngă idiomurile de bază ale Vechiului Continent, știa bine latina și italiana, veritabil "scandal" în anii '60; citea spaniola și portugheza. Spre deosebire de aproape toți profesorii noștri, citise marea literatură a lumii în original și îți dădeai imediat seama că faptul în sine definea un cu totul alt fel de lectură decît cel curent. De asemenea - situație aiuritoare pentru acele vremuri - era
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
Mirela Stănciulescu Mirela Stănciulescu s-a făcut cunoscută ca traducătoare. Traducerile sale - din portugheză: José Saramago (Pluta de piatră), Augusto Abelaira ( Bunele intenții) și din engleză: Joyce Carol Oates (Oameni de preț), Jan Willem van de Wetering (Intrus în Amsterdam) etc. - se remarcă prin competență profesională, subtilitate și bun-gust. O adevărată demonstrație de virtuozitate
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
tot universul geografic cunoscut la vremea aceea. Pentru a realiza un efect de real (și probabil, mai mult, de superioară erudiție), autorul recurge la o pletoră de referințe istorice, geografice, onomastice, împănate cu toponime transcrise de-a valma după normele portughezei sau castilienei, chiar și atunci cînd pentru ele există o normă românească: Lisboa (și aberantul genitiv Lisboei), Portugal, Espańa, Moçambique, totul mimînd pasiunea pentru detaliul exact. Multe dintre antroponimele și toponimele menționate în roman păcătuiesc printr-un inexplicabil arbitrar: sînt
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
și atunci cînd pentru ele există o normă românească: Lisboa (și aberantul genitiv Lisboei), Portugal, Espańa, Moçambique, totul mimînd pasiunea pentru detaliul exact. Multe dintre antroponimele și toponimele menționate în roman păcătuiesc printr-un inexplicabil arbitrar: sînt un amestec de portugheză cu castiliană, transcris după norme arhaice, ori sînt pur și simplu redate anapoda, frecvența și constanța cu care apar excluzînd eventualitatea unor greșeli de tipar. în această situație se află un mare număr de nume portugheze: Săo Espiritú, forma corectă
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
poreclă aluzivă la originea galiciană a personajului și atunci ar fi ori galego în portugheză și galiciană ori gallego în spaniolă, sau diverșii Nunho (Nuno) sau Loupo (Lopo). D. Manuel este numit "O Fortunado", cu toate că și în spaniolă și în portugheză cuvîntul corect este afortunado, iar supranumele care i-a fost dat de contemporani nu a fost acesta, ci "O Venturoso", ceea ce mă face să cred că autorul a citit pe undeva că regelui i se spunea "Norocosul" și i-a
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
pe narator, castilian, patriot (de un patriotism cam primar, manifestat printr-o antipatie isterică față de tot ce e portughez), funcționînd după cutumele lumii și epocii sale, aspirația lui permanentă, și de multe ori ratată, de a respecta normele ortografice ale portughezei devine inexplicabilă, cînd se știe că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce, de exemplu
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
că cele două națiuni iberice obișnuiesc, cu rare și erudite excepții, să supună onomastica vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce, de exemplu, Magelan este constant scris în portugheză, Magalhăes (devenind aproape de neidentificat pentru un cititor român, și oricum cu neputință de pronunțat), dar Bartolomeu Dias și Álvares Cabral (și ei portughezi) în ortografie (mai curînd) spaniolă - Bartolomé Diaz, Alvarez Cabral? Numele cel mai bizar îi este atribuit Braziliei
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
engleză (Being an time), franceză (L'ętre et le temps), italiană (Essere e tempo) și spaniolă (El ser y el tiempo), restul limbilor pomenite avînd doar o singură variantă. Printre traducători se numără trei femei: Marcia Sá Cavalcante Schuback în portugheză, Joan Stambaugh în engleză și Andrina Tonkli-Komel în slovenă. Recordul de rapiditate este deținut tot de japonezi: prima traducere japoneză provine din 1939, așadar după 12 ani de la publicarea originalului german. Urmează versiunea spaniolă (1951), cea italiană (1953) și apoi
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
Programe de limbi străine l La Bridge Language Study House Anul academic va începe la Centrul Bridge Language Study House din Cluj-Napoca în 6 septembrie a.c. Programele de limbi străine vizează araba, daneza, engleza, franceza, germana, italiana, maghiara, norvegiana, olandeza, portugheza, româna (pentru cetățeni străini), rusa, spaniola, suedeza. Fiecare program include module de 25-30 de ore de studiu, repartizate de luni până sâmbătă (câte 6 ore pe săptămână). Se urmărește realizarea unui progres maxim în asimilarea unei limbi străine într-un
Agenda2004-33-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282763_a_284092]
-
în varianta propusă de BLB și montată de regizorul Carsten Ramm (Germania), pasaje din „Doctor Faustus“ de Christopher Marlowe și din „Faust“ de Fernando Pessoa, o abordare provocatoare a mitului faustic la intersecția a trei mari culturi: germană, engleză și portugheză. Decorurile spectacolului sunt creația scenografului timișorean arh. Traian Zamfirescu. Stagiune muzicală l La Librăria Humanitas Violonistă a Filarmonicii „Banatul“, fondatoare a orchestrei Timișoara Clasică și a Cvartetului de coarde „Venus“, domnișoara Marta Teglas coordonează de ani buni o excelentă stagiune
Agenda2005-06-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283355_a_284684]
-
cînd numele Domnului este luat în deșert. La un moment dat, nici n-am mai tradus. Violența lui V. atingea cote satanice. Preotul spaniol dădea blajin din cap, binecuvîntîndu-l, și mă speriasem, fiindcă româna seamănă cîteodată cu spaniola sau cu portugheza, iar fața bisericească slujind în cabina grea de nuc aruncînd reflexe în bătaia luminii electrice putea să înțeleagă cîte ceva... Las-o mai moale! - i-am șoptit la un moment dat zîmbindu-i preotului, - că ne facem de rîs, încercam să
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
un caz tipic (și bine cunoscut) de reinterpretare a unei forme prin analogie. Inițial Paște era un feminin plural - din lat. pascha, -ae, care a dat și corespondentele feminine din alte limbi romanice - în italiană Pasqua, în spaniolă Pascua, în portugheză pascoa (singular), în franceză Pâques (mai ales feminin plural). Femininul plural în -e sau în -i a fost reinterpretat la un moment dat (simplific aici o discuție mai lungă, în care nu lipsesc puncte de vedere contradictorii) ca un masculin
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]