11,365 matches
-
lui și mai ales că fiecare metru pătrat din el este plin de istorie și de cultură. Între Vaslui și Iași timp de aproape o oră nu puteai vedea decât sărăcia pământului sărăturos, plin de ciulini printre tulpinile firave de porumb sau floarea soarelui, nerecoltate încă. De-a lungul terasamentului de cale ferată, pe partea stângă de mers se înșiruiau zeci de copaci, plopi și sălcii în care se aninau ciorchine de vâsc. Până atunci, eram convins că această plantă parazită
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444058191.html [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
într-un beci. Sunt imobilizate și nu pot privi decât în față, pe peretele opus intrării în beci. Sus, pe peretele din spate atârnă un bec slab. Între animale și bec e un paravan, în spatele cărora unii mută baloturi de porumb, trocuțe, mături, lopeți. Obiectele în cauză depășesc înălțimea paravanului, în așa fel încât umbrele lor sunt proiectate pe peretele pe care îl văd animalele. Pentru ele, umbrele ciuntite de pe perete sunt singura realitate și nu își prea pun problema că
Beciul gândirii by https://republica.ro/beciul-gandirii [Corola-blog/BlogPost/337978_a_339307]
-
pe amândouă le-a ajuns curând oboseala, sau legănatul trenului le îndeamnă la un pui de somn. Câmpia presărată din loc în loc cu liziere de pădure, care foșnesc la trecerea trenului. Satele rămân în urmă cu aceeași viteză. Lanuri de porumb încă necules și viile dau culoare peisajului, amintind că toamna își intră treptat în drepturi. Mereu Iulia a considerat toamna, un anotimp frumos. Nu numai din cauza belșugului pe care-l aduce, ci și din cauza unei doze mai mari de nostalgie
CALATORIA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Calatoria_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/348270_a_349599]
-
nu te pup aici! E lume multă, a precizat ea râzând. Uită-te la doamna Bendou, repede! Mi-a făcut o poftă nebună, să știi! Am întors capul în direcția indicată de ochii ei. Mariana Bendou tocmai degaja boabele de porumb fiert de pe vreo două-trei rânduri odată, alături de Ali, soțul ei, care examina dispunerea boabelor pe coceanul porumbului său, la fel de pofticios, după ce-și umpluse deja gura. Deși erau la vreo nouă-zece pași de noi, am observat aburul ușor ce se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Mi-a făcut o poftă nebună, să știi! Am întors capul în direcția indicată de ochii ei. Mariana Bendou tocmai degaja boabele de porumb fiert de pe vreo două-trei rânduri odată, alături de Ali, soțul ei, care examina dispunerea boabelor pe coceanul porumbului său, la fel de pofticios, după ce-și umpluse deja gura. Deși erau la vreo nouă-zece pași de noi, am observat aburul ușor ce se ridica de pe cocean și, mai ales, pofta întipărită în întreaga lor atitudine. Fără să mai stăm pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
erau în poziții identice cu cea în care-i observasem în urmă cu doar câteva secunde. - Toată lumea în autocar! Am întârziat destul... Haideți! s-a auzit vocea Rodicăi Rodean aproape de noi. Ce să facem? Am plătit și am urcat cu porumbi cu tot, dar vă asigur că nu eram singurii care am urcat și am mâncat în mașină. Toată lumea era veselă, deși se citea pe fața multora oboseala. O oboseală care i-a ațipit pe unii, pe ici-pe colo, pe alții
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
în Dobrogea, iar gloanțe se găseau peste tot prin grădină, când se săpa pământul. În loc de nicovală, tata folosea, când își ascuțea coasa, o ghiulea de tun, care, bineînțeles că avea explodată capsa detonatoare. La sfârșit, din vârful unei tulpini de porumb, mi-a improvizat o plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
unor personalități ca:Mirela Maruzec, Aurelian Ghișe, Ilie Călian, Mihai Costin, Ioan Țiriac, Liviu Turdeanu, Dora Darie, Ioan Rad, Aurelia și Aurel Prodan, Vasile Dâncu, Gigi Becali, Mariana Enache,Mircea Chiorean,radu Mleșnița,Doina Morar,Dumitru Sabău,Cornel Purdea, Cornel Porumb, și mulți alții, în care autorul surprinde, ca un adevărat caricaturist, elementele esențiale ale unui portret psiho-socio-profesional al personajului abordat.Aceste șarje sunt blânde ca lumina caldă a lunii mai care prelungește umbra,mângâindu-ne cu răcoarea ei. Autorul, chiar
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Constiinta_de_sine_a_ironiei_amicale_0.html [Corola-blog/BlogPost/351081_a_352410]
-
pe piept galbene, pe aripi portocalii și pe cap roșii ca sângele. - Am și eu o poveste pentru Pană-Împărat, a anunțat pasărea, o poveste de care nimeni n-a auzit vreodată și pentru care vreau zece saci cu grăunțe de porumb, zece saci cu grăunțe de mei și zece saci cu grăunțe de grâu. - De unde știm noi că spui adevărul și că povestea ta merită cât ceri pe ea? Întrebară cei doi cocostârci care păzeau poarta palatului. - Împăratul trebuie să hotărască
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
ades de praful de pe uliți Pe care îl călcam jucând șotron De cântec pe-nserat sub bolta lunii De dimineți cu soare în pridvor. Aș vrea să mai urc dealul ca odată Cu-ai mei vecini să mai culegem fragi Depănușind porumbul iar la clacă Să ne-amintim de oameni buni și dragi. La sărbători purtând straie alese Cu toții spre biserică mergeam Cum înflorea tot câmpul pe bundițe, Bunicii mei ce tineri mai erau! Pe cumpăna fântânii plânge lemnul Noi am plecat
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
fel de mâncare, după o notă de plată, sau o limonadă, vamaioții vechi și noi ori turiștii de ocazie vor fi motivați să redeschidă războiul cu nesimțirea și lăcomia. Poate că toți cei care au stat la cozile pentru clatite, porumb fiert și copt, toți cei care au primit o mâncare mult mai proastă decât a fost ea promisă, vor lupta și ei iar. Deocamdată cred că toți au încercat să nu se enerveze, să treacă cu vederea și să se
Asta-nseamnă să fii vamaiot: refuzați serviciile proaste și lăcomia patronilor din Vamă! by https://republica.ro/asta-nseamna-sa-fii-vamaiot-refuzati-serviciile-proaste-si-lacomia-patronilor-din-vama [Corola-blog/BlogPost/337764_a_339093]
-
Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Capitolul XII Cine iubește, iartă Dimineață însorită și plină de viață. Am neglijat destul de mult grădina. Îmi cumpăr răsad de roșii pe care îl plantez pe trei rânduri. Porumbul se ridicase ca la o palmă de pământ și am pus mâna pe sapă. Curăț pomii de ultimele crengi crescute mai dezordonat dar și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și ea săpată și în
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
șobolanii rostul lor, mai curăță pământul de câte o mortăciune pe care noi oamenii nu vrem să o îngropăm și să ne păzim mai bine sănătatea. Și a noastră și a copiilor. - Eu nu pot să-i sufăr. Îmi mănâncă porumbul. Dacă ai vedea câți știuleți mi-au curățat în pătul, mi-ai da dreptate. - Ai mașină de bătut. Și dumneata știi mai bine ca mine că șobolanii nu se ating de boabe. - Ai dreptate că se îngroapă, și nu mai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
mi-au curățat în pătul, mi-ai da dreptate. - Ai mașină de bătut. Și dumneata știi mai bine ca mine că șobolanii nu se ating de boabe. - Ai dreptate că se îngroapă, și nu mai pot să iasă. - Dacă bați porumbul, șobolanii pleacă singuri că nu mai au ce mânca. Și dacă vrei, pot să-ți dau eu gratuit, una sau două pisicuțe harnice și simpatice foc pe deasupra. Acum se scarpină el în cap. - Doar nu vrei să te sui pe
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
contrazice, dacă primești resurse materiale, banii sunt dirijați mai întâi spre centru, iar abia apoi ce mai rămâne ajunge și la periferie. De când am redevenit comună, noi ne administrăm singuri banii pe care îi avem”, a spus primarul comunei, Ioan Porumb, dovada vie a zicalei că omul sfințește locul. Chiar dacă, din punct de vedere administrativ, Rădeștiul fusese ridicat la rang de comună, aspectul satelor de aici nu era cu nimic diferit, în 2004, față de ultimele decenii. Infrastructura rutieră era aproape inexistentă
RĂDEŞTI, PRIMA COMUNĂ gălăţeană de la nord de Târgu Bujor care va avea SISTEM DE CANALIZARE by http://balabanesti.net/2015/07/27/viata-libera-galati-radesti-prima-comuna-galateana-de-la-nord-de-targu-bujor-care-va-avea-sistem-de-canalizare/ [Corola-blog/BlogPost/340020_a_341349]
-
la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul să respire că lumea că începea secerișul, treieratul cu batoza la izlaz, adusul recoltei, culesul porumbului, pregătirea pentru o nouă iernare, și tot așa cum își adaugă copacii inel după inel, își socoteau și ei, oamenii, un an în plus la roata vieții. Dam fuga pe arie, alergam la spatele batozei unde se cărau paiele, ne aruncam
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
se rechiziționaseră cai și căruțe, iar familiile se rugau la Cel-de Sus pentru ajutor. A rugat-o mama să înșire bobii pentru noi, fă Anico, vine, te uiți pe drum să-l vezi, și după ce și-a strâns boabele de porumb pe care le întrebase ce și cum, ne-am și pomenit cu tata acasă, cred că în momentul acela nu se afla mai departe de câteva sute de metri de noi. Am mai aflat că bătrânii noștri se numeau de
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
magaziile sătenilor și acestea încuiate bineînțeles. Numai că nici oamenii nu se lăsau mai prejos: se strecurau cum puteau pe sub magazii, făceau cu burghiul câte o gaură în podea, își umpleau sacii și astupau la loc cu un cocean de porumb, întotdeauna bun la ceva. Unul din săteni biruit de o poftă nebună după struguri, a sărit și el noaptea gardul la Gospodărie dar a avut ghinion că l-au prins și a doua zi a fost purtat cu o coroană
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă, nu aveam voie să lucrăm nimic. Aici, muncă forțată. Nu aveam voie să ne mai odihnim, sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
se zice în democrație, fără a fi taxat pentru „viciu de fraudă”, făcea bișniță cu blugi aduși pe rachiu adăpat și vândut în străinătate, în timp ce vasul-școală era ancorat în porturile europene... Da! De foi de salcâm sau de mătase de porumb fumam eu, dar nimeni n-a îndrăznit să zică ceva la adresa mea ori să mă pună la plată că este vorba despre un viciu! Era plăcerea mea. Mă simțeam mare. Eram un cineva... și se uitau țâncii la mine numai
DESPRE VICIILE VIEŢII MELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_viciile_vietii_mele_marian_malciu_1329676756.html [Corola-blog/BlogPost/345228_a_346557]
-
lucru nu atârnă Până la pământ degeaba Când te-nhami să cari o bârnă, Nu mai cochetezi cu graba Nu mai da cu cai în mine Când asculți muzici de Bach, Calul de bătaie ține Cât remiza la un șah Un porumb, două porumbe Depărtează-se cu zorii Vin piticii și fac tumbe Ca să râdă spectatorii Ni s-a terminat vopseaua Cu ce mai vopsim noi gardul? Când e liberă șoseaua, Nu mai trece leopardul Nici un cal, nici altă piesă Nu vor
UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_compas_ion_untaru_1362465042.html [Corola-blog/BlogPost/345542_a_346871]
-
Burnaz și el este locuit de ciobanii ce vin cu oile la iernat. De la numele acestui sătuc de oieri se trage numele întregii câmpii de pe malurile râului Vedea, de la Alexandria și până la Giurgiu. În câmpia Burnazului se cultivă grâu și porumb, fiind prielnică pentru pășunatul oilor, de la sfârșitul lui septembrie până la începutul lui aprilie. Primăvara, înainte de Sfântul Gheorghe, ciobanii pleacă cu oile la munte, aici neexistând loc de pășunat până ce nu se culege porumbul. Lângă satul Burnaz, cervenenii au niște loturi
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
În câmpia Burnazului se cultivă grâu și porumb, fiind prielnică pentru pășunatul oilor, de la sfârșitul lui septembrie până la începutul lui aprilie. Primăvara, înainte de Sfântul Gheorghe, ciobanii pleacă cu oile la munte, aici neexistând loc de pășunat până ce nu se culege porumbul. Lângă satul Burnaz, cervenenii au niște loturi de pământ, numite locuri de casă, pe care ei le cultivă numai cu pepeni. Pământul acelor locuri este foarte roditor și pepenii cresc mari, greutatea lor depășind zece kilograme chiar și în anii
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]