126 matches
-
Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu, Tîrgu Cărbunești, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamț, Tîrgu-Ocna, Tîrgul Secuiesc, Tîrgușor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o instituție, tineret - tineri). B. Substantive colective slab referențiale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
căruia îi aparține chiar prin legi nescrise. Pământul înseamnă pentru Ion și pentru lumea obidiților din care descinde, rațiunea de a exista, unicul mod de a trăi, de aceea eroul îl ascultă transfigurat, îi simte glasul: “cum zumzăie, șușotesc, fâșie porumbiștele, holdele de grâu și ovăz, cânepiștile, grădinile, casele, pădurile...Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleșindu-l.Se simțea mic și slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
igienă irațională, mentală. Straniul respinge și atrage deopotrivă, deoarece prin el lucrează fascinarea misterului, reflexul neliniștii primordiale"149. Așa crede și personajul-narator din La hanul lui Mânjoală chiar și atunci când, cu viforul în față și cu buiestrașul împleticindu-se între porumbiștele cu coceni netăiați și iedul Mânjoloaei, nu găsește drumul spre casa pocovnicului Iordache. Nopțile limpezi de iarnă sporesc și mai mult plăcerea istorisirii trăite cândva și rememorate pentru a nu știu câta oară. Un loc special între amintiri îl ocupă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
parte din hrana familiei până la Începutul verii următoare. Tot acum, toamna, bărbați și femei culegeau porumbul, fiindcă după jumătatea lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și mac semănat În rânduri prin Întreaga mălăiște (porumbiște). Toate trebuiau culese și rânduite la locul lor. Când toamnele deveneau tot mai reci și brumele mai groase, știuleții cu pănușile pe ei erau depozitați În odaia cea mare unde urma deșfăcatul. Frumoasă mai era această muncă! La ea participa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
coastele părăduite pe trei turle de biserici în sat, prim-plan cu cimitirul, în larg coșurile termocentralei Iernut, margine de case în cărămidă netencuită, volumetric egale, condensate inexplicabil, cine știe cîte suflete de țigani, fără grădină, gard, pom! Cipău iazuri, porumbiști, îndepărtarea de ele accelerată în generații, cu ceaunul de mămăligă pus pe aragaz antipoveste: cînd pămîntul va fi năpădit de ziduri și alte blesteme de om dintr-o parte într-alta, va fi sfîrșitul civilizației, începutul premizelor lui! stație, tren
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dar este improprie vorbirii gruparea logică, mai înainte era motorul de căutare vacanță, clic! iar în scris merge cfr, dublu clic! Călătorii via CFR, a vorbi în variantă gestuală, tăcerea ac fixează în insectar, traseul pe fundul văii, livadă uscată, porumbiști, remorca apicolă, oi în miriște, poemul elementele de legătură, la atît duce reflecția, mai ales scriptică, Apahida ora 10,42 pe altă banchetă, bate soarele, amănunte despre Spania din casă de la cumnatul catalan, și pe cînd toți ascultă, chiar regii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
urbanizarea, de pildă: monogramă de Cluj. În acceleratul Timișoara Oradea Iași, la Apahida virajul spre nord CF 401, personalul Teiuș Cluj-Napoca înclină magistrala 300, normalitatea lipsire de imobile, rămîne solul lucrării agricole, Someșul pe straturi de varză, ardei, mai departe porumbiști, trifoiște, Jucu controlorul, parcurs corect al biletelor, încă șase-șapte ore de stat împreună, stratul de țigle alt sat, brad împăduriri pe kilometri, arbuști și tufișuri pe jos, în 10-15 km puncte de ghidaj în Gherla, geometru în consecința faptului că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de pămînturi răsfiră pînă în geam, distanțier securizant la rama lui, periferiile rurale mai rare, doar ele pot fi contemporane, sinapse în păduri amestecate, valea de 200 de metri, îngrăditură de munți înainte, versant, șină, șosea, Someș, un lat de porumbiști, un rînd de case, celălalt versant! munții încep unde căpițele sînt țuguiate, nu rotunjite, macazurile Salvei salut în sate pe hartă salve Salva Romuli Parva Nepos! împărăteasa cu grănicerii ei înzestrați, heliotropism general, tot ce-a fost lume se alătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pește, i se întîmplă, balastiera cap din banda de asfalt, colinele scăzute, Șaua Bucecea apropierea Vereștiului, da, muncă în neagra străinătate, acolo TVR 1-ul, TVR 2-ul, ProTV-ul! Verești planeta călătorului obligatorie experiență, pe cît a denaturat-o, porumbiști de duminică după-amiază, cînd ieși la cîmp ca să le vezi cu două femei la știuleți de fiert ori de copt acasă, preaplinul nașterii reușite la evocarea ei, Suceava termocentrala din fugă, gara Burdujeni pieptul peretelui, mîncarea pe nepot bine crescut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din soare, Tisa bună de vad, capra trasă de funie, paște-o la drum, km 231+7 socotind din Oradea Halmeu, prin fosta Cehoslovacie ori și mai vechi numărători chezaro-crăiești, rufele cenușii între clădiri de lemn în haltă, iarba udă, porumbiștile la lărgime, km 229 cantonier cu stegulețul desfășurat, ultima cobor, elefantiazis la șolduri, pe pămînturi soarele în roz, halta nume scris în fugă, roz în pîclă, vîscozitate, n-avem culori, ci lumină ce-și ia registrele, Cămara Sighet peste șosea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Pensiunea Ioana" butelii de aragaz, sediul de sector al poliției de frontieră, splendoarea și servituțile satului de graniță, locuința 242, prea dese imobilele, vitele albe soiul de export medieval către Polonia, hîrdaie scoase prin curți să le umfle doagele, lunca porumbiști, Remeții încă județul Maramureș, casele se lovesc fără să facă front la stradă, faciesul rural s-a dus și așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările de pietrișuri, băieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Masivul Retezat aburos de nori, vîrfuri cerurile de sud-vest, stația hidroelectrică Rîul Mare, i s-a desfăcut ei loc neted, șarpele tren îl preling din stindard dacic, paznicii îl cunosc în supravegherea pe culmi, vale de gînduri vechi Baru Mare, porumbiști pe curbe de nivel, "Refractara" firma verticală, fabrica ruine, blocuri abandonate pe jumătate, lanțurile de piloni sar abruptul cu bucle urcătoare, parapete de trei ori statura vagonului, umezeala se duce pe fețe noi de betoane, șanț, dublu terasament, km 55
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rumenă, fetița desface palma pe geam, stă pe culoar în picioare, Dolhasca alt peron de duminică plin, bătrînele cu nasul pe sus, dialog sub numele stației, Noul Siloam al lui Inochentie de la Balta, bătaia de soare oblic îngheață în scăldătoare, porumbiști aburesc de rouă pe sute de kilometri, lume de runc și curătură, sate rupte de pădure s-au atins în capete, orașe, s-au atins în capete, cibernetică, va fi extensivă și etapa intensivă, cît mai ține, în totul n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu-i ating, nici incendiile, pereții de la iarbă, șiță și scîndură casele în șes, Gălănești peste stație case tip P+1, 2-3 familii, principiul semicolectiv englezesc, în loc de cărămidă roșie tencuiala albă, grădinița în față la șosea, mici copii, mari jucării, porumbiști pînă în prundul Sucevei, Vicovu de Jos defilează cu ulița lungă, Școala cu clasele I-IV Simultane, în ramă, cîtă puștime se mai adună în margine de sat nu s-a meritat! locuirea n-o facem și nu ni s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Petre Rang. Dar las pe seama unei cât mai apropiate Întâlniri băcăuane sarcina recunoașterii ori infirmării postulatului meu. O imagine a toamnei, deosebită de aceea specifică unei zone viticole evocată prin septembrie, Însă adecvată șesului dar și momentului, ne pune dinainte porumbiștea uscată, foșnitoare și galbenă care, mai ales dacă e adunată În glugi, dezvăluie un alt galben - mai roșcat ori mai albicios - ce se răsfață, rotund ori lungăieț dar dolofan, pentru Încă o vreme, la ultimile raze de Soare: bostanii, după
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
data de 9 martie, munca principală la câmp o constituia curățirea terenului, Întrucât acolo nu se taie porumbul ca la noi. Munca ar fi prea costisitoare. Toată toamna după cules, chiar și iarna când timpul permite, vitele au pășunat În porumbiște. Munca aceasta e ușoară, Întrucât tot terenul fermei e Înconjurat cu sârmă ghimpată, nefiind nevoie de pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce Împarte terenul unei ferme În două. Pentru trecerea vitelor s-a săpat un tunel sub șosea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Munca aceasta e ușoară, Întrucât tot terenul fermei e Înconjurat cu sârmă ghimpată, nefiind nevoie de pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce Împarte terenul unei ferme În două. Pentru trecerea vitelor s-a săpat un tunel sub șosea. Porumbiștea răvășită de vite e acum culcată la pământ cu polidiscul, după care e grăpată, făcută grămezi, cărora li se dă foc. Se cultivă apoi ovăz, soia sau uneori porumb după porumb. Pentru porumb se face arătura de bază. Pentru ovăz
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe complexul realizat oaie-paie coceni grâu. Să nu uităm că oile puteau pășuna În porumbiște până toamna târziu. Agrotehnica nouă nu ținea seama de acest sistem, recomandând arătura imediat după orice recoltare. Această recomandare o practicau toți cei ce nu aveau oi. Așa făceam și eu la gara Ghimpați. Dar nici producția și rentabilitatea oilor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai complicate a satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
panduri s-au lepădat fiindcă-i spânzura pentru furti șaguri, dându-l cu mâinile legate ucigașilor săi și luând-o apoi la sănă toasa prin coclaurile Vâlsanului, la Mălureni, la Brediceni și la Stroești, unde le-am găsit vetrele prin porumbiștele de azi de sub râpa Dadelor și unde strămoșul s-a așezat pe un pinten de deal, stăpânind, În chip de turn medieval, toată valea Vâl sanului, Într-un clan vechi de haiduci, cum fu Gașpăr, sânge Înrudit cu al nostru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nou Ivan, un alt agnostos theos. Acum se întâlnește cu Ivan, iar în urma discuției dintre ei concluzia este că sunt „indestructibili“. El se află într-un labirint, din care sufletul său nu se poate elibera; mai întâi va rătăci prin porumbiște, apoi, ajuns la fluviu, aspiră să treacă dincolo. Gestul din final, acela de a fugi, „simțindu-se coplesit de o beatitudine totală, fără nume, fără înțeles“, spre fluviu, se traduce printr-o mare dorință a lui de a scăpa din
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
urechea la semnalul de alarmă, și cînd suna lugubru, toată lumea fugea să se ascundă, fiecare pe unde credea că este mai apărat. Acei care aveau automobil se îmbarcau în el și ieșeau din oraș, la cîmp, întinzîndu-se pe pămînt, prin porumbiște. La Sinaia, de la vila Knapp, se vedea noaptea cum ardeau rafinăriile și uzinele de la Cîmpina și Ploiești, după ce trecea valul de avioane. Ziua, avioanele americane zburau, mai întotdeauna, pe deasupra Sinaiei, în drum spre Ploiești și București. În formație de zeci
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mijloc, un mic gunoi fără însemnătate. În dialectul satului nu exista cuvântul „einsam“ șsinguratic, însinguratț, ci numai cuvântul „allein“ șsingurț. Acesta se pronunța „alleenig“, ceea ce sună a „wenig“ șpuținț - și chiar așastăteau lucrurile. Tot așa stăteau lucrurile și în plină porumbiște. știuleții cu păr de moșneag, din care ai fi putut împleti cozi, și cu dinți rupți, galbeni - boabele de porumb. Trupul îți foșnea, însemna tot atât de puțin cât și vântul pustiu prin gunoaie. Gâtlejul ars de sete, pe dinăuntru, iar deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
tot atât de puțin cât și vântul pustiu prin gunoaie. Gâtlejul ars de sete, pe dinăuntru, iar deasupra ta un soare străin ca o tipsie pe care persoanele distinse îi oferă oaspetelui un pahar cu apă. Până și în ziua de azi porumbiștile lungi mă întristează, și ori de câte ori, în tren sau în mașină, trec pelângă una dintre ele, închid ochii, cuprinsă de spaima subită că porumbiștea dă un ocol vertical întregului pământ. Uram acel câmp îndărătnic și obtuz, devorând plante și animale sălbatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]