56 matches
-
vostru. Și grăbiți-vă cu lucrul acesta." Dar Leviții nu s-au grăbit. 6. Împăratul a chemat pe marele preot Iehoiada, și i-a zis: "Pentru ce n-ai vegheat ca Leviții să strîngă din Iuda și din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, și pus pe adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei? 7. Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu și au întrebuințat în slujba Baalilor toate lucrurile închinate Casei Domnului." 8. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și al libertății ca bucurie. Și, deși poate e excesiv să ne poarte gândul așa, se înfățișează pe sine ca eliberat și fericit chiar în insulă. În insula unde își petrecuse, jumătate în chinuri și jumătate într-o exuberantă, chiar dacă poruncită, desfășurare a înzestrărilor lui, douăzeci și patru de ani. Ar putea să fie un foarte grațios rămas-bun, pentru că își cântă libertatea nu către nemărginirea unor spații, ci chiar acolo unde și-o redobândise prin bunătatea și renunțarea unui om. Și în insula
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și al libertății ca bucurie. Și, deși poate e excesiv să ne poarte gândul așa, se înfățișează pe sine ca eliberat și fericit chiar în insulă. În insula unde își petrecuse, jumătate în chinuri și jumătate într-o exuberantă, chiar dacă poruncită, desfășurare a înzestrărilor lui, douăzeci și patru de ani. Ar putea să fie un foarte grațios rămas-bun, pentru că își cântă libertatea nu către nemărginirea unor spații, ci chiar acolo unde și-o redobândise prin bunătatea și renunțarea unui om. Și în insula
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
se puteau da, m-a distrus și n-am mai știut nimic decât că am căzut Într-un gol fără fund și fără speranță. Cu deznădejde neputincioasă, am Încercat să mă opun, dar argumentele lui erau atât de convingătoare și poruncite, Încât am cedat, distrugând printr-o singură lovitură totul În mine, fericirea, viața, lupta, tot, și aruncându-mă Într-o cruntă deznădejde. Niciodată nu voi mai ține În mâna mea rece, mâna lui caldă și sublimă. Niciodată mâna mea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
încape-n buzunar! La care ar trebui adăugat: Nu-ți umple buzunarul cu ce-ți încape-n cap! Dar cum o fi chemând-o pe portăreasă?“ Se întoarse câțiva pași din drum. — Mai spune-mi ceva, femeie dragă, te rog... — Porunciți... Dar pe dumneata cum te cheamă? — Pe mine? Margarita. — Foarte bine, foarte bine... mulțumesc! — N-aveți de ce. Și Augusto își reluă drumul, ajungând în scurt timp pe bulevardul Alameda. Burnița contenise. Își închise umbrela și, împăturind-o, și-o vârî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
tare. — Mi-e frică, nu știu de cine, de tine, de mine. De orice! De Liduvina! Hai, du-te, du-te, dar o să mai vii, nu-i așa? O să mai vii? — Când vreți. — Și-ai să mă-nsoțești în călătorie? — Cum porunciți... — Du-te, du-te acum! Și femeia aia... Augusto se năpusti asupra fetei, care se și ridicase în picioare, o strânse la piept, își lipi buzele uscate de buzele ei și așa, fără să o sărute, rămase o vreme apăsându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
stăpânul o ridică în brațe. Cu un gest delicat și precaut, Vânătorul o apropie de obrazul Profesorului, adânc brăzdat de dunga roșie. Maimuțica arătă pe dată înțelegerea a ceea ce i se cere, gâlgâi câteva șuierături de acceptare a sensului misiunii poruncite și, făcând un salt dibaci, se micșoră cu rapiditate în cleștarul verzui al atmosferei pădurii, pe acolo, pe unde fluturi violeți înaintau în zvâcnete și zigzaguri cu efect de caleidoscop. În curând, se înapoie, smuncindu-și coada lungă după ea, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui Hristos-Dumnezeu și pentru rânduiala acestui pământ al Domniei mele. Poftesc tuturor bine și bielșug; să știe și cei de jos că județul nostru nu se va clăti niciodinioară din cumpăna dreaptă poruncită nouă de Cel care stă deasupra vieții și a morții. (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1. Prezintă, pe scurt, conținutul celor două fragmente de text. 2. Motivează scrierea cu inițială majusculă a termenilor: Evanghelia, Cel. 3. Explică sensul sintagmelor: călcând atunci
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1 op. cit., p. 129 - 130 2 op. cit., p. 131 3 op. cit., p.150 44 oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor „clăcași”, văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist.”1 Urmându-l pe E. Lovinescu (criticul sburătorist scrisese: „Versuri declamatorii? Poate. Însă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
acelea asupra priimirei cărora nu se va fi datu hotărîrea cu desevirsire. Articolul 309 Nici o plată nu se va face de către sindici, de catu numai după înfățișarea zapisului în originalu. Sindicii voru însemna pe zapisu suma plătită de dînșii, sau poruncita a se plăti, potrivitu cu art. 233 - Cu tote acestea, de nu va fi cu putință a se înfățișa chiaru zapisulu în originalu, judecătorului-comisaru va putea se imputernicesca pe sindici a plăti, după ce mai înainte va vedea jurnalulu de adeverirea
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cu atitudinea de detașare; • acțiunea este dorită; subiectul vorbitor se implică afectiv sau implică afectiv pe interlocutor în desfășurarea acțiunii (stării) exprimată prin verb; este conținutul semantic al modului Optativ: „Aș pleca/aș fi plecat pe Piatra Craiului.” • acțiunea este poruncită, recomandată etc.; este expresia voinței subiectului vorbitor impusă interlocutorului său; este conținutul semantic propriu modului Imperativ: „Așează-te la pian și studiază această piesă!” Prin dominanta planului lor semantic, termenii corelativi ai categoriei gramaticale a modului dezvoltă trei variante principale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Și m-am întors printre timpuri, pe unde-am scoborât, Și în odaia goală din nou mi-a fost urât.” (T. Arghezi, 73) „Iară de-a avea noroc, ș-a veni calul tău mai întâi, și mi-a aduce cele poruncite, să știi că merg cu tine oriunde mi-i duce...” (I. Creangă, 244) CIRCUMSTANȚIALUL TEMPORAL (DE TEMPORALITATE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL TEMPORAL (DE TEMPORALITATE)" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale): „Peste zi stătea cu oaspeții și mai ieșea, mai ales fără
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
românești": "El scrie să fie auzit nu de o cititoare plimbându-se leneș printre oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor "clăcași", văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist." Urmându-l pe E. Lovinescu (criticul sburătorist scrisese: "Versuri declamatorii? Poate. Însă cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pomenitele sate,după care a lor nedreaptă arătare au luat cartă împuternicitoare a lua mahalalele acelui târg nu însă și satele.Și devreme ce acești casapi necruțând nici ca cum haractirul arhieresc au căutat pâră nedreaptă al arăta de sâlnic.Porunciți dumv. Ca pe acei casapi săs depărteze de a ține căsăpiile și să răspundă și paguba ce să va fi întâmplat orândatorilor acelor sate care în orânda lor au luat și căsăpiile acelor sate,dar încă poruncim dumv. ca acei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vânătoare atât de spornică, să ne bucurăm de ea. Oamenii sunt Înghețați și flămânzi și câteva Îmbucături calde le-ar prinde bine. O Înghițitură de vin de-asemenea. Întârziem doar vreun ceas, carnea e fragedă și e gata Îndată. Dacă porunciți, trimit un om Înainte să dea de veste că ajungem curând. Se lăsase pe un genunchi Înaintea ducelui și vorbea supus și cu respect. Dar mie nu mi-au plăcut vorbele lui mieroase și spaima mea a fost și mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
îndesată cu piciorul, într-o câblă se socoteau 5 ferdele în loc de 4, fânul două care în loc de unu și recoltat numai din grădini, uscat bine și frumos. Ofițerii nu aveau limite în exploatarea iobagilor, prin pretenția și primirea de imense daruri poruncite. Valoarea darurilor era direct proporțională cu înălțimea gradului militar, dar existau și grade mai mici, plutonierii de exemplu care pe motiv că descindeau din familii nobiliare consumau cât zece grade înalte. Ba ofițerii încartiruiți în această zonă mai primeau și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Domnul și Stăpânul" meu să fac? Dragostea nu se poruncește, Maria, se dă... au nu! "Nu dai nimic, dacă nu te dai pe tine însuți" e o mărturisire de credință ce mi-a marcat viața. De nu vine din tine... poruncită nu face nici cât o ceapă degerată. Și... și așa crezi tu? îngână Maria înghițindu-și lacrimile. Chiar.. chiar crezi că nu... că nu ți-am dat nimica... nimica?... Ștefan tace, tace, apoi, cu glas domol, trist chiar: Poate... poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce poruncit facem Măria Ta? Ștefan se gândește câteva momente. Măria mea poruncit: 'talieni oaspete drag la Moldova este. Dus la Suceava. Slobozit la Italia. Care rămas, dat fata frumos la el, moldovean făcut. Aista poruncit Măria mea! Jawohl! răcnește el pocnind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce poruncit facem Măria Ta? Ștefan se gândește câteva momente. Măria mea poruncit: 'talieni oaspete drag la Moldova este. Dus la Suceava. Slobozit la Italia. Care rămas, dat fata frumos la el, moldovean făcut. Aista poruncit Măria mea! Jawohl! răcnește el pocnind din cărâmbi. Da' cu boambele celea cum fu, neamțule? îl scormonește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bun, cu câștig. Pot veni în Moldova cu inima ușoară, că n-au a se teme de vreo sminteală: drumurile-s sigure, vămile după pravilă, și negoțul cinstit"! Mi-am pus obrazul!... Și iată! Măria ta! intră Mihail spăsit, ploconit. Poruncit-am să fie stârpiți tâlharii din Țara Moldovei?!?! Da au ba?! exclamă sever Ștefan. Și când se încruntă Măria sa... Tăutu îi sare în ajutor, cu glas moale: În vreme de zurbă, tâlharii scot capul... Scot capul... se agață Mihail de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zeități care erau vii și prezente, vizibile, ba chiar locuiau fizic în ziggurate sau temple, acestea fiind reședințele lor pămîntene (vezi pentru detalii cel puțin Sitchin 1996, 2007 și 2008).] "Eu recunosc un Dumnezeu, nemuritor, nemărginit și plin de-înțeleciune***, Ce poruncit-a slăvilor Creației ca să se înalțe; Ce-alcătuit-a variată-asemănarea-i chiar în omenire, Centrînd în minte multele-i minuni; Care Religia zărit-o-a, noapte ce-i fantastică, Dar Rațiune datu-ne-a să dobîndim lumină". [***I own a God, immortal, boundless
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care să cadă ca o belea pe capul nevinovatului. Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
odată cu venirea regimului comunist. În ultima perioadă a apariției revistei a existat un incident cauzat de relatarea eronată a unor momente din viața Sfântului Francisc despre care episcopul de Iași M. Robu a considerat că "a scandalizat credincioșii"; drept urmare, a "poruncit celor din redacție" ca astfel de relatări să nu mai apară în paginile unei tipărituri catolice 704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
părerea colegiului consultanților și a consiliului cu problemele economice. § 3. Economului îi revine sarcina - ținând seama de modalitățile stabilite de consiliul cu problemele economice - de a administra, sub autoritatea Episcopului, bunurile diecezei și de a efectua din veniturile diecezei cheltuielile poruncite de Episcop sau de alții pe care Episcopul i-a desemnat în mod legitim. § 4. La sfârșitul anului, economul trebuie să dea socoteală consiliului cu problemele economice despre venituri și cheltuieli. Capitolul III Consiliul prezbiteral și colegiul consultanților Can. 495
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
părerea colegiului consultanților și a consiliului cu problemele economice. § 3. Economului îi revine sarcina - ținând seama de modalitățile stabilite de consiliul cu problemele economice - de a administra, sub autoritatea Episcopului, bunurile diecezei și de a efectua din veniturile diecezei cheltuielile poruncite de Episcop sau de alții pe care Episcopul i-a desemnat în mod legitim. § 4. La sfârșitul anului, economul trebuie să dea socoteală consiliului cu problemele economice despre venituri și cheltuieli. Capitolul III Consiliul prezbiteral și colegiul consultanților Can. 495
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]