1,109 matches
-
Memoria cunoscută de psiholog nu e aceeași și pentru scriitor. Amintirile îi scăpa de sub control și ajung să domine firul epic "prestabilit" de autoare: "Știam atatea despre ea ("memoria") că psiholog; dar nu știam, ca scriitor, că este atît de posesiva, că este teribilă, mai greu de stăpînit decît orice afect". Astfel de considerații a datorate formației științifice, analitice a Tatianei Slama-Cazacu, dar și acceptării jocului postmodern cu cititorul părtaș la frămîntările, la imperfecțiunile autorului a nu sînt deloc rare în
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
pîinea. Povestitorul trăiește sub semnul Șeherazadei, evident, nu întîmplător o făptura feminină, plină de grație și de blîndețe, dar totodată prizoniera unui ascultător vorace, gata oricînd să o ucidă. A povesti este, astfel, echivalent cu un act atît de iubire posesiva, cît și cu exercițiu de supraviețuire. Poate de aceea este modelul narativ atît de util și de adecvat unei teorii neurobiologice. Urmînd îndemnul lui Carrière, că fiecare dintre cititori să devină, la rîndul său, povestitor, spunînd altora poveștile din această
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
structuri arhaice, evocate în citate ironice. ăntr-o pagina de "Jurnal monden" (în "Jurnalul național" = JN 1910, 1999, 12), artificiul stilului înalt utilizat cu detașare ironică e obținut prin două trăsături sintactice principale: folosirea formei neaccentuate a pronumelui în dativ ("dativul posesiv") că determinant al unui substantiv - si inversiunile de topica. Primul fenomen (despre care am mai scris aici) a devenit un adevărat tic stilistic: "vorbea la telefonu-i mobil"; "și-a purtat picioarele-i încălțate cu o stranie pereche de șosete". Al
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
duc într-un final... Iubire și carne spuneam că se numește nonconformistul spectacol. Dragostea, în câte închipuiri ni se arată într-o viață de om? Dragoste tăioasă, ca lama de pumnal, care desparte; iubire crudă, care ucide. Iubire de mamă, posesivă, dar lașă. Pippo Delbono vorbește degajat despre moarte. Și-o asumă - fie că-i vorba despre Lucia, actrița din compania lui, alături de care a jucat 20 de ani și pe care mama lui și-ar fi dorit-o drept noră
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
însă la nivelul lexical: există chiar structuri sintactice, marcate cultural de apartenența la o epocă trecută și la un stil înalt, care se văd reluate cu intenție ironică în vorbirea curentă și familiară. Una dintre acestea e construcția cu dativul posesiv, în care pronumele apare ca determinant al unui substantiv: "s-a agitat în permanență, în stilu-i deja cunoscut" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000); într-un alt exemplu, alături de dativul posesiv găsim și forma veche a prepoziției pe: "o societate
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
și familiară. Una dintre acestea e construcția cu dativul posesiv, în care pronumele apare ca determinant al unui substantiv: "s-a agitat în permanență, în stilu-i deja cunoscut" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000); într-un alt exemplu, alături de dativul posesiv găsim și forma veche a prepoziției pe: "o societate non-profit, cică, pre numele-i Consorțiul Pro-Arieșeni" (AC 27, 1999, 3). Destul de puternic marcate stilistic sînt și schimbările de topică, modificările ordinii tipice a cuvintelor, inversările arhaice. Mai multe exemple - culese
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
modificările ordinii tipice a cuvintelor, inversările arhaice. Mai multe exemple - culese în ultima vreme din periodice diferite dar din rubrici asemănătoare (de informații de culise, pentru tineret, din muzică, sport, din viața vedetelor etc.) - conțin grupuri nominale în care adjectivul posesiv precedă substantivul determinat: "surprins și analizat pe larg la vremea respectivă de B.G. în a sa cronică TV" (Dilema, 269, 1998); "P.M. și ale sale puștisme noctambule" (EZ 2308, 2000, 10); "fata n-a prea vrut să facă pasul dorit
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
n-a prea vrut să facă pasul dorit de al său tată" (VIP, 28, 2000, 9); nu e exclusă apariția construcției nici în cronica politică: "I-a muștruluit zdravăn pe ai noștri aleși" (EM 48, 1992, 4). Arătînd că poziția posesivului după determinant e cea normală, obișnuită, curentă, gramaticile noastre moderne furnizează uneori și indicații stilistice asupra excepțiilor. La interval de 30 de ani, principala restricție a rămas aceeași: "Așezarea posesivului înaintea substantivului se întîlnește numai în poezie" (Iorgu Iordan, Valeria
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
ai noștri aleși" (EM 48, 1992, 4). Arătînd că poziția posesivului după determinant e cea normală, obișnuită, curentă, gramaticile noastre moderne furnizează uneori și indicații stilistice asupra excepțiilor. La interval de 30 de ani, principala restricție a rămas aceeași: "Așezarea posesivului înaintea substantivului se întîlnește numai în poezie" (Iorgu Iordan, Valeria Guțu Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologică a limbii române contemporane, 1967, p. 137); "Antepunerea adjectivului posesiv (al nostru steag) este permisă numai în poezie" (Mioara Avram, Gramatica pentru toți, 1997
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
asupra excepțiilor. La interval de 30 de ani, principala restricție a rămas aceeași: "Așezarea posesivului înaintea substantivului se întîlnește numai în poezie" (Iorgu Iordan, Valeria Guțu Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologică a limbii române contemporane, 1967, p. 137); "Antepunerea adjectivului posesiv (al nostru steag) este permisă numai în poezie" (Mioara Avram, Gramatica pentru toți, 1997, p. 173). S-ar părea însă că exemplele actuale încep să contrazică această indicație stilistică; poziția inversată apare chiar în dialoguri săltărețe, voit "istețe": "De cînd
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
masculin, Kikuji. Tatăl său i-a lăsat drept moștenire, pe lîngă bunurile materiale, o rețea de încurcături sentimentale: două foste amante (Ota și Chikako) își revendică fiul fostului iubit, fiecare în stil propriu (Chikako intră în rolul unei mame cicălitoare, posesive; Ota îi devine amantă). Complexitatea psihologică a situației este redată perfect prin intermediul unor "analize" asemănătoare cu cele din proza occidentală. Așadar, un bărbat și cîteva femei care gravitează în jurul său; fantoma tatălui ambiguizează și mai mult acest ciudat tablou de
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
inducției oedipiene paterne care să întreprindă o vectorizare a pulsiunilor eului"". Urmează analiza, tot psihanalitică, a personajelor și a situațiilor, știute, din celebrul roman. Vasile Baciu, tatăl Anei, se aseamănă, de fapt, cu Ion (adversari și complici) în setea lor posesivă față de pămînt. Iar singurul personaj creat pe măsura și tăria lui Ion e George Bulbuc ("mască totemică" a tatălui). Cînd se însoară cu Florica, "Ion se raportează acum la George nu ca la un frate, ci ca la un tată
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
psihologică. Mai sînt în cartea d-lui Liviu Malița capitole dense și revelatoare despre psihologia lui Rebreanu (de pildă analiza celor dintîi amintiri, considerate de Freud și Adler drept fundamentale). Lipsește din carte analiza Răscoalei (redusă aici la relația pasională, posesivă, a Nadinei și a lui Petre Petre) și a Gorilei, totuși (mai ales cea dintîi) opere de căpătîi. Pentru că nu rezistă analizei psihanalitice? Dar să nu cer autorului ceea ce nu și-a propus să întreprindă. Să ne mulțumim cu ceea ce
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
copiii mutați la oraș, la bloc, fără să-i găsească acasă, bineînțeles, de bărbați suspicioși și geloși, de creștini cu frica lui Dumnezeu, de bețivi și detracați mintal, hulpavi de avere, de amanți persecutați de soartă, bănuitori, litigioși sau numai posesivi ș.a.m.d. Remarcabil la Ioan Neșu este darul de a trece rampa spre inima și mintea cititorului prin tehnica simplității nedisimulate și prin temeritatea locului comun. Descrierea unei locuințe improvizate în apropierea Călmățuiului, a obiectelor din ea, ca rapel
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
rațiuni obscure - n-au fost prezentați publicului în seara de gală, rămînînd "să dialogheze" doar pe ecran cu vedetele autohtone absente. Atît Magda Catone - cu rolul ei de veselă prostituată în E pericoloso sporgersi și cele două personaje secundare, soția posesivă și respectiv cicălitoare din Față în față și Zapping, cît și Dorina Chiriac - puștoaica frivolă greu încercată de soartă în Terminus Paradis - se plasează fără îndoială pe aceeași orbită interpretativă cu actrițele maghiare îndeosebi cu Tóth Ildikó, senzuala eroină din
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
etc. Unele au ieșit din circulația reală odată cu învechirea pronumelui de politețe dumneata: stilul epistolar actual e obligat să opteze în mod decis pentru tu sau pentru dumneavoastră. Puțin probabilă e azi formula care începe cu pronumele sau cu adjectivul posesiv sau cu genitivul unui pronume de politețe; structura era însă foarte răspîndită în scrisorile mai vechi - "Al tău" (Manliu, 1882), "Al tău prieten" (Iorga, 1903), "Al dumitale" (Hasdeu, 1893), "Al dumitale amic"(1896, Spiru Haret) "Al dumitale coleg și prieten
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
unei discipline ele se evaporă, sau în cel mai bun caz se reîntrupează, dar preluînd o înfățișare complet diferită. O asemenea viziune asupra interdisciplinarității îl separă pe Fish de Sokal. Primul se simte liber să preia concepte, dar devine brusc posesiv și exclusivist cînd e vorba de obiecte de studiu. Al doilea folosește exact argumentele lui Fish despre obiecte pentru a interzice preluarea conceptelor, atrăgînd atenția că ele nu există decît ca produs al unor anumite tipuri de reflecție, care presupun
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
comedianului din el. Este un exercițiu dificil, riscant, dar admirabil. Spectatorul este însoțitorul care preia confesiunea și, analizînd-o, se analizează pe sine. Tocmai în această relație fundamentală actor-teatru-spectator, în care, deseori, cel din urmă din ecuație este mai degrabă egoist, posesiv, suficient. Și cine mai este însoțitorul tainic al actorului, omul din umbră, martorul direct al succeselor și insucceselor, al triumfului și al degradării lui? SUFLEORUL. Doi parteneri, actorul și sufleorul, care își întorc fața unul către celălalt, care-și răstoarnă
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
coapselor și a celor doi parteneri cuplați într-o uniune ce nu se mai dorea desfăcută. Pe unul dintre sâni era desenată o aluniță mica maronie, pe care o tot acoperea cu mici picături de buze fierbinți. - Iar tu ești posesivă, îi răspunse Mircea, în timp ce trupul fetei dansa grațios deasupra lui. Buzele îi deveniseră trandafirii, umede și iritate de atâtea sărutări. S-a smuls iarăși de sub ea și imediat. S-a așezat în genunchii între coapsele sale în timp ce îi mângâia sânii
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
2000 la Thessaloniki Film Festival, Grand Prize la Valenciennes International Festival of Action and Adventure Films 2001 și altele. În 2007 cunoaște din nou succesul cu Yella, drama unei tinere care încearcă să scape de soțul ei extrem de violent și posesiv. În rolul principal joacă tot Nina Hoss, aceeași actriță care o interpretează acum pe Barbara. Yella cîștigă Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin 2007 pentru „Cea mai bună actriță”, Aur la German Film Awards 2008 și „Cel mai bun
Barbara, o poveste de dragoste din fosta RDG [Corola-blog/BlogPost/97608_a_98900]
-
la adăpostul cucuvelelor, tații își strigă, prin guri adolescente care absorb întunericul, iubirea pierdută și diminețile din ce în ce mai repede smulse de pe iarba fragedă, jupuirea sufletului. în unghiul gol și fierbinte al cotului, capul tău aerian, fără trăsături și totuși groaznic de posesiv, nebun, carnivor, cap de primăvară ce a reușit să iasă din vis sfidându-mă acuzator și care e în stare să-și ia rolul în serios, să graviteze ca o planetă de os prin camera joasă, luminând slab, căutând amintiri
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
visul tău, important este ca tu să crezi în șansa ta ”, a spus Lora. “Mesajul melodiei este foarte clar: Capul sus! ”, a spus Adrian Sînă, care semnează compoziția noului single. Sophia, cântăreața care declara cu ani în urmă că “Este posesivă!” prin piesa cu același nume, vine cu o schimbare de atitudine la 180 de grade. Cea mai recentă producție a sa, “Unconditional Love”, îi arată latura sensibilă, cântând despre sentimente pure, care nu mai au nevoie de explicații. Schimbarea se
Gra?ii by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/83147_a_84472]
-
M. , în vârstă de 35 de ani, din Moșnița Veche, acuzat de tentativă la infracțiunea de omor calificat. În 14 decembrie 2005, bărbatul și concubina sa Laura s-au dus la domiciliul inculpatului, unde atmosfera a devenit tensionată datorită comportamentului posesiv al bărbatului, dar și pentru că femeia se aștepta ca acesta să îi achite o datorie mai veche de 1 200 euro împrumutată de la ea. Laura susține că i-ar fi zis și că dorește să pună punct relației. Decebal M.
Agenda2006-26-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/285104_a_286433]
-
încerce cât mai des să simtă cu inima ei, să gândească „în gândul ei”. Deși reproșul ei i-a părut nedrept la început, a încercat să privească „dinspre” ea și i-a dat dreptate. Fără să o considere o femeie „posesivă”, știe și acceptă că are „anumite sensibilități”. Dacă vrea să fie credibil, trebuie să nu lase loc nici unei suspiciuni. Teodora vede dragostea ca pe un bloc de piatră fără fisuri, deoarece, crede ea, a parcurs toate „treptele încrederii.” În continuare
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
oră (o așteptau copiii), nu înainte de a se lăsa strânsă în brațe și sărutată pe frunte, pe ochi și pe gură de acest „amorez” albit de timpuriu (cum ține să sublinieze el însuși), și care, singur cu tânăra femeie, devine posesiv, „dă în clocot”!... „- Ei, hai să nu exagerăm!” - ar spune oricare cititor mai „realist”. (O cititoare - cu atât mai mult!). Dar eu înclin să-i dau o șansă eroului din povestirea lui P.H.L. Și asta nu din simplă generozitate! Este
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]