58 matches
-
Despre camerele lor de lucru și despre biblioteci prefer, deocamdată, să nu știu nimic, admițând că ar fi ceva de știut... Oblomovism Dacă Ilia Ilici Oblomov ar fi pur și simplu leneș, povestea lui ar încăpea, ca aceea cu „muieți-s posmagii“, în două pagini. Iar termenul „oblomovism“ ar fi superfluu. În realitate, inactivitatea în care perso najul se complace până la asfixie n-are prea mare legătură nici cu lenea, nici cu devitalizarea boierimii țariste, nici cu imaturitatea cronică a unui bleg
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nume mari aparținând acestei etnii: Ion Voicu, Barbu Lăutaru, ori bucovineanul Alexandru Bidirel (De-al nostru, mânca-ți-aș), mulți dintre acești reprezentanți fiind întreținuții societății care, în concepția autorului, mai mult decât corectă, ar trebui responsabilizați, să învețe că „posmagii nu-s moi”. În Batista pe țambal ne este amintit faptul că în Țiganiada, Ion Budai-Deleanu vorbește despre încercarea țiganilor de a-și crea propriul stat, tentativă la care U.E. a devenit foarte receptivă, și se zvonește deja și tot
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fi bugetul de bogat, nu ar putea face față; vor trebui să-și ia soarta în mâini, adică să muncească. Să fim receptivi la nevoile lor sociale, dar trebuie să le pretindem un anumit grad de responsabilitate, să învețe că „posmagii nu-s moi”. 7 decembrie 2007 Sindromul inferiorității Motto : „Mi-ai apărut mișto în gura pieții, Cu cârlionți și floare la ureche Și ai aprins, gagico, dabuleche, În sufletu-mi pârjolul tinereții.” (Ion Pribeagu, poet evreu de limbă română, care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit diferențiat. Aici se includ țesăturile cu alesături „în șeirlău” sau „în șerbuce”, care sugerează ideea de horă. Alte categorii de lăicere: compartimentate în pătrate în care sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
2); dezordine (2); dispreț (2); doarme (2); dorm (2); care nu face nimic (2); gras (2); greoi (2); incapabil (2); lene (2); lenos (2); mare (2); motan (2); nefericit (2); neserios (2); nestrăduitor (2); netrebnic (2); pasiv (2); Păcală (2); posmagi (2); poveste (2); prost-crescut (2); puturoșenie (2); răsfățat (2); relaxare (2); fără rost (2); stare (2); televizor (2); trîndăvie (2); urît (2); activ; adăpost; Adi; adormit; animalul leneș; tot anul; băiețel; bărbatul; bețivanul; Bogdan; ca bondarul; bun; fără bun-simț; burlac
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a desprins. Pentru că a schimbat instrumentul: în locul unuia liric și dezmățat, unul precis, subtil și ironic. L-a pus să exprime fatalismul românesc. I-a dat ironiei un surîs interior. Nu știu dacă surîsul nu existase deja, la omul cu posmagii, la cel cu ăîmi plăcu cum merseă, la Toma Alimos, si, pînă la un punct al poveștii, la Dănilă Prepeleac". De Luca Pitu emulul d-sale se apropie printr-o anecdotica universitară picanta, care presară hazul peste amănuntele terne, care
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii), transformarea diftongului ia în ie ("moldovenii noștri cam s-o împrăștiet în lumea largă"; "da muieți is posmajii?"), pronunțiile tăt, tati, rostirile dure are consoanelor s, ț, care modifică timbrul vocalelor succesive ("da disară venim", "eu nu-ts dau salariu
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
ochi verzi și creață gură Sub un stog sau pe-arătură Că-s și eu om cu răbdări Prăjite în saramură Lunganco cu rochia-n draci Genunchi ștampilat de mure Cît mai zac și cît mai zaci Haide să muiem posmagi Dumnezeu ne mai îndure Ca pe două prăjiture Făcute de îngeri dragi
Lunganco cu rochia-n vînt by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10594_a_11919]
-
Nicolae Manolescu Concepția populară despre omul leneș este exprimată cel mai bine de Ion Creangă în povestirea cunoscută. E o concepție pragmatică: spre deosebire de omul harnic, acela care face treabă, omul leneș nu face nimic. Nici măcar să mestece posmagii nu vrea. E un fel de nătăfleață care așteaptă să-i cadă în gură para mălăiață. E convins că dacă munca ar fi bună la ceva, ar fi luat-o boierii. În concepția țărănească, lenea e conotată exclusiv negativ. Leneșul
Povestea unui om leneș by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4378_a_5703]
-
ale lui Gabriel Dimancea, ziaristul din Platonești, sunt ale unui Oblomov tipic: tândăleala în vârful patului, refuzul de a accepta mâncarea de plocon pe motiv că nu e gata făcută (i-ar veni să întrebe ca leneșul lui Creangă: "muieți-s posmagii?") și lehamitea de a se lăsa prins în brațele Dorinței (femeia are nume voit alegoric) dintr-o economie bolnăvicioasă de orice efort (libidoul erotic e sleit). Gabriel Dimancea nu evoluează, totuși, în sensul personajului lui Goncearov, pentru că el luptă cu
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
181 de exemple. Desigur, unele atestări provin din texte vechi, reproduse de anumite site-uri culturale: însemnări pe manuscrise ("giupâneasa dumisale, Mărica", la 1692), pisanii de biserici, zapise, citate din clasici: Creangă ("cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi"), Caragiale ("cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii") ș.a. Rămîn totuși destule exemple ale limbii de azi, pentru care sînt în genere caracteristice contextele ironice sau chiar agresive: "articolașele dumisale, scrise probabil pe colțul mesei, la cârciumă" (cotidianul.ro
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
este presupusul felinar - prin noaptea cristalină. mai spre dreapta pieptului e sudul într-acolo-i numai vânt și ploaie arborele vieții - cel mai crudul doar aici - adesea, se îndoaie. inima e către miază-noapte lângă ea au cine nu tânjește? vrei posmagi muiați sau stele coapte le găsești aici - dar îndrăznește. întrebarea e acum, spre unde cauți alte căi - nefericite... ai aflat că văile-s profunde și-ale lumii margini infinite... totul a fost scris în Sfânta-Carte. călător - încotro te vei duce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
numele. - Alei! Oameni buni! zise cucoana înfiorîndu-se. E păcat să moară, că pare încă în putere. Mai bine urcați-l colea, lîngă mine, în Mercedesul meu, să-l duc la moșie la mine. Eu am acolo o cămară plină de posmagi rămași din vechiul regim și niște icre negre, ia, așa, pentru împrejurări grele, Doamne ferește. Și, de, creștini sîntem. A mînca și el posmagi cu caviar pe lîngă casa mea. Dă..., sîntem datori a ne ajuta unii pe alții. - I-auzi
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
în Mercedesul meu, să-l duc la moșie la mine. Eu am acolo o cămară plină de posmagi rămași din vechiul regim și niște icre negre, ia, așa, pentru împrejurări grele, Doamne ferește. Și, de, creștini sîntem. A mînca și el posmagi cu caviar pe lîngă casa mea. Dă..., sîntem datori a ne ajuta unii pe alții. - I-auzi, măi leneșule, ce zice cucoana! spuseră oamenii. Îți dă adăpost și posmagi, să tot trăiești, să nu mai mori. Hai, spune: vrei la
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
împrejurări grele, Doamne ferește. Și, de, creștini sîntem. A mînca și el posmagi cu caviar pe lîngă casa mea. Dă..., sîntem datori a ne ajuta unii pe alții. - I-auzi, măi leneșule, ce zice cucoana! spuseră oamenii. Îți dă adăpost și posmagi, să tot trăiești, să nu mai mori. Hai, spune: vrei la dînsa pe posmagi și icre negre sau la spînzurătoare? Alege liber, că sîntem în democrație. La care leneșul zise atunci cu jumătate de gură: - Dar muie... ți-s posmagii
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
pe lîngă casa mea. Dă..., sîntem datori a ne ajuta unii pe alții. - I-auzi, măi leneșule, ce zice cucoana! spuseră oamenii. Îți dă adăpost și posmagi, să tot trăiești, să nu mai mori. Hai, spune: vrei la dînsa pe posmagi și icre negre sau la spînzurătoare? Alege liber, că sîntem în democrație. La care leneșul zise atunci cu jumătate de gură: - Dar muie... ți-s posmagii, cucoană? - Vai de mine, zise ea. Nu-s muieți! Muieți vrei? Îți trebuie ție
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
posmagi, să tot trăiești, să nu mai mori. Hai, spune: vrei la dînsa pe posmagi și icre negre sau la spînzurătoare? Alege liber, că sîntem în democrație. La care leneșul zise atunci cu jumătate de gură: - Dar muie... ți-s posmagii, cucoană? - Vai de mine, zise ea. Nu-s muieți! Muieți vrei? Îți trebuie ție? Altfel nu poți? - Ba, răspunse leneșul, dacă nu-s muieți, mai bine să mă spînzure. - Ehei, oftă cucoana atunci, multe păcate-mi fac eu cu tine
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
mă spînzure. - Ehei, oftă cucoana atunci, multe păcate-mi fac eu cu tine, leneșule. Dar, decît să merg în iad că am lăsat să te spînzure, mai bine voi muia chiar eu tot ce-oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te văd acum, leneșule, cum ți-ai plăti cei posmagi muieți! Dar leneșul era tare de
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
oi putea, arză-i focul de posmagi. Oamenii îl urcară pe leneș în spatele limuzinei, lîngă cucoană și plecară mulțumiți c-au scăpat de el. Iar cucoana zise, pipăind mijlocul leneșului: - Să te văd acum, leneșule, cum ți-ai plăti cei posmagi muieți! Dar leneșul era tare de virtute, de, ca omul nemuncit. Încît cucoana, ce era și ea dintre cele tîrtoșe, zise șoferului: - Mînă înainte și să nu te uiți îndărăt. Și cum e Mercedesul lat în spate, își făcu loc
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
curte înflorind din belșug Broasca-n vitrină cu safirele la gât - parcă-i vecina Pe roba neagră petecul de blană alb - rest de la-mpărțit Petic de iarbă abțibild cu oi lângă bloc - ciobanul pe chat Grav bolnav aștept leacul la-ce-bun-itei - posmagul muiat. Bărbat sentimental CV extraterestru - caut...cu casă Pe plajă vrăbii țopăind printre resturi - all inclusive Pescăruș pe mal privind nemișcat marea - discipolul zen Croncănit de ciori și pocnet de castane - jihad indigen Coadă la loto - degeaba risipesc bani de
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
petit-beurre etc. În franceză, există și biscotte „un fel de biscuit“, împrumutat din it. biscotto, format după același procedeu ca fr. biscuit și care însemna „copt de două ori“. În română, după DA, cuvântul biscuit are următoarele sinonime: pișcot, pesmet, posmag. Această serie sinonimică este interesantă pentru că evidențiază diversele straturi etimologice care ilustrează evoluția tehnologiei alimentare. Cel mai vechi este posmag, din v. sl. posmagŭ; apare la Dosoftei în Viețile sfinților (1682) și este cunoscut din poveștile lui Creangă: „Eu am
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fr. biscuit și care însemna „copt de două ori“. În română, după DA, cuvântul biscuit are următoarele sinonime: pișcot, pesmet, posmag. Această serie sinonimică este interesantă pentru că evidențiază diversele straturi etimologice care ilustrează evoluția tehnologiei alimentare. Cel mai vechi este posmag, din v. sl. posmagŭ; apare la Dosoftei în Viețile sfinților (1682) și este cunoscut din poveștile lui Creangă: „Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia așa pentru împrejurări grele“ (cf. DLR, s.v.). Pesmet, atestat la sfârșitul secolului 17
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pentru că evidențiază diversele straturi etimologice care ilustrează evoluția tehnologiei alimentare. Cel mai vechi este posmag, din v. sl. posmagŭ; apare la Dosoftei în Viețile sfinților (1682) și este cunoscut din poveștile lui Creangă: „Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia așa pentru împrejurări grele“ (cf. DLR, s.v.). Pesmet, atestat la sfârșitul secolului 17, este din neogreacă, pătruns prin filieră maghiară (peszmét) sau turcească (peksimet). Termenul acesta are și dubletul paximat, luat de română din mediogreacă. Mai interesant este derivatul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din trupa de balet, arvunită la Stanbul sau prin Cipru. Fata babei a luat și lada fetie moșneagului și s-a privatizat. Dănilă Prepeleac a vândut ultima fabrică pe doi gologani și nu mai are nici pungă, iar noi așteptăm posmagi muieți ca s-o ducem ca la curtea Împăratului Verde, când o zbura porcul cel fermecat... Moartea umorului «Pe Ion Creangă îl putem găsi în Rai, unde continuă să scrie povești și amintiri despre Pământ», crede Roxana Barliba, o fetiță
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
aia criză - spuse el, apucând cu finețe o măslină. De unde ai asemenea bunătăți? — De la nevastă-mea - spuse modest Georgios. Știți cum sunt femeile, când pleci la drum, te-ncarcă... — Vrednică nevastă! - zise otomanul. Ale mele nu mi-ar pune un posmag, numai eu să le-aduc, să le-aduc, să le-aduc, sătura-le-ar pământu’ de japițe! Spuneți și voi, de unde să le-aduci atâta? Cine ne dă nouă de bunăvoie? Nu mai e ca la-nceput, când omul, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]