306 matches
-
râvni ceea ce nu este al tău, dar care ți se pare fără seamănm mai bun și mai frumos, este o altă trăsătură de caracter înscrisă în inima omului. Și atunci „Cain s-a mâniat foarte tare și i s-a posomorât fața” (Gen, 4,5). Așa s-a născut mânia care a condus la cel dintâi fratricid din istoria omenirii. Ispita invidiei și a trufiei a dat roade și pentru că el n-a putut să-i țină frâu și s-o
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Spectacolul_cruzimii_tableta_cezari_cezarina_adamescu_1341388214.html [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
tine, dar tu să-l stăpânești” (Gen. 4,7) - i-a spus Dumnezeu lui Cain prevenindu-l (așa cum l-a prevenit și pe Adam să nu mănânce din pomul cunoașterii binelui și răului) - atunci când a văzut că i s-a posomorât chipul. Cu toate aceste avertismente și îndemnuri de a nu păcătui, Cain s-a lăsat pradă impulsului primar și a vărsat sângele fratelui său, fiind însemnat pentru această fărădelege, toată viața. Și așa cum Adam a fost izgonit pentru fărădelegea sa
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Spectacolul_cruzimii_tableta_cezari_cezarina_adamescu_1341388214.html [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
ceață.Ființe diafane, care nu stiu ce-nseamnăpovara cărnii și tirania gândurilor,... XXII. RÂSUL, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Din când în când, pe nepusă masă, mă năpădește râsul. Totul e gri, muncitorii trec posomorați că întotdeauna, pe frunzele de nuc se citește lehamitea, unele păsări triluiesc tropare, altele doar deschid ciocurile a muțenie, iar pe mine mă podidește râsul. Din adânc se aude, surd, cum se ocărăsc cârtitele, copiii preoților își fac cruce cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
zise împăratul, deși nu-l cunoștea pe acel prinț, căci nu-și putea lua înapoi cuvântul dat fiicei sale. Se încinse deci o nuntă cum nu mai vezi în ziua de azi. Dar, deși mireasa zâmbea fericită, mirele era din ce în ce mai posomorât. Băgând de seamă acest lucru, Voichița îl luă de-o parte: - Ce te neliniștește, dragul meu bărbățel? Mâncarea nu-ți e pe plac? Muzica nu-ți e pe plac? Atunci, flăcăul o privi în ochi și se puse într-un
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487592067.html [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
bursa valorilor, fără valoare, acaparând presa, televiziunea, editurile, școala, prin programe și manuale alternative, construite pe criterii de eficiență financiară, și încercând să impună nulitățile generației 1980, snobi, intoleranți, fără operă, și care au făcut jocul regimului comunist-criminal. Ființe năzuroase, posomorâte cu aer fals academic și irascibile se repet asupra conștiințelor culturii românești, atacându-le într-un mod stupid și nedemn. Revărsarea de vorbe sufocate, indignarea mimată nimicesc un adversar inexistent și închipuit, pentru că judecata dreaptă aparține doar timpului.Sunt niște
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_in_litearat_al_florin_tene_1387780021.html [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
au început să danseze acompaniați de cântecul vrăbiuțelor minute bune. Se priveau în ochi și alunecau pe sub podul fantastic al arborilor. - Ești fermecătoare! - Probabil frumusețea naturii a contribuit la farmecul ce mi-l găsești acum. - Fără tine întreaga natură era posomorâtă. Era asemeni unui om singuratic căruia nu-i trece nimeni pragul. - Eu sunt o singuratică. - Singurătatea ta a făcut natura să te îndrăgească atât de mult și să-ți ofere o clipă din farmecul ei. Ai fascinat-o și a
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1461760161.html [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
o dată faptul că Consiliul trebuie să trimită un semnal clar după Copenhaga referitor la faptul că este necesar un acord privind schimbările climatice. Angajamentele voluntare nu și-au atins niciodată scopul. în numele Grupului EFD. -Domnule președinte, sunteți toți foarte posomorâți în această dimineață. Am crezut că acesta va fi un moment mare, mândru! Au fost necesari opt ani și jumătate de agresiuni, de minciuni și de ignorări ale referendumurilor democratice. Au fost necesari opt ani și jumătate pentru a ajunge
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
amici puși pe distracție, dar și unii cu tot felul de probleme care simt nevoia să discute cu tine. Poate e norocul lor că ești tu de față, pentru că ai un tonus pozitiv și vei reuși să ridici moralul celor posomorați, fără să te molipsești de tristețea de pe chipul lor, reușind să te integrezi perfect în grupul cel vesel. Poate ai un dar aparte de a readuce zâmbetul pe chipul celor pesimiști și a ține, totodată, companie cu entuziasm și veselie
HOROSCOP, duminică, 5 martie 2017 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104602_a_105894]
-
ceva mai cald: -2,5 °C). Scăderi bruște ale temperaturii (mai jos de -30 ° C) sunt provocate de masele de aer ce vin din nord și nord-est, cu viteza medie de 4-5 m/s. Iarna predomină vremea posomorâtă: 16 zile posomorâte în ianuarie și 18 în decembrie Primăvara începe, la Chișinău, în medie la 1 martie. La început sunt posibile înghețuri, foarte periculoase pentru agricultură. Cel mai timpuriu îngheț de primăvară înregistrat a avut loc pe 13 martie 1989, iar cel
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
Împlinise 70 de ani. Avea o sănătate șubredă. Piciorul drept era aproape paralizat. Că Întotdeauna cînd se enervă, a scos o batistă albă din buzunarul vestei și Începu să-și șteargă vîrful nasului. Obrazul devenise purpuriu. Ochii săi albaștri se posomorâseră. “ Tinere, Îți mulțumesc. Îmi permiteți, domnilor, să mă retrag pentru zece minute. Voi lua decizia fnala.” Ceilalți așteptară În confuzie fără să scoată un cuvânt. Penescu Îl devizaja pe Han cu multă ură. Peste patru zeci de ani, când se
Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
Stanczyk la știrea căderii orașului Smolensk"”) în anul 1862. Stanczyk, a fost un bufon la curtea regelui Sigismund I (1437 - 1548), căruia, Matejko i-a dat alte însușiri artistice. Bufonul este reprezentat ca un simbol al conștiinței națiunii: el stă posomorât într-un scaun aparte de celelalte elemente de mobilier pictate, el prevăzând că evenimentele din timpul războaielor ruso - lituaniene vor avea un sfârșit tragic. În acest grup de picturi se includ și pânzele „"Predica de Piotr Skarga"” (, 1864) și „"Reytan
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
Bufonul Stanczyk la știrea căderii orașului Smolensk"”) în anul 1862. Stanczyk, a fost un bufon la curtea regelui Sigismund I (1437-1548), căruia, Matejko i-a dat alte însușiri artistice. Bufonul este reprezentat ca un simbol al conștiinței națiunii: el stă posomorât într-un scaun aparte de celelalte elemente de mobilier pictate, el prevăzând că evenimentele din timpul războaielor ruso - lituaniene vor avea un sfârșit tragic. În acest grup de picturi se includ și pânzele „"Predica de Piotr Skarga"” (, 1864) și „"Reytan
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
o sută de ani, Ion Popescu Gopo a realizat filmul... ”". Odată ca niciodată trăiau într-un sat un moșneag (Mircea Bogdan) și o babă (Eugenia Popovici). Amândoi erau bătrâni: moșul avea o sută de ani și baba nouăzeci. Ei erau posomorâți că nu aveau copii, iar într-una din zile baba i-a spus moșneagului ca a doua zi, odată cu răsăritul soarelui, să se ducă încotro o vedea cu ochii și prima ființă (om sau orice jivină) pe care o va
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
Sibiu. În 1889, vine la Caransebeș ca profesor de limba română și limba maghiară la Institutul teologic-pedagogic unde stă până în toamna anului 1905. Trăia într-un cerc de prieteni nu prea numeroși. Îți făcea impresia, la prima vedere, că e posomorât, dar era plin de umor și când era cazul, te pișca nemilos cu ironia sa usturătoare. A fost un dascăl de o neîntrecută măiestrie pedagogică. Datorită persecuției protopopului, din cauza unor schițe în care criticase preoțimea, este nevoit să plece în
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
noapte luă sfârșit. Era a doua zi, pe la amiază. Fiind prima săptămână a noului an, spre conac venea o nesfârșită procesiune de vizitatori, câte doi, câte trei. Totuși, în prăvălia de vase domnea o atmosferă straniu de încordată. Sutejiro era posomorât și nervos, iar soția lui, de obicei atât de veselă, nu se vedea nicăieri. Ofuku intră încet în camera mamei lui și se așeză. Femeia nu-și revenise complet din coșmarul de noaptea trecută și zăcea în pat, cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
plecările, venirile și toate acțiunile lui erau pândite încontinuu. Probabil că și spionii înșiși erau observați la rândul lor. Toți erau legați unii de alții, ca verigile unui lanț. „Se pare că merg într-adevăr înainte cu planul,” conchise el, posomorându-se. Poate că șovăiala îi provenea din sfială, dar nu se putea convinge că era cazul să devină un agitator brutal, care zăpăcea oamenii, stârnea tulburări și transforma orașul într-un infern. Își pierduse tot respectul față de Koroku. Nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
una câte una numeroasele lămpi, surâsul ușor de pe chipul lui se șterse ca zăpada care se topește. Adormi adânc, cu o expresie împăcată, printre sforăituri. Tohachiro se furișă afară să-i informeze pe samuraii din camera de gardă. Paznicii erau posomorâți, considerând că sosise sfârșitul. Aveau convingerea, desigur, că nu-i mai aștepta altceva decât moartea. Oamenii din castel priveau moartea cu ochii, în ceasurile trecute de miezul nopții. — Nu mă deranjează să mor. Întrebarea e, cum vom muri? Aceasta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
bine de-o o lună. În tot acel timp, au fost trimiși înapoi foarte mulți răniți. Nu s-a raportat nici o victorie. Armata istovită n-a făcut decât să se retragă într-o tăcere totală, soldații și generalii fiind deoportivă posomorâți și cu buzele strânse. Întrebați de oamenii rămași la castel cum decursese lupta, priviră cu toții în pământ, clătinând din capete. Nobunaga rămase și el tăcut. Învățase în mod clar că nu toate luptele de desfășoară ca la Okehazama. Castelul Sunomata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mai departe. Vreau să trăiesc pentru a mă asigura că lumea asta violentă își va regăsi pacea. Ah, numai de-aș fi sănătos, l-aș putea ajuta pe stăpânul meu din toate puterile. Dintr-o dară, glasul lui Hanbei se posomorî. — Dar nici un om nu e stăpân pe lungimea vieții lui. Ce pot face, în starea asta? Privindu-l în ochi, Oyu simți că o năpădea durerea. Oare fratele ei îi ascundea ceva? Clopotul Templului Nanzen anunță ora amiezei. Deși țara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
nu făcuse chiar nimic, dar avea dușmani în sat care vroiau să-l înfunde. Nu ține! Dovezi, fapte palpabile, martori nepărtinitori! Și respingea acuzația și îl achita pe inculpat, care nici el nu părea să fie o lumină, se uita posomorât la judecător și avea aerul că nu crede că verdictul acestuia va fi respectat și i se va da drumul să plece acasă; Știa el ce știa! Și dimpotrivă, condamnase un colectivist care furase porumb de pe câmp și îl apăra
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca o vită... Nu știu cât a durat și pe urmă, oaea, oaea... cu sughițuri, se îneca... ca un broscoi... Când mi-a arătat-o"... Matilda avu un gest, mai departe nu putea să spună ce-a simțit în clipa aceea. Se posomorî, era secretul ei... Și nu-l desvălui și începu să se identifice cu acest secret chiar din primele săptămâni, care urmară. Mă dădea la o parte de lângă pătuț, se apleca, lua fetița în brațe, nu știu ce-i făcea, o desbrăca, o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
doua zi i-am cerut audiență. I-am povestit totul, i-am spus că dacă mai e posibil să credem în oameni, atunci eu l-ași ruga să mă creadă și pe mine: bărbatul meu e nevinovat! El s-a posomorît: "Trebuie văzut de ce l-au arestat! O fi făcut vreo prostie!" Ce puteam să-i mai spun? "Înțelegi, tovarășă Matilda? O să mă interesez și ei o să-mi spună. Și dacă e nevinovat, și eu te cred că dumneata crezi, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi-l dreagă chiar în scara asta. Mă reped să-l iau. Eram lângă Costaichie. Du-te, zice, dar ce drac de cismar ține el deschisă dughiana în seara de Revelion? Ține, ține, ciripește ea și o întinde. Costaichie se posomorăște. Amuțește. Și pe urmă odată îi cade fisa! Revelion, ora zece, parcă și lui i se întîmplase la un Revelion o chestie exact la ora zece. Vintilă, zice, hai la cismar, care dracu cismar, întreb, îl știu eu, zice, nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scârțâia... Apoi liniște... apoi în această liniște începea să toace zgomotul rece, abstract, al mașinii de calculat... "Dumneavoastră, zisei, mi-ați pus pe birou o floare?" Ea tresări. Se ridică în picioare. "Vai de mine, zise, v-am deranjat?" Mă posomorâi. Timbrul vocii ei nu mai era incolor. Nu-mi dădui seama în acea clipă cum era de fapt, nu era însă verosimil și nici cu putință să fie așa cum era. Nu se putea să-mi răspundă cu o astfel de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
neagră cu capușon, de sub care abia i se vedea chipul. Nu se deslipi de lângă ușă decât după ce gazda mea dispăru, "ça vous derange, zise cu timiditate, de recevoir une petite franciscaine?" Mă ridicai în pat în capul oaselor și mă posomorâi. "Vous n'êtes pas ni petite, ni franciscaine", mormăii și sării apoi și o întîmpinai. Capușonul și umerii îi erau uzi de ploaie. Fără să mă înseninez, ca în fața fetiței mele care ar fi făcut o poznă, îi descheiai șiretul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]