66 matches
-
totul în mitologia ecuatorială a oamenilor reci! pereche în locul familiei plecate, Viață Conservată, femeie îi zic, se așează și Discurs asupra Metodei, bărbat îi zic, o privește, femeile constată, decît să privească, ori au știut, lăsînd ochii în jos, Ruginoasa pospai de zăpadă, am coborît gătită, mimez impunerea unui discurs de palton, cizme, coafură, face parte din rut inversiunea de comportament a sexelor, mult prea grăitoare și astfel într-o actualitate extremă fața omenească, portretul în discurs, prezența în timp prezență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
gesturi nereușite, derută, limita interpretării: să și crezi cînd se afirmă, Tîrgu Frumos indiciile convenabile, realitatea caz particular nu al posibilului, dar al intenției, clădiri, șine, burtosul șef de tren, reperele fixe din conversație ilustrează locul înghețat de afară, cu pospai de zăpadă, zilele scurte ale omului, nespecialist în conținutul vreunui simbol, amestecul de amețeală cu certitudine, să se asigure că rezolv, cu un cuțit în mînă, nu era prea serios, a venit să bem și i-a despărțit, Tom Cruise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
relațiile plafonează în plan, duhul bradului țeapăn prin ele, întîrzie în istoria cu oameni cît sînt munte și brad, peisajele curgătoare ale visului se văd Stănescu, Livezi-Ciuc intrus în peisaj, la doi bărbați legăturile ionice, bărbații sînt anorganici, biserica albă pospai de zăpadă cu bobul de nisip mărgăritarul perlei în lumea subatomică observarea, am coborît pentru Alex, bulgărele rece strîns în mîini, ți-l dau ție, îl duc bunicii! braț de vector răsucit schematic de rectiliniu în veghea lui Roderic K
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
comunei, trupuri de brazi în devălmășie, tăpșanele populate din valul lor, te obișnuiești binelui atît că suferi primindu-l! Izvoru Mureșului/ Marosfö la munte sîlhui cu brazii masă de manevră, deplasați din om, răsucirile sub rambleu, versantul în spectacol suspendat, pospaiul zăpezii cît s-a șters lăsîndu-ne pe depresiunea Ciuc, imaș în zimții terasărilor din vechi, Izvoru Oltului/Csikszentdomokos fusta cu geaca asortate țigănește, albastrul te ia de ochi, tocuri la botine, ciorapi, frigul subțire, geanta, ai și greutate, cine știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
simte pe a neamului pisicesc? Iertându-vă de boli, războaie și catastrofe? Vreo 800 de milioane. Comparați-le cu cifra recent rotunjită la 6 miliarde, dar și cu degradarea din jur care plătește acest 6... Zice Cristi - veche și de pospai scuză - că „errare humanum est“. Îi replic, drac ce este, nevrând să Învețe nimic: „perseverare diabolicum“... „Meridian“, 31 mai 2002, ora 12,35 54. Dracula Sunt negru, asociat de superstițioși - și scuip În sân ca nu cumva să mă Întâlnesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe bani, aveați bunul obicei să Încercați marfa celuilalt: strângeați galbenul Între dinți, să aflați dacă e din aur curat - un metal moale, dar care devine mai tare dacă e „lungit“ cu aramă, mai abitir când aurul e doar un pospai peste aramă -, căutați calul la dinți - nu Însă și când era de dar -, vânturați Între palme grâul ș.a.m.d. Asta v’a rămas În sânge până astăzi când, În piață, gustați brânza, cireșele ori murăturile Înainte de a vă târgui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-și cerne lacrimile repezi și se gândește cu părere de rău la apropiata zi a despărțirii, de aceste locuri supuse poruncilor ei. În curând își va face bagajele pentru plecare. Dar nu uită însă, la despărțire, să mai trimită un pospai de zăpadă ca să o înfioare pe mândra Primăvară ce aleargă într-o caleașcă de iarbă și ghiocei. Iarna a îmbrăcat pe înserat Un cojoc alb și curat Și pământul la-nvelit Cu o plapumă albă și pufoasă Ca grâul sub ea
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
usturimea lui în ochi și pe căile respiratorii. Aerul devenea irespirabil, aproape sufocant. Cu ochii înroșiți de fum ne zburătăceam de colo-colo, iar în vânzoleala asta generală, cineva a atins căldarea de apă ce mai avea pe fundul ei un pospai și ăla înghețat, așa că în momentul în care mama a strigat la Mircea să aducă apă, căldarea era deja goală. Mircea, deschide ușa și la camera cealaltă. Suiți-vă în pat și băgați-vă sub pături cu totul. Respirați sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Sandu ne-au oferit o plasă cu alimente ambalate în ziarul "Scânteia". Eram asemenea naufragiaților care-și drămuiau cu maximă zgârcenie puținele resurse vitale în speranța unei salvări miraculoase. Chestiunea e că nici nu prea aveam după ce bea apă. Ultimul pospai de mălai (făină de porumb) fusese epuizat, așa că mama, cu chiu cu vai, de-abia reușise să ne facă o mămăliguță amețită, pirpirie, leșinată, care anevoie se zărea pe fundul ceaunului. Când a răsturnat tuciul pe suportul de lemn căruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
psihologică a autorului lui Dincolo de bine și rău a arătat-o drama uriașă și catastrofele fizice și morale pe care le-a adus după el secolul trecut. Cele două sisteme politice și militare de extremă stângă sau dreaptă, sub un pospai de ideologie pescuită În utopicii francezi și parțial În Marx - ideologia justiției sociale, a repartiției echitabile, a mântuirii clasei muncitoare! - sau, de cealaltă parte, din scrierile unor spirite xenofobe și ultra elitiste - vezi Gobineau sau Chamberlain, ideologia salvării și dominanței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
personajele mai citesc și discută despre asta. Sigur că principala lectură a eroilor lui Caragiale este gazeta. Pe ei nu-i preocupă atâta „ficțiunea” cât „situațiunea”. Dacă se duce dracului rapița, ce să te mai cufunzi în reverii? Totuși, un pospai de lectură au ele, pentru că pot discuta cu argumente formidabile „lacuna” codului penal, care nu prevede pedeapsa cu moartea. Politicienii l-au citit pe Machiavelli și umblă cu machiaverlâcuri. Că îl confundă cu nemuritorul Gambetta, e altă poveste. Zița citește
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pe care ți-l induce un mediu prea aseptic de existență. Leons Briedis - un intelectual admirabil - e, altfel, un om muncit de obsesii și veșnice nemulțumiri: i s-a plâns lui Nae Prelipceanu că în Letonia e rău, că, dincolo de pospaiul occidental, totul e putred pe dedesubt. Briedis folosește un limbaj metaforic, o terminologie abisală, agreată și de Maria. „Lasă, Leons, că la noi e putred și pe deasupra, și dedesubt!”, încearcă să-l consoleze Nae. În aceeași seară, la hotel, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la Librăria Lublino, pentru o masă rotundă cu titlul „Biblioteca fără limite”. O întâlnire cu propriile limite și cu cele impuse de alții ne era, în schimb, rezervată nouă, basarabenilor, și altor foști „frați sovietici”. Dincolo, așadar, de un anumit pospai al „occidentalizării”, mai vizibil în capitala rusă decât în alte orașe din CSI, întâlnirea cu cititorii de la Biblioteca Municipală Nekrasov m-a făcut să înțeleg cât de înrădăcinate sunt obiceiurile fostului regim și, în general, mentalitatea de sclav, în pofida schimbării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să-ți fiu înger de pază. Să nu fugi, surîzîndu-mi ferit, Prin tuneluri adînci de amiază Către-amurgul căzut ca un zid Între noi și copacul din raiul Tot mai plin de ciuperci și de melci Și de șerpi lunecînd pe pospaiul Scoarței rupte a vechilor crengi, Ce-aveau fluturi dospiți lin la bază Și moi mlaștini cleioase-n lichid. Mă grăbeam să-ți fiu înger de pază; Să nu fugi, surîzîndu-mi smerit...
Mă grăbeam să-ți fiu înger de pază... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8861_a_10186]
-
și cămașa uscate și cam scorțoase pe el, dar în fugă, fără să se încheie și auzindu-l pe Burcuș în ogradă, hau-hau, ieși valvârtej și afară soarele se rotea ca o roată zimțată în cer, măcinând albastrul într-un pospai cernut asupra pământului ca o lumină. Și apoi soarele se făcu aidoma unei urechi, pentru că Ștefan păstra în minte urechile Luciiei, cele mai mici urechi din câte văzuse și un pic roșii, numai bune de ronțăit și i-ar fi
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Emil Brumaru Mereu te-ascundeai fără rost Sub pînzele moi de painjeni Din colțuri cătînd adăpost Și-n spatele tufelor macre De rouă pe brînci te piteai Doreai să dispari prin oglinde Rupîndu-le vechiul pospai De-argint și în lumea cealaltă În raiul în care-am mai fost Erai nu erai doar cu ochii De curvă rîzînd fără rost
Erai atît de ferită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12023_a_13348]
-
un poem din interior, era gata de predat editurii. De-abia acum începeau frământările: cui să le dai?, cărui redactor?, de la ce editură din cele atât de puține ? Cartea Românească, Eminescu, Albatros? Unde vei fi tratat (condescendent) măcar cu un pospai de politețe, de nu cu minim interes? Din aceste întrebări încuietoare m-a scos veșnic-itinerantul poet Dinu Abăluță, cu care pașii mi se încrucișau mai des în perioada aceea. Verdictul lui: dă-i-le lui Mircea Ciobanu de la CR. L-
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
în Piață Victoriei, de-o parte sau de alta a nevăzutelor baricade, stăteau probabil în fața televizoarelor. Așa cum făcusem și noi până-n urmă cu câteva minute. Nu era din cale-afara de frig, dar bătea un vânt subfire și tăios. Dăduse un pospai de zăpadă și locurile neumblate păreau presărate cu sare. Fără să vreau, am simfit dintr-o dată pe limbă senzația de sărat. Iar asta ma făcuse s-o asociez în aceeași clipă cu gustul sângelui. Așa cum 11 simfisem de câteva ori
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Florea Miu, Valentin Bază-Verde, Mihaela Iovan. De asemenea, au fost conferite diplome de onoare celor care au sprijinit revista RAMURI în acești ani: Ion Prioteasa - Președintele Consiliului Județean Dolj; Antonie Solomon - Primarul Municipiului Craiova; Traian Bărbulescu - Director TVR Craiova; Mircea Pospai - Director Radio Oltenia Craiova; Florea Firan - Directorul Editurii Scrisul Românesc; Nicolae Marinescu - Directorul Revistei ,Mozaicul"; Pompiliu Șelea - Director General S.C. JIUL S.A.; Tudor Nedelcea; Ion Floricel; Ștefan Enache - Șef secție etnografie - Muzeul Olteniei; Florin Rogneanu - Directorul Muzeului de Artă Craiova
Centenarul revistei "Ramuri" by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11044_a_12369]
-
inconsistentelor "miazme" și "efluvii". Ei bine, dacă Evul Mediu judeca ploșnițele, sau carii, secolul XIX condamnă bacilii, cocii, spirochetele, familie de răufăcători specializați, meritîndu-și moartea prin acid fenic, prin antiseptice. Nu rîdeți, fiindcă medicina lui Urechiă începe să semene, sub pospaiul literar, cu o carte de drept. Semnalmentele acuzatului - vegetale microscopice (zîmbim...). Da, însă, merge logica mai departe, dacă sînt vegetale, se cultivă. Adevărat. Facem, și astăzi, cultură de microbi. Pe urmă, înapoi la proza de moravuri (variate, deci, exerciții de
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
personajele mai citesc și discută despre asta. Sigur că principala lectură a eroilor lui Caragiale este gazeta. Pe ei nu-i preocupă atîta "ficțiunea" cît "situațiunea". Dacă se duce dracului rapița, ce să te mai cufunzi în reverii? Totuși, un pospai de lectură au ele, pentru că pot discuta cu argumente formidabile "lacuna" codului penal, care nu prevede pedeapsa cu moartea. Politicienii l-au citit pe Machiavelli și umblă cu machiaverlîcuri. Că îl confundă cu nemuritorul Gambetta, e altă poveste. Zița citește
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
Cerboaica îi auzi chemarea de departe. Îl auzi de departe despicând cu trupul lui puternic, suplu și impetuos, spuma înghețată a cerului scuturat în zăpezile proaspăt căzute. Și-l închipui înaintând năvalnic, în salturi mari, împrăștiind acolo unde abia atingea pospaiul de spuză albastră o avalanșă orbitoare în jur, lăsând în urmă un evantai de pulberi în lumina nelimpede încă a zorilor. Lenevise (ceea ce nu-i mai era de mult în obișnuință), stând tolănită pe cerga mițoasă, albă și ea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Civilizația europeană, precum gripa aviară ... ! Scriitorii români, de dinainte și de după Eminescu, ca să avem un reper, au tins spre Europa, s-au școlit în marile universități, în marile civilizații, după care s-au întors, în cea mai mare parte, acasă. Pospaiul de civilizație de după „patrușopt”, așa a venit la noi, cam cum vine acum, din sezon în sezon, „gripa aviară”, adusă pe tălpile pantofilor de vreun român care se întoarce din lumea largă, în lumea strîmtă, de acasă. Sîntem prezenți în
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
reviste, să zicem, Luceafărul, Ramuri, Orizont, Convorbiri literare, Vatra sau Familia. Ceea ce, prin deducție, arată că doar unul din cinci oameni care-și câștigă existența de pe urma „literelor" este cu adevărat racordat la fenomenele literare și culturale vii. Restul rămân cu pospaiul cules în vremea facultății, făcută și ea mai mult la fără frecvență. Aceasta e situația, și nu indignarea tovărășească a liderilor sindicali. Vorbim, de fapt, despre o adunătură deprofesionalizată, abrutizată, incapabilă de performanță și speriată de carte ca dracul de
Lecția de limbă și literatură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6288_a_7613]
-
deja atât de mare încît, deși voiește a alunga pe străin, nu poate trăi fără el. De aceea, cu fuga europenilor, foametea amenință populațiunile orășenești. Astfel, războiul din afară, mizeria și foametea înlăuntru sunt epilogul acelei spoieli egiptene, al acelui pospai de pseudocivilizațiune, atât de costisitor și atât de netrebnic ca și al nostru. Și la noi străinii se înmulțesc pe zi ce merge; ba toate reformele și îmbunătățirile, câte ne vine-n minte să le facem, au mai cu seamă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]