868 matches
-
asemenea toate cuvintele sunt croite perfect după chipul și asemănarea autorului. În funcție de adresa Destinatarului cuvintele îmbracă o țesătură fină din brocard, spirituală: teologică, filosofică sau poetică; o țesătură din mătase, literară: epică, lirică, dramatică, istorico-documentară și o țesătură grosolană din postav: maculatură de doi bani ori mâzgăliturile ingrate, profanatoare. Numai abordările frumoase și morale îmbogățesc Tezaurul spiritual al limbii noastre dacoromâne. Limba unei Națiuni definește și rostește crezul ființei Neamului, iar sensul ei celebrează Taina teologico-liturgică a Ortodoxiei. În esența ei
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
rare, anticarul se plasează, datorită pasiunii fervente, în afara timpului. Este motivul pentru care vârsta nu-l atinge și când onorează o comandă, îl regăsești „în picioare, scurt, drept, la mijlocul tejghelei, mâinile nu i se vedeau, purta o șapcă mare de postav, învechită, ochelarii subțiri i se arcuiau deasupra rădăcinii nasului coroiat”. Dar vicisitudinii vremurilor nu rezistă cel care ia locul anticarului nostru: când nu are lemne, arde cărți și desigur în scrum se transformă pasiunea. Abnegația în job e înfrântă de
Pan Izverna: Cartea unui romantic laborios by http://revistaderecenzii.ro/291/ [Corola-blog/BlogPost/339684_a_341013]
-
satisfacții ne răsplăteau...?! Poate, din nou, doar același Gheorghe Cauitișanu, de care depindeau substanțial realizările noastre... Ce siglă inadecvată continuă să aibă azi orașul Buhuși! Ea e reprezentată de simbolul suveicii și al bobinei (care se referă la fabrica de postav, acum pe chituci), precum și al crenelurilor de cetate, semnificând istoria seculară a unei așezări în care ctitoriile întemeietorilor ei scrâșnesc morbid (este cazul Rateșului de la Orbic, stație de poștalioane, fortificată, și al Palatelor Domnești care au aparținut familiei Buhușeștilor, ca să
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
cetate, semnificând istoria seculară a unei așezări în care ctitoriile întemeietorilor ei scrâșnesc morbid (este cazul Rateșului de la Orbic, stație de poștalioane, fortificată, și al Palatelor Domnești care au aparținut familiei Buhușeștilor, ca să nu mai vorbim de fosta fabrică de postav, care a întreținut și dezvoltat orașul, peste un secol). Mai trebuie spus, cu o ironie amară, punând un cristal de zahăr într-o ceașcă de mătrăgună, că pe porțile monumentale ale unuia dintre palate, un basorelief ce reprezintă capul de
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
înțeles-o ca pe o ezitare), dar totuși te întreb: cunoști versurile acestea? R: Da, i-am răspuns; s-a uitat mirat la mine și a plecat privirile, prinzând între degetele sale o scamă, de pe pantalonii decolorați de timp, din postav, pe care îi avea pe el: e bine că ști, putem discuta mai departe. MV.: Tot de gâtul boilor li se atârnau și acioaia . La fel ca la cai, boilor li se puneau faete de diferite culori, dar predominantă era
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
pictam, desenam, potriveam bine culorile, că cei mari mă dibuiseră și mă foloseau pentru așa ceva, la ocazii. Am să vă desenez, din aduceri aminte, o cămeșă bărbătească, ce se purta pe dedesubt, pe sub cojoacele de oaie sau paltoanele groase din postav negru sau maro închis, la petreceri cu vreme friguroasă. Așa arăta o cămeșă (fig.nr.4) și-mi întinse desenul să mă dumiresc. Am rămas uimit de ușurința cu care creiona și felul în care țesea din creion florile de pe
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
mic și jupon mare, fustă creață cu flori de culori aprinse, pe fond alb, crem sau verde, șorț de mătase uni, în nuanțe de roz și roșu, cizme. Costumele băieților elegante și distinse au fost alcătuite din pălărie neagră, de postav, cu floare, cămașă albă, vestă neagră, din postav, cu șnur și nasturi metalici, pantaloni negri, din postav, bufanți, cizme negre. Un repertoriu foarte bogat, interpretat cu mare profesionalism, a fost oferit spectatorilor din Ulmeni și de către soliștii vocali, veniți din
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
de culori aprinse, pe fond alb, crem sau verde, șorț de mătase uni, în nuanțe de roz și roșu, cizme. Costumele băieților elegante și distinse au fost alcătuite din pălărie neagră, de postav, cu floare, cămașă albă, vestă neagră, din postav, cu șnur și nasturi metalici, pantaloni negri, din postav, bufanți, cizme negre. Un repertoriu foarte bogat, interpretat cu mare profesionalism, a fost oferit spectatorilor din Ulmeni și de către soliștii vocali, veniți din toată Transilvania: Angela Vălean, Aurel Tămaș, Cornelia Radocea
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
șorț de mătase uni, în nuanțe de roz și roșu, cizme. Costumele băieților elegante și distinse au fost alcătuite din pălărie neagră, de postav, cu floare, cămașă albă, vestă neagră, din postav, cu șnur și nasturi metalici, pantaloni negri, din postav, bufanți, cizme negre. Un repertoriu foarte bogat, interpretat cu mare profesionalism, a fost oferit spectatorilor din Ulmeni și de către soliștii vocali, veniți din toată Transilvania: Angela Vălean, Aurel Tămaș, Cornelia Radocea, Maria și Dănuț Dan, Matei Pop Aurica, Marinel Petreuș
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză albă de bumbac țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
țesuta în casa - pentru vară, iar pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
pentru sezonul rece din lână, ca și cea pentru căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
căputuri. (Iată explicarea cuvântului în: • DEX: ”cioáreci - 1. Pantaloni tipici țărănești, din postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional. Explicațiile date pînă acum sînt insuficiente: din szövedék „țesătura
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe cu calități excepționale și anume postavul. Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe cu calități excepționale și anume postavul. Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
exceptând partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că o jachetă care coboară sub mijloc și se poartă pe vreme rece, de 2 tipuri: a) de tip suman - având un croi simplu deschis în
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
din adâncurile istoriei, cu care interpretează cântece străvechi în care sunt revărsate sufletul și modul de viață al comunității pe care o reprezintă. Sunt îmbrăcați în costume populare tradiționale, alcătuite din: căciulă din astrahan de culoare neagră, giumidani (vestă) din postav de culoare vișinie, cu firet auriu și negru, de mătase, nasturi căptușiți cu piele, la gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
din: căciulă din astrahan de culoare neagră, giumidani (vestă) din postav de culoare vișinie, cu firet auriu și negru, de mătase, nasturi căptușiți cu piele, la gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini sau cânduși din postav alb, cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cu firet auriu și negru, de mătase, nasturi căptușiți cu piele, la gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini sau cânduși din postav alb, cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
gât colțar alb, cămașă din pânză albă, cu motive negre la mâneci, brâu din postav vișiniu, fustanel din pânză albă, cu o sută de clini sau cânduși din postav alb, cu modele aplicate din mătase neagră pe poale, pantaloni din postav alb, ciorapi din lână de culoare albă, cu modele alb, negru, vișiniu, auriu, opinci sau pantofi de culoare neagră, baston (cârliban) din lemn prevăzut în partea superioară cu un cârlig folosit la prinderea oilor de picior, straiță sau traistă țesută
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
și o fustă de stambă, înflorată, a unei femei măslinii. Iar seara începeau să cânte la ureche țânțarii, puhoaiele de țânțari; în subsolurile de blocuri buhușene bâzâiau îngrozitoare escadrile de țânțari. La Buhuși bate vântul numai prin halele fabricii de postav, în care cântă cucuvelele a prevestire; la Buhuși bate vântul prin țeasta câtorva, prin frigiderele majorității, pe sub castanii și teii cu benere, prin salcâmii cu ciori. E dusă pe apa sâmbetei orice nădejde! Căldură, mare căldură, prăpădul focului, vara! Din
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
se afla pe măsuța de lângă pat. Peste antreu mai avea un mic salonaș simplu mobilat, unde-și primea puținii musafiri pe care îi avea și mai mulți dintre frați și nepoți. Se purta îmbrăcată simplu, cu o haină neagră de postav, sub care purta pulovăre cenușii, lucrate de Henrieta Bacalu sau Eleonora Albu. Deși erau de lână, ea purta aceste pulovere vara și iarna, deoarece răcea foarte ușor și o fustă neagră întregea toată îmbrăcămintea. În picioare purta ghete, iar pe
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
calpac „căciulă” neagră de oaie, riza „cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
cămașă” din pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din pânză cu mâneci lungi, largi, la
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt mai vii, mai tinerești. Unul din ele este alcătuit din: terliți „opinci din postav”, basma de culoare galben-portocaliu, cămașă albă, sarafan roșu cu dungulițe galbene, la poale cu volan alb, de pânză, șorț negru cu motive geometrice, divers colorate. Un alt costum se deosebește de acesta numai prin faptul că are vestă și sarafanul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]