709 matches
-
19 februarie 1904 (stil vechi), la București. Cărturarul a murit, după cum se știe, în închisoarea de la Aiud, la 28 octombrie 1952 (fusese arestat pe 30 august 1946). * În același număr, partea a doua a unei anchete privind literatura română din postcomunism, la care răspund Vasile Andru, Ion Bălu, Șt. Borbély, Marin Mincu, N. Oprea, O. Soviany și Caius Traian Dragomir. * Un interviu surpriză, tot în Viața românească: acela luat de Valeriu Bârgău lui Mircea Ciobanu în 1984 și nepublicat niciodată pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
aceasta comentată emblematic de către Slavoj Zizek), Ruxandra Cesereanu se supune unei autoflagelări intelectuale a cărei miză e, primordial, una etică. Reperul în ordine morală îl constituie fenomenul Piața Universității. El e considerat "momentul cel mai viu și mai integru al postcomunismului românesc" și e contrapus mineriadelor. Eseul Ruxandrei Cesereanu poate fi astfel înțeles "și ca un omagiu adus ŤGolanieiť, adică spiritului liber". Dar miza cărții este etică, spuneam, nu atât prin faptul de a "omagia", cât prin acela de a denunța
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
comuniste au tolerat puncte de vedere revizioniste sau chiar alternative. Pentru a da un sens prezentului, trebuie să cunoaștem trecutul, iar pledoaria pentru deschiderea arhivelor din perioada comunistă devine explicită: "O mare parte din suspiciunea care încă bântuie în lumea postcomunismului românesc (dar nu numai) provine tocmai din faptul că trecutul este încă ignorat, neglijat ori distorsionat. Accesul cât mai liber la arhive, renunțarea la clișee patriotarde și curajul de a recunoaște momente mai puțin glorioase drept parte a experienței naționale
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
fost încercarea de recrutare, când eram prin anul trei de facultate". Ion Caramitru a încheiat dezbaterea interpretând monologul lui Hamlet. Un eveniment de mare anvergură a avut loc pe data de 3 octombrie: dezbaterea Presă din România de la comunism la postcomunism (coordonatori: Prof.univ.dr. Doru Tompea și Prof. univ.dr. Sorin Bocancea), la care au participat foști conducători ai publicațiilor studențești din parioada comunistă și foști reprezentanți ai editorului acestora, Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Iată numele lor: Dumitru Constantin (Redactor șef
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea politică a femeilor? A existat un feminism comunist în România? Ce conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca & Liviu Marius Bejenaru și al lui Radu Clit, ce abordează problemă condiției femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați.În
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nevoia de emancipare, ci despre continuitate și adaptare, despre nevoia de confort și promovare" (p. 251). Condiția femeii în societatea românească de astăzi este surprinsă de Alină Hurubean în articolul ""Emanciparea prin munca" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism" (pp. 255-286). Potrivit autoarei, în societatea românească actuala asimetriile și inegalitățile de gen sunt prezente și vizibile mai ales în sfera vieții publice, ca o reflectare a inegalităților în sfera vieții private (pp. 266-272). Constrângerile vieții cotidiene, modelel culturale care
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Scrieri de plăcere (Ed. Fundației PRO, 150 000 lei); Pierre Charras - 19 secunde (Ed. Niculescu, 122 298 lei); xxx Politica externă comunistă și exil anticomunist (Ed. Polirom, 349 000 lei); Bram Stoker - Dracula (Ed. Leda, 159 000 lei); Leslie Holmes - Postcomunism (Ed. Institutul European, 490 000 lei); Michael Korth - Lexikon: fața nevăzută a personalităților lumii - poeți, prozatori și gânditori iluștri așa cum nu-I cunoaște lumea (Ed. Mirton, 166 318 lei); Arkadi & Boris Strugațki - Lumea începe sâmbăta (Ed. Paralela 45, 125 000
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
fie pusă, în mod spontan, de către participanți, intrebarea simetrica: dar în Vest, ce schimbări au fost? Desigur, răspunsul nu putea fi unul singur. Asupra cîtorva lucruri însă aproape toți participanții au căzut de acord. A luat naștere în deceniul de postcomunism o cultură care pare aceeași dintr-un capăt în celălalt al Europei. Este ea cu adevarat una fără frontiere? În background-ul acestei culturi pot fi identificate elemente care provin mai mult din Vest decît din Est. Cultură estică s-
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
că dl. Isărescu intenționează să elimine inechitățile și finanțările abuzive. Minunată idee. Am chiar o sugestie în acest sens: să anuleze prevederile rușinoasei Legi 42, care-i transformă pe revoluționari (și pe foarte mulți pretinși revoluționari) în noii "ilegaliști" ai postcomunismului. N-am informații că vreunul dintre aceste personaje exemplare ar duce-o mai rău decât cetățeanul de rând. Dimpotrivă, privatizați cu viteza fulgerului, dotați cu pământ și spații comerciale, au devenit prosperi oameni de afaceri. E timpul să reintre și
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
morală și teoretică a devenit, după 1990, o agora unde se disputau idei, (i/a)moralități, curente de opinii, "școli". Iar spectacolul atitudinilor inflamate ținea și el de spiritul de agora. S-a revizuit și s-a recitit mult în postcomunismul românesc: au existat chiar și literați considerați a fi "demolatori", fiindcă dărîmau "idoli" consacrați. Personal, am văzut și în acest gest tot un act sănătos. Mi s-a părut normal că scriitorii să dezbată, să combată, să se înfrunte. Agora
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
comunist. Să nu-și dea seama, oare, aceasta presă de mare forță persuasiva că, mai ales după alegerile net democratice din 1996, măcinând zilnic nouă democrație an lupta ei pe viață și pe moarte cu betonul armat al comunismului și postcomunismului și ăntretinănd o atmosferă agitată și disperată, a făcut - inconștient? Interesat? - jocul structurilor iliesciene care, iată, aspiră iar, periculos, la putere? Să nu-și dea seama această presă, de care țara are mai mult ca oricând nevoie, că revenirea detașamentelor
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
an puterea noului democratism românesc să reducă la tăcere această larma condamnată ireversibil de istorie. Posibilă ăntrebare mirata: ănapoi, al comunism? va găsi - săntem siguri - an anul 2000, răspunsul zâmbitor mai ales al generației care a auzit de comunism și postcomunism doar din manualul (alternativ) de istorie.
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
Reeditat și revizuit acum, romanul arată, pe de-o parte, cât de neclară a fost tranziția: premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București nu i-a asigurat vizibilitatea meritată. Apoi, e remarcabilă viziunea lui Nicolae Stan asupra comunismului și postcomunismului, cum nu a reușit altă carte apărută în actualitate. Apă neagră propune o radiografie a lumii românești urmărită din 1945 până în 1999, istoria, cu alte cuvinte, ce nu se încheie odată cu perioada totalitară, ci avansează, apoteotic, într-un prezent simbolic
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
sentimentul unei boli inexistente. Prin evenimente înțelegându-se capturarea unui partizan (Osman), inundațiile, venirea inginerilor agronomi, colectivizarea, spectacole diverse, inaugurarea unui pod și, pe măsură ce ne apropiem de actualitate, dispariții și crime. Moise Constantin, președintele Direcției culturale a județului propune, în postcomunism, o cercetare amănunțită a comunei, pentru a înțelege mai bine trecutul. Însă antropologul va fi acuzat că metaforizează, ignorând faptele. Este ceea ce preia, de fapt, naratorul. Nu fără a închide alegoric, el însuși, un final ce nu poate fi doar
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
Vară de la Sighet, din vara anului 2012, unde moderatorii au fost Ana Blandiana și Romulus Rusan. Culegerea conține contribuții pe teme de interes ale unor conferențiari din țară și din străinătate. Câteva exemple: Patrick Moreau - Persistența și reconstruirea comunismului și postcomunismului în Comunitatea Europeană în secolul XXI, Thierry Wolton, Comunismul și țăranii. Analiză comparată, Cristian Vasile - Politicile culturale comuniste: între cenzură și manipulare, Rita Schorpp- Grabiak - Educația politică în Germania pe baza învățămintelor celor două dictaturi: național-socialismul și comunismul, Helmut Muller-Enbergs
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
fi păcat să nu vorbim și despre analiza pe care o faceți în cartea Dv. - mă refer tot la Omul dezrădăcinat - fenomenului comunist, si aceasta mai ales pentru că exista realități comune, aproape identice, între România comunistă și Bulgaria, precum și între postcomunismul românesc și cel bulgar. Asistăm, în orice caz, în România, la un fenomen despre care vorbiți în cartea Dv., care se manifestă că refuz, să zicem așa, de a recunoaște răspunderile privitoare la angajările, mai ales ale nomenclaturii, alături de vechiul
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
Vladimir Tismăneanu Recent anunțata numire a lui Marian Munteanu drept candidat prezidențial al unor formațiuni ce se autoproclamă apărătoare ale supremelor interese naționale, inclusiv partidul fostului șef al SRI, aruncă o lumină alarmantă asupra peisajului politic și etic al postcomunismului. Simplu spus, este important de detectat elementul comun între cei care, sub diverse forme și cel mai adeseori în chip extrem de strident, au invocat idealuri naționalist-comuniste, și cel care a jucat rolul de orator en titre în Piața Universității, figura
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
a ceea ce prin definiție ar trebui să fie explozie: românul deceniului zece nu se bucură pe deplin de emancipare, deoarece se simte parțial constrâns la aceasta. Lipsa constrângerilor devine ea însăși cea mai importantă constrângere, un certificat de conformitate cu postcomunismul. Românul știe că "așa trebuie" - și că întotdeauna ceva trebuie. Reflexul adecvării a rămas, doar că asceza a fost înlocuită cu voluptatea învățată - în mare măsură tot printr-un vechi reflex - de la televizor. În fapt, românul își închipuie că a
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
Roxana Racaru Constituit ca replică (pregnant) românească în cadrul dezbaterii mai largi despre postcolonialism, postcomunism și discurs identitar, primul număr al Caietelor Echinox (și colocviul "Postcolonialism și interculturalitate" organizat de Asociația Română de Literatură Comparată, de la care pornește și ale cărui lucrări le publică) încearcă o analiză a tarelor identitare est și vest-europene și a
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
identitate regională? în primul rînd șansa acordată oricărei persoane de a deveni coparticipantă la activitățile din sfera publică în absența criteriilor limitative de proveniență rasială, etnică, religioasă, lingvistică sau în temeiul numărului colectivității din care provine". în contextul studiilor despre postcomunism ("ca o variantă răsăriteană a studiilor de "Postcolonialism" din Apus", Corin Braga în Cuvînt înainte), importantă este înțelegerea (și depășirea) distorsionării pe care comunismul a produs-o în imaginea identitară a fiecăreia dintre țările estice. Și, mai ales, refacerea memoriei
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Daniela Koleva) care să creeze, dacă nu o identitate regională, cel puțin o creștere a importanței laturii civice în fața celei naționaliste. Universitatea "Babeș-Bolyai", Centrul de cercetare a imaginarului; Fundația Culturală Echinox și Asociația Română de Literatură Comparată - Caietele Echinox, Postcolonialism & Postcomunism, volumul 1, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 264p., preț 60.000 lei Scurtă istorie Identificări, de data aceasta strict literare, și re-poziționări (cu 25 de aplicații) operează și Ion Bogdan Lefter în Scurta istorie a romanului românesc. Prejudecăți care operează în cadrul
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
octogenar, când cu mai bine de un sfert de veac în urmă, nu ne-ar fi părăsit. Și, în primăvara anului 1997 ar fi aflat că justiția română l-a reabilitat, dimpreună cu ceilalți membri ai lotului Noica-Pillat. Nici în postcomunism n-ar fi trebuit să aștepte mai mult de șapte ani - care, nu-i așa? - trec repede! Dar și până atunci ar fi putut efectua fie și o singură călătorie în străinătate, pe care n-a putut-o face în
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
țările Pactului de la Varșovia. " Aventurile" prin care a trecut d-na Douglas-Home în Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România, de multe ori punîndu-și în pericol viața, libertatea sau și una, și alta, sînt aproape de necrezut pentru cei cărora 12 ani de postcomunism le-au dat iluzia normalității; pe de altă parte, faptul că A fost odată, în alte vremuri a fost scrisă și publicată la multă vreme după revoluțiile din 1989, după ce în 1997 autoarea avusese ocazia să-și citească propriul dosar
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
Cronicar Ignazio Silone și postcomunismul Cronicarul simte nevoia să revină la numărul de toamnă al revistei Lettre Internationale din care a comentat două texte în nr. 42, lăsînd alte cîteva, excepționale de asemenea, nesemnalate, din lipsa spațiului. În continuarea revelațiilor politice, iată, discuția dintre Wolfgang
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]