2,303 matches
-
al Dilemei. Tema: Violența în familie. Se putea ceva, vai, mai actual? Dlui Pleșu i se reia un editorial de acum exact 10 ani. Despre omul fără dileme care naște monștri. Din nou, actualitatea nestinsă a unor probleme din România postcomunistă. Așa că poate ar fi mai bine să nu mai vorbim de actualitate. Haideți să-i zicem perenitate. La noi, totul durează. Și-ți dai seama de asta exact cînd, vorba dlui Cosașu dintr-un savuros text despre coincidențe, începi să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
funcționar la serviciul de ecarisaj al Capitalei (M. Preda s-a folosit de el ca de un personaj secundar în Cel mai iubit dintre pămînteni), nicidecum ca scriitor. Singurul caz constatat de autorul articolului (dar și de noi) de bust postcomunist demolat în postcomunism rămîne acela al lui Traian Chelariu. Or fi știind ceva colegii dlui Bratu, celebrul plagiator de la Suceava? Sau primarul municipiului? l Tot în revista de la Focșani, dl Theodor Codreanu publică prima parte dintr-un comentariu despre Soarta
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
provocată de titlu. Sînt scrise cu personalitate și cu mult umor. În comun au o schemă narativă ce pune alături secvențe din viața unor emigranți australieni de origine română cu secvențe anterioare ale vieții lor, din România comunistă sau imediat postcomunistă, prezentată în trăsături îngroșat-esențializate. Un postcolonialism cu două fețe, aș fi îndrăznit să zic - pentru că România e țara în care comuniștii colonizează ceva străin de sarea pămîntului (titlul uneia dintre povestiri), dar miza și poanta textelor din carte (toate au
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
într-o anumită măsură o consecință directă a celui dintâi. Anume neutralitatea statului. Țin să accentuez aici, și o voi face cu orice ocazie, că statul român nu este un stat laic, așa cum se vehiculează în opinia publică. Statul român postcomunist nu și-a asumat niciodată laicitatea, erijându-se într-un adversar al religiei sau un martor indiferent al vieții religioase. Toate textele legislative definesc statul român ca fiind neutru din punct de vedere religios, nu laic. Nu avem nici un text
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
la ea acasă shqiperise - iliră sau nu, nu seamănă, ca sonoritate, cu nici o limbă pe care s-o fi auzit vreodată (și probabil n-aș recunoaște-o altundeva decît în Albania), țara ca atare îți dă, ca pașnic cetățean est-european postcomunist, un îngrijorător sentiment de familiaritate: aeroportul de la Rinas (vreo 30 km de Tirana), cu trei avioane pe pistă și dotări de securitate primitive, aduce cu un Berevoiești varianta internațională, drumurile n-au mai fost reparate din junețea lui Enver Hoxha
Duhani dëmton... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13168_a_14493]
-
lucruri îngrozitoare” despre „mine și despre familia mea”. Cu și fără exactitate Într-un editorial din ZIUA, Dan Pavel analizează discursul politic din ultima vreme al lui CVTudor. Potrivit analistului, “Corneliu Vadim Tudor este creatorul celui mai paradoxal curent politic postcomunist din lume - extremismul laș (...) Creatorul PRM și-a pus pecetea inconfundabilă asupra partidului. El este un « om lipsit de curaj și de sentimentul onoarei» cuvinte prin care Dicționarul explicativ al limbii române definește termenul de «laș». La fel sînt toți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
onoarei» cuvinte prin care Dicționarul explicativ al limbii române definește termenul de «laș». La fel sînt toți membrii, simpatizanții și votanții formațiunii care îl divinizează pe CVT. Le e rușine să-și asume propria identitate, pentru că în lumea modernă democratică postcomunistă nu mai dă bine să spui că ești extremist. Chiar dacă ești extremist dă mai bine să o negi, pentru că mulți oameni obișnuiți se sperie de eticheta de extremist și nu mai votează cu aceia care își asumă o asemenea identitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
de votcă ale lui Boris Elțîn, campaniile de reincriminare a gînditorilor care în perioada interbelică au simpatizat cu fascismul și evitarea oricăror discuții despre esența criminală a regimurilor comuniste sînt elementele de fundal ale anilor de mijloc din primul deceniu postcomunist. În contrapartidă, dacă poate fi vorba de așa ceva, apar extraordinarul volum al lui François Furet, Sfîrșitul unei iluzii și bulversanta carte al Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței, două titluri fundamentale în bibliografia deconspirării minciunii comuniste. Postul de radio Europa liberă și-
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
în cauză. Cei care au demontat aceste mecanisme de propagandă (Furet, Koch, Revel) sînt, în cel mai fericit caz, tratați cu o respectuoasă tăcere. A doua dezamăgire majoră este cea provocată de evoluția imprevizibilă a unor oameni în noua realitate postcomunistă. Disidenți cu o atitudine impecabilă în perioada comunistă, modele morale ce păreau de nezdruncinat, au clacat lamentabil atunci cînd ne-am fi așteptat mai puțin. Paul Goma nu este singurul exemplu, dar este, de departe, cel mai răsunător. În fine
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului celui mai hotărît, a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul om
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
a lui Valeriu Cristea, aliniat politic primei structuri de putere - nu foarte democratice - de după căderea regimului comunist, apologet al hoardelor minerești care au vandalizat Bucureștiul în iunie 1990 și au aplicat bătăi bestiale studenților și intelectualilor, colaborator, în prima etapă postcomunistă, la ziarul Adevărul (fost Scînteia, oficiosul partidului unic), tribună - atunci - a antireformismului celui mai hotărît, a tuturor Ťnostalgiilorť după Ťrealizărileť fostului regim. Timidul, introvertitul Valeriu Cristea a ajuns să apară și în emisuni televizate de campanie electorală pentru fostul om
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ani pentru a face public textul acestui interviu? Ce relevanță mai poate avea el astăzi cînd evenimentele legate de revoluție au fost de multă vreme clasificate (niciodată la modul oficial), iar societatea românească pare să se fi limpezit în privința evoluției postcomuniste a vedetelor trecutului regim? Iată două întrebări de bun-simț care îți vin inevitabil în minte, încă înainte de a deschide această carte. La prima întrebare răspunsul este mai simplu și mai banal decît s-ar putea crede și el este dat
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
impresionant al localurilor cu nume care de care mai sonore: Opium Studio, Cotton Club, Blue Moon, Casino Bucharest, Palace Casino, Café Einstein sau La vie en rose. Ai fi tentat să crezi - după cum notează cu discretă ironie autorul - că orașul postcomunist năzuiește să redevină un Paris al Răsăritului. Tot despre aspirația reconstruirii unității Europei (și implicit despre problemele politice, economice și identitare care se ivesc mai ales în cazul țărilor mici din centrul și răsăritul continentului) este vorba și în eseul
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
ideea intenționalității e nefondată: Iliescu plonjase, pur și simplu, în atmosfera atât de familiară lui a congreselor și plenarelor PCR încât cuvintele i-au răsărit pe buze în mod natural. Problema e cine răsare în golul lăsat de inventatorul populismului postcomunist în România. La prima strigare, ar fi vorba de Mircea Geoană. Dar cine e acest personaj? De unde s-a ivit? Firește, de sub aceeași pulpană ca toți, absolut toți liderii de până astăzi ai PSD-ului: din voința de a procrea
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
PNA), cu precizarea că profesorul venea direct de la liceu, iar Hrebenciuc de la ultima întîlnire a Consiliului Județean PCR al cărui membru era. Dacă trecem munții în Ardeal, dăm, la Bihor, peste Teodor Maghiar (primul rector din România precomunistă, comunistă și postcomunistă care a introdus metoda dinastică de transmitere a funcției supreme în Universitatea de stat, ca și în cea particulară, întronîndu-și fiul, după ce a devenit senator în 2003), fost și el membru al Consiliului Județean PCR Bihor. Cariera universitară îl leagă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
fost membru în Comitetul Executiv al UASR și secretar al Comitetului UTC din Institutul de Arte Plastice. Despre azi uitatul poet Nicolae Dan Fruntelată să spunem doar că, fost membru supleant al CC al PCR, a aterizat direct în guvernul postcomunist, la Ministerul Informațiilor, și a devenit apoi consilier de presă al lui Văcăroiu la președinția Senatului (detaliul cu M.I. nu e menționat în Academia Cațavencu, dar se află în memoria Cronicarului. Să vă urăm, dragi tovarăși și pretini, la mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
unul din intelectualii de frunte ai țării, ci și ca un punct de reper al opoziției anticomuniste (în pofida unei colaborări cu Securitatea, dar nu cumva denunțarea unilaterală a acestor colaborări, desigur, silite prin teroare, alcătuiește o diversiune a unor cercuri postcomuniste de a-și compromite adversarii, începănd cu scriitorii și cărturarii noștri cei mai de seamă?). În 1989, ăși înplinește visul din tinerețe de-a ajunge ambasador al României la Paris (ambasadorul golanilor, după cum Eugčne Ionesco s-a proclamat academician golan
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
de fantezie, mulțumindu-se cu rolul de analist al evenimentelor reale. Al doilea Ion Iliescu este cel de după 22 decembrie 1989, actualul șef al statului. Punctele de vedere ale acestuia în momentele delicate ale tranziției (revoluția, constituirea structurilor de putere postcomuniste, alegerile, Piața Universității, mineriadele etc.) coincid perfect cu declarațiile oficiale ale puterii din momentele respective. Aproape toate informațiile și interpretările din această secțiune par preluate din emisiunile de știri ale TVR 1. Niciodată cititorul nu este introdus în culisele evenimentelor
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
violentă în urma Pieței Universității). Una peste alta, cartea lui Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu este un model de deschidere intelectuală, un excelent curs de istorie a comunismului românesc și o viziune subiectivă, discutabilă (în sensul bun al cuvîntului) asupra tranziției postcomuniste. Marele șoc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu. Despre comunism, postcomunism, democrație, prefață de prof. Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, 2004, 500 pag.
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
se facă auziți din punct de vedere cultural? DD: Din păcate, nu se știe prea mult despre activitatea unor oameni din România care promovează cultura românească. Aș spune că nu numai în cazul României, ci și în cazul celorlalte țări postcomuniste s-a înlocuit cenzura politică cu un fel de cenzură, o cenzură a pieții. Mă gândesc că sunt foarte mulți editori de carte (în orașele de provincie și, bineînțeles, la București) care promovează operele literare ale principalilor scriitori români și
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
nume nu spun, deocamdată, mare lucru mediilor politice și opiniei publice de la noi. Primul este născut în 1966, al doilea în 1975, ambii au terminat SNSPA în 1999. Împreună au scris o carte, Democrația la pachet. Elita politică în România postcomunistă ce își propune să radiografieze viața politică românească de după căderea regimului Ceaușescu. Rezultatul este o apariție editorială destul de bizară -frîntă, aș spune, care combină un eseu strict teoretic despre elita politică românească, două studii de caz referitoare la partidele care
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Adrian Gavrilescu, trebuie să admitem că Democrația la pachet este o sinteză a vieții noastre politice doldora de informații, unele nevehiculate pînă acum, o carte de ținut la îndemînă. Marius Tudor, Adrian Gavrilescu, Democrația la pachet. Elita politică în România postcomunistă, Ed. Compania, 2002, 352 pag., 132000 lei.
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Un interviu surpriză, tot în Viața românească: acela luat de Valeriu Bârgău lui Mircea Ciobanu în 1984 și nepublicat niciodată pînă acum. * VATRA (nr. 11-12 din 2003) propune o utilă discuție despre publicistica (mai ales politică) a scriitorilor din deceniile postcomuniste. Ar fi fost binevenită o bibliografie: numărul culegerilor de articole de acest fel este mult mai mare decît cel al culegerilor recenzate de colaboratorii revistei. În plus, majoritatea cărților recenzate provin din anii din urmă, în vreme ce epoca de entuziasm publicistico-politic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
Îl părăsește pe tânărul depresiv cu care era măritată, Tolia găsește o prostituată care Îl aduce „Înapoi la viață”, iar În ultimă instanță se găsește În postura de a-și petrece timpul cu văduva asasinului său. Universul absurd al Kievului postcomunist este dominat de sărăcie, de importul de elemente din spațiul american (asasinii denumiți „killeri”, continua goană după bani), de lipsa de Împăcare a omului cu situația În care se află. Viața Își pierde ea Înșăși valoarea În fața imoralității și a
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
său actual de tranziție, pericolul pe care îl prezintă pentru România este frânarea dezvoltării - pericolul că un mediu extern neospitalier va încetini sau va împiedica creșterea economică ori consolidarea politică a României într-un moment de răscruce în evoluția sa postcomunistă. Dacă acest lucru sună exagerat, luați în considerație România interbelică: o țară mare, cu resurse naturale din belșug, care a fost cel mai mare beneficiar al Tratatului post-1919 și unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, după
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]