948 matches
-
avea patru proprietari: boierii Filipești, negustorul Ghinea, jupânul Gligorie și Elena din Mărgineni. Aceasta din urmă a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elinaă, devenită prin căsătorie Cantacuzino, fapt amintit și de diata din 1667-1668. După moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, soțul Elinei, în 1663, moșia Breaza a rămas mai departe în stăpânirea vădivei postelnicului Cantacuzino. După moartea acesteia, la 2 martie 1687, fiul săi Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești (1678-1688), a „stricat” de mai multe ori diata
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a lăsat partea ei de avere fiicei sale, Elena (Elinaă, devenită prin căsătorie Cantacuzino, fapt amintit și de diata din 1667-1668. După moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, soțul Elinei, în 1663, moșia Breaza a rămas mai departe în stăpânirea vădivei postelnicului Cantacuzino. După moartea acesteia, la 2 martie 1687, fiul săi Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești (1678-1688), a „stricat” de mai multe ori diata și a împărțit moșia după bunul său plac. Partea sa de moșie la Breaza a rămas
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
poate încăpea, însă, îndoială că, în cursul vizitelor și al plimbărilor comune, Goethe și soții Reinhard au mai revenit asupra subiectului. Un alt informator al lui Goethe - făcut cunoscut de Eugen I. Păunel în revista suceveană Junimea literară - a fost postelnicul Iacovachi Rizu-Nerulos, un cărturar grec care, după înfrângerea Eteriei și de teama represaliilor, a fugit din Iași și a ajuns tocmai în Elveția, unde a și publicat trei cărți în limba franceză. Cel puțin una dintre ele: Cours de littérature
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
lui, destul de îmburghezită, o împărtășesc, pare-se, toți bărbații urbei: "însă noua Calipso se mîngăi lesne de purcederea lui Zimbolici. Ea găsi că păcatul este plăcut, și că are vreme să se pocăiască; de aceea nici voi a înlocui pre postelnicul, deși mulți aspiranți la zestrea sa îi făgăduiau că ochi au și nu vor vedea, urechi au și nu vor auzi." Niște români emancipați, în stare să cadă la pace. Gata cu romanticele indignări! O poveste în stilul lui Creangă
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
de manipulat și de mințit. Dar, ca să fim drepți, are el în viață alt scop decât să se înmulțească, - să bea, să mănânce, să tragă chefuri la nunți și chiar parastase... Să-i înțelegem pe hatmani, pe vătavi, vistiernici și postelnici, dacă prostimea n-are alt ideal, dacă stă ațipită între ziua de azi și ziua de mâine. Turcul-aga, văzînd că strigă cu toții într-un cuvînt, au luat un căftan ș-au pus în spateli lui Dumitrașco beizădeao. Ș-au șezut
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
culoare nu se putea destinge din cauza peticelor de diferite materii cu care era cîrpit, și purtînd ca veșmînt de căpetenie o fermenă de pambriu ca paiul grîului, căptușită cu bogasiu roșu; un astfel de june sta în scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. (...) Nu trecu mult și se auzi pașii cei leneși și gravi ai marelui postelnic, ce cobora scara cu o cadență simetrică. în fine, postelnicul apăru în scară îmbrăcat cu antiriu de cutnie ca gușa porumbului, încins peste mijloc
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
ca veșmînt de căpetenie o fermenă de pambriu ca paiul grîului, căptușită cu bogasiu roșu; un astfel de june sta în scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. (...) Nu trecu mult și se auzi pașii cei leneși și gravi ai marelui postelnic, ce cobora scara cu o cadență simetrică. în fine, postelnicul apăru în scară îmbrăcat cu antiriu de cutnie ca gușa porumbului, încins peste mijloc cu un șal de }arigrad, cu ișlicul în cap și învelit pînă la ochi cu o
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
grîului, căptușită cu bogasiu roșu; un astfel de june sta în scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. (...) Nu trecu mult și se auzi pașii cei leneși și gravi ai marelui postelnic, ce cobora scara cu o cadență simetrică. în fine, postelnicul apăru în scară îmbrăcat cu antiriu de cutnie ca gușa porumbului, încins peste mijloc cu un șal de }arigrad, cu ișlicul în cap și învelit pînă la ochi cu o giubea de postav albastru blănită cu blană de rîs" (cap
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
al înființării Academiei Domnești de la Sf. Sava (după model padovan), al editării Bibliei de la București și primei hărți a Țării Românești (1700, Padova). Dar începuturile fondării acestei biblioteci - una din cele mai mari din Europa răsăriteană - se datorează tatălui său, postelnicul Constantin Cantacuzino, care avea o foarte bogată colecție de cărți aduse de la Constantinopol. El a construit, lângă mănăstirea din Mărgineni (datată din secolul al XIVlea), un palat (secolul al XVIII-lea) în interiorul căruia a dus spre păstrare o parte din
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
romanul lui Filimon? Trama, dacă-mi permiteți să aplic un termen pretențios din sfera poeticii asupra unui material atât de umil, este cât se poate de simplă: un Mischie al secolului al XIX-lea, Dinu Păturică, inițial ciubucciu la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, parvine cu abilitate și cu viclenie, acaparându-i generosului protector întreaga avere (între bunurile mobile intrând și amanta susnumitului, Chera Duduca). Scris într-un stil împiedicat, cu paranteze epice poticnite, Ciocoii vechi și noi este un desuet și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
țintuit de urechi în fața propriei prăvălii), iar cele pozitive, atât de "fragede", încât nici măcar cu floarea albă de cireș nu mă încumet a le asemăna, sunt recompensate cu magnanimitate, că doar auctorele nu dă de la dânsul (Gheorghe, sluga credincioasă a postelnicului, alungată pe nedrept de la curtea acestuia, se căsătorește, după o serie de peripeții vernești, cu tânăra mimoză a banului C..., Maria). Cu toate acestea, să nu credem nici măcar o clipă că personajele feminine pot aspira la perfecțiunea celor masculine. Pe parcursul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
postav roșu cu ciucuri albi de Veneția [...]". Pe cât de mult își iubește părintele fata, pe atât de mult îl urăște pe Dinu Păturică. De ce oare? Mândra ne mărturisește, cu sfâșietoare candoare, că "ura cea neîmpăcată" pe care o nutrește față de postelnic îi vine "mai mult din prevedere". Ne amintim, firește, ce ne învață imbatabila zestre paremiologică autohtonă, anume că "prevederea este mama înțelepciunii". Abia acum înțelegem că aluziile lui Filimon sunt cu bătaie lungă: fata banului C... nu este numai cuminte
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cunoaște data exactă a nașterii") rodesc, nu o dată, spectaculos. Citim, într-o viață rezumată în patru pagini, căreia scurtimea, în luștri și în fraze, îi dă ritm, că subiectul acestei novele rescrise academic a fost, pe rînd, diac, apoi căminar, postelnic, director al Teatrului Național, cu Alecsandri și Kogălniceanu, ministru de finanțe, deputat, membru fondator al Academiei Române. Repede urcare, în timpuri tot așa de repezi. Demnitățile, părăsite la abia 60 de ani, nu-i răpesc, însă, mîngîierile zăbavei. Cînd, ce fel
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
la piesele de muzeu. Asistăm astfel la drama unei familii boierești din secolul al XVI-lea, ai cărei membri fuseseră uciși pe rînd de Mircea Ciobanul (scriitorul le contemplă mormintele și dă frîu liber imaginației sale), la asasinarea barbară a postelnicului Constantin Cantacuzino în preajma Crăciunului din anul 1662 (scriitorul vizitează trapeza mînăstirii unde avusese loc cumplita scenă) la reconstituirea lumii materiale ce înconjura o familie boierească din secolul al XVIII-lea (scriitorul îi cade în mînă o foaie de zestre) etc.
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
refacerea cuplurilor, Bolintineanu construiește scenariul adecvat: în Manoil, acțiunea se desfășoară la moșia lui N. Colescu, unde personajele se află perfect izolate, putîndu-se ocupa nestînjenite de iubirile lor; în Elena, decorul se repetă, eroii se strîng la moșia Fănești a postelnicului George, iar atmosfera din Manoil se reeditează. Rarele călătorii ale personajelor pînă la București și înapoi nu schimbă mult din topografia esențială - conacul izolat, cadru ideal al iubirii. Ciudata configurare spațio-temporală a narațiunii descinde din romanele franceze ale secolului al
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
să fie oarecum legat de orașul Focșani prin soția sa, Maria născută Holban, fiica colonelului de infanterie Nicolae Holban și a Pulcheriei născută C.Filatoff. La rândul său, socrul pictorului era fiul lui Nicolae Holban și al Mariei Gherghel, fiica postelnicului Costache Gherghel, cu moșie la Șendriceni - Dorohoi și a surorii lui Ilie Kogălniceanu (tatăl istoricului). Această filiație am aflat-o din spițele genealogice aflate în fondul Saint-Georges de la Arhivele Naționale din București, spițe așternute pe hârtie chiar de mâna colecționarului
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
reamintea acuma doar că erau mult mai înaintați decât Apusenii în ducerea luptei și cunoșteau praful de pușcă pe care îl foloseau la săgeți pentru incendierea dela mare depărtare a cetăților de cucerit. Despre tatăl lui Dimitrie, mitropolitul susținea că postelnicul Alecsandru își spunea Alecsa în memoria unui strămoș cu acest nume, decapitat de Ștefan cel Mare pentru că făcuse parte din cei ce erau împotriva unui războiu cu Radul al Valahiei. Odată când Dimitrie l-a însoțit pe mitropolit la tipografie
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară ,G. Călinescu", 2003. După cinci ani de la volumul anterior, s-a schimbat editorul. Sunt cuprinse trei piese din volume: Răzvan și Vidra, Trei Crai de la Răsărit și Femeia, una din periodice: Răposatul postelnic, plus scenete și dialoguri tot din periodice, iar în addenda piesa în limba rusă Trei miri și trei mirese. Aparatul critic este consistent și lămuritor, cu note, comentarii și variante. Aici se produce o ruptură în succesiunea volumelor, scoase din
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
în biblioteca lui T.T. Burada. Cu drag și cu urări de prosperitate în domeniul fructuoaselor sale cercetări științifice. Al.T. Burada Una din fetele lui Dumitru Stoika - Iulia - s-a căsătorit cu Dumitru Ullea, șef de gară la Ungheni, fiul postelnicului Ullea, și au avut trei băieți și trei fete. Unul din fii, Traian, cavalerist, colonel, apoi magistrat militar, președintele Tribunalului Militar din Iași, și din 1945 șeful Cenzurii Presei în București, a fost tatăl lui Sorin Ullea. E ilustrativ pentru
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a dealului numit „Cocolia”. De asemenea, familia Curteanu întâlnită în Fruntești, dar și în Lunca, trebuie să fi avut un alt statut social, din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pârâului Berheci, pe la Obârșia, Gloduri Antohești, Oțelești, Tarnița, Lozinca, altul duce pe valea Dunavățului, prin Mărăști, Brad, Fruntești și Filipeni. Sus, pe dealul Glodișoare, era loc de popas, era acolo și o cârciumă cu han, numită „Crâșma lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte din moșia Mărăști, restul fiind a răzeșilor mărășteni. Hanul și crâșma, așezate între păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt care a făcut ca afacerea să fie lichidată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și tăbărând au stat cele cinci familii la casa lui Ion Ciuchi, Filip Oprișan, postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută și la mine; au stat toată iarna, iar în primăvară au mers la curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Răchiți. Pe dreptate, milostive pan logofete, am văzut că este un drum vechi și săpat adâncă de cară, dar acum umblă carele pe dânsul și poate să fie pe aceste semne acel drum, ce este în privilegiile lui Toader Mleșnice postelnic. Dar Dragoș și cu neamurile sale se plâng pentru un drum ce este mai jos de Siliștea lui Dobromir și merge (locă rupt în original / două-trei cuvinte) le este lor satul tot și sfânta biserică, dar s-au rugat lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]