184 matches
-
născut la data de 24 ianuarie 1984 în localitatea Drochia, județul Drochia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Drochia, Str. Independenței nr. 47, bl. A.(11.216/2003) 3. Balanesku Andriy, fiul lui Aurel și Maria (fiica lui Posteucă Gheorghe, născut la 1.08.1914 în Stănești, și Parascovia), născut la data de 16 noiembrie 1979 în localitatea Porubna, județul Cernăuți, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Ucraina, Tereblecea, Cernăuți.(1.280/2003) 4. Beța Svetlana, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199166_a_200495]
-
Eminescu"; Alianța Creștin - Democrată a Românilor din Ucraina; Societatea Victimelor Represaliilor Staliniste "Golgota". În anul 1990 a fost înființată Asociația Cultural-Sportivă "Dragoș Vodă" în satul Pătrăuții de Sus, fiind reînregistrată în anul 1992 și avându-l ca președinte pe Petru Posteucă . În localitate, funcționează două școli medii, dintre care una cu predare în limba română. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Pătrăuții de Sus era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Pătrăuții de Sus, Storojineț () [Corola-website/Science/309340_a_310669]
-
Costin, Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Enescu, la care se adaugă monumentul lui Ion Ionescu de la Brad. În Canada, la Hamilton, Ontario, există „Rotonda scriitorilor români din exil”, cu busturile lui Aron Cotruș, George Donev, Vasile Posteucă, Mircea Eliade și Vintilă Horia, realizate de sculptorul Nicăpetre.
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
mea din Key Largo, primul cititor fiind doctorul Țăranu. Președinte al Asociației Române din Canada (ARC) și a Federației Asociațiilor Românești din Canada (FAR), doctorul Taranu și-a dedicat viața românismului, făcând comunității românești din Canada, printre altele, alături de Vasile Posteucă și Alexandru Fonta, un cadou deosebit: ”Câmpul Românesc” dela Val David, aflat lângă Montreal. Cu Constantin Răuță, savant American (NASA) condamnat la moarte În România lui Ceaușescu, și mutat În Florida de circa un an, sunt vecin și bun prieten
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
lagărul Rostock împreună cu ceilalți legionari refugiați, apoi în lagărul de la Buchenwald. În „perioadă Rostock”, colaborează masiv la revista "Axa" (serie nouă) de sub conducerea lui Paul Costin Deleanu. După evenimentele din august 1944 când România este invadată de hoardele bolșevice, Vasile Posteuca se încadrează în Armată Națională constituită de Guvernul Național-Legionar de la Viena la [10 decembrie] 1944, cu gradul de sublocotenent, luând parte activă la luptele de pe Oder împotriva armatelor sovietice. Publică în primul și singurul număr din ediția nouă de la Viena
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
între 15 și 19 martie 2006. Piesa "New York [Fuckin’ City]" a participat în festivalul RAINBOW pentru teatru tânăr, de la Sankt Petersburg, alături de "The Sunhsine Play" în mai 2006. Peca este membrul fondator al "companiei BLA" alături de "Laurențiu Bănescu" și "Adrian Posteuca" și inițiatorul programului " Scrie o piesă" care încurajează dramaturgia în liceu. "Gigantic" (2007-2008) "Buy Me With a Coffee" (2008), în cadrul proiectului Blog The Theatre, Schauschpielhaus Graz și Teatrul Bulandra, București Interviuri
Peca Ștefan () [Corola-website/Science/303205_a_304534]
-
români prestigioși de orientare legionară, dar nu numai aceștia, erau trecuți peste graniță de către oameni specializați Într-o asemenea operațiune riscantă, dar izbăvitoare. În selecția făcută alături stau la Câmpul Românesc: scriitorul Horia Stamatu (19121989), George Dornev (19091998), poetul Vasile Posteucă (1912-1972), diplomatul și scriitorul Vintilă Horia (1915-1992), savantul În istoria religiilor și scriitorul Mircea Eliade (19071961), diplomatul și scriitorul Aron Cotruș (1891-1961), ca busturi În bronz executate de sculptorul Nicăpetre, despre care am auzit vorbindu-se În ianuarie 2012 și
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
peste graniță, celor din primul exil alăturându-li-se, de-a lungul timpului, cei nou-sosiți. Dau versuri Al. Busuioceanu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Nicu Caranica, Aron Cotruș, Antoaneta Bodisco, Al. Gregorian, Yvonne Rossignon, Nicolae Novac, Vasile Posteuca, Paul Miron, Mihai Niculescu, George Uscătescu, Ștefan Baciu, Mira Simian, Ion Pârvulescu, N. Petra, Mihai Cismărescu, Miron Kiropol, Sergiu Grossu, Sanda Stolojan, Andrei Codrescu ș.a. Mircea Eliade publică fragmente de jurnal și amintiri (Războiul la școala primară, Cele dintâi întâlniri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
inserate povești de Ion Creangă și schițe de I.L. Caragiale. Pagini de proză semnează și Nic. Iancu Păltinișanu, Nicolae Teban, Ilie I. Manolescu. Rubrica permanentă „Știri culturale”, cronica literară a lui Faust Brădescu, urmărind actualitatea literară, și studiile lui Vasile Posteucă întregesc informația culturală și literară a cititorilor. În esență, C. este o publicație notabilă pentru efortul de a susține harul poetic și scrisul în limba română pe alte meridiane, ca și pentru promovarea culturii române. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286055_a_287384]
-
aparținând lui Zareh Boronian. Revista publică numeroase materiale cu caracter pedagogic, social și cultural, câteva articole despre Gh. Șincai, Petru Maior, Alexandru Papiu-Ilarian și Vasile Pop, cugetări, epigrame. Alți colaboratori: Nicolae Rusu, Lucreția Manoilă Runcu, Ștefan Gh. Grecu, Vasile I. Posteuca, Marin Radu Voinea, V. Hondrilă, Mihail Pintea, Traian Marcu, Vasile Al. Gheorghe, Corneliu Albu, George Popa, Teodor Scarlat, Florin Stanica, Victor Laurențiu, George Hanganu, Florica Ciura, Mihail Moldoveanu, Natalia Popescu, I. Miclea, I.C. Murășanu. A. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289032_a_290361]
-
, revistă care apare în Statele Unite ale Americii și în Mexic, între septembrie 1963 și 1983. Publicație a scriitorilor români din exil, fondată de Vasile Posteucă, sub îngrijirea Asociației Enciclopedice Române, apoi a Asociației pentru Literatura și Cultura Românească în America, D. cunoaște, în cele două decenii de apariție, numeroase schimbări în colegiul redacțional, dar și în ceea ce privește locul de apariție, periodicitatea și formatul. Primul număr (redactori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
îngrijirea Asociației Enciclopedice Române, apoi a Asociației pentru Literatura și Cultura Românească în America, D. cunoaște, în cele două decenii de apariție, numeroase schimbări în colegiul redacțional, dar și în ceea ce privește locul de apariție, periodicitatea și formatul. Primul număr (redactori Vasile Posteucă și Nicolae Petra), deschide o primă serie ce apare sub formă de revistă, format mic, ilustrată cu desene de Eugen Drăguțescu, N. Petra, Ștefan Tănăsescu. Facsimilul poeziei Drumuri de Aron Cotruș, imprimat pe prima copertă, sugerează proveniența titlului, ca și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
această serie, tipărită în atelierele ziarului „America” din Cleveland, se încheie cu numărul din ianuarie-martie 1967, odată cu închiderea tipografiei. O serie nouă, un ziar de 8-12 pagini, începe cu numărul din aprilie-decembrie 1967 (ulterior apariție trimestrială). Redactori sunt acum Vasile Posteucă, Nicolae Petra și Nicolae Novac; pentru scurt timp, în redacție intră Ion Cârja în locul lui N. Petra; apoi V. Posteucă și N. Novac redactează revista până în 1972, când ea trece sub conducerea unui comitet având ca director pe V. Posteucă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
serie nouă, un ziar de 8-12 pagini, începe cu numărul din aprilie-decembrie 1967 (ulterior apariție trimestrială). Redactori sunt acum Vasile Posteucă, Nicolae Petra și Nicolae Novac; pentru scurt timp, în redacție intră Ion Cârja în locul lui N. Petra; apoi V. Posteucă și N. Novac redactează revista până în 1972, când ea trece sub conducerea unui comitet având ca director pe V. Posteucă. După moartea acestuia, John Halmaghi, devenit redactor, readuce D. din 1975, la formatul inițial, păstrat până la ultimul număr. Editorialul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Posteucă, Nicolae Petra și Nicolae Novac; pentru scurt timp, în redacție intră Ion Cârja în locul lui N. Petra; apoi V. Posteucă și N. Novac redactează revista până în 1972, când ea trece sub conducerea unui comitet având ca director pe V. Posteucă. După moartea acestuia, John Halmaghi, devenit redactor, readuce D. din 1975, la formatul inițial, păstrat până la ultimul număr. Editorialul lui N. Petra, Crestături (titlu ce va fi atribuit și rubricii permanente a autorului), deschide revista cu o profesiune de credință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
altul, de la un loc la altul, cum privești la cer și la semenii tăi, cum ții pumnul strâns sau mâna deschisă, cum știi să zâmbești, să râzi, să ierți sau să batjocorești”. Ideea care guvernează demersul editorial al lui V. Posteucă și N. Petra este susținerea rezistenței spirituale a românilor: „În tot ce facem și credem, noi avem datoria de a ne uita înspre Carpați, înapoi acasă”, afirmă V. Posteucă, adăugând: „Tot mai singuri, dar pentru aceasta tot mai convinși de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
sau să batjocorești”. Ideea care guvernează demersul editorial al lui V. Posteucă și N. Petra este susținerea rezistenței spirituale a românilor: „În tot ce facem și credem, noi avem datoria de a ne uita înspre Carpați, înapoi acasă”, afirmă V. Posteucă, adăugând: „Tot mai singuri, dar pentru aceasta tot mai convinși de adevărul luminii, și mai tari și împăcați interior de certitudinea că servim o cauză etern invincibilă” (Cum stăm, 1967). Declarată de orientare românească și creștină, D. este totodată o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
luminii, și mai tari și împăcați interior de certitudinea că servim o cauză etern invincibilă” (Cum stăm, 1967). Declarată de orientare românească și creștină, D. este totodată o revistă de constantă atitudine anticomunistă. Alături de semnatarii permanenți ai textelor ideologice (V. Posteucă, N. Petra, John Halmaghi), Horia Stamatu susține ultima serie a publicației cu o suită de eseuri și pamflete pe marginea dezastrului economic, politic și social din România ceaușistă (Scrisoarea unui european, Altă revoluție culturală, Independență, libertate, cultură, Cum se anunță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
istorico-literare, mai toate vădind un interes deosebit pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini americano-române”, breviarul cultural „Iconar”, semnat de V. Posteucă și John Halmaghi (pentru ultima serie), o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini americano-române”, breviarul cultural „Iconar”, semnat de V. Posteucă și John Halmaghi (pentru ultima serie), o rubrică de „Însemnări și cărți”, un „Carnet” cu știri culturale, comentarii despre cărți și publicații din exil, semnate de N. Novac, și calendarul cultural „Pe răboj” susținut de Lucia A. Popovici. Cele mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Novac, și calendarul cultural „Pe răboj” susținut de Lucia A. Popovici. Cele mai numeroase contribuții aparțin, cum este firesc, scriitorilor români de pe continentul american, fără a fi excluși însă cei din zona europeană. Poeții frecvent prezenți sunt N. Petra, V. Posteucă, N. Novac, I. Iancu Păltinișeanu, Vasile Gherasim, Dorina Ienciu, Doina Oșteanu, Sergiu Grossu, Zahu Pană, I. Cârja, Matei Sberga, Leonida Lututovici ș.a. Sporadic, publică versuri Ștefan Baciu și Vintilă Horia. D. prezintă, de asemenea, mari grupaje de poezii scrise în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Eliade, intitulat Maica Domnului (1980). Uneori revista reia lucrări sau fragmente din texte clasice și contemporane românești: M. Eminescu, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Dan Botta, V. Voiculescu ș.a. Comentariile la cărți și recenziile semnate de Aron Grămadă, Octavian Buhociu, V. Posteucă, Titus Bărbulescu se opresc mai ales la literatura exilului, dar au în vedere și edițiile și studiile istorico-literare apărute în România (Aron Grămadă, Lucian Blaga și cultura oficială, 1978). Cea mai prestigioasă semnătură este, la acest capitol, cea a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
să fie vorba despre o națiune cu un rol nu secundar în spectacolul lumii; 2) apartenența la o minoritate etnică să fie numai o chestiune personală, cu care nu tulburi „pacea lumii“. O mărturisea o vreme în urmă bucovineanul V. Posteucă, după ce pribegise în căutarea unui loc prin Austria, Germania, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii: „Pribeag, de lacrimi mi-am umplut ulciorul,/ Precum în basmul mamei Lăcrimuș./ Azi, cînd mă răfuiesc cu vînzătorul,/ Mi-e gura cetluită cu căluș“ (Fără țară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
au scris Șerban Cioculescu, Octav Șuluțiu, Mihnea Gheorghiu, Vasile Damaschin, Liviu Giurgea și un anonim 2. Câteva comentarii ulterioare 3 au la Îndemână producția fantastică eliadiană de mai târziu, Însă pare hazardat să te referi la această nuvelă (căreia Vasile Posteucă Îi schimbase titlul În Cazul d-rului Honigberger 4), ca și la Nopți la Serampore, ignorând că face parte dintr-o provincie cu totul diferită a ei, pentru că aplică o tehnică anume (personajele reale În roluri de ficțiune etc.) care ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să fie vorba despre o națiune cu un rol nu secundar În spectacolul lumii; 2) apartenența la o minoritate etnică să fie numai o chestiune personală, cu care nu tulburi pacea lumii. O mărturisea o vreme În urmă bucovineanul V. Posteucă, după ce pribegise În căutarea unui loc prin Austria, Germania, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii: . Anul 2001 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor, urmărindu-se, printre altele, stagnarea procesului de erodare a limbilor minoritare sub presiunea limbilor oficiale din țările
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]