51 matches
-
un an, la Academia de Arte Decorative din Budapesta, cu pictorul maghiar Rippl-Ronai , apoi, din 1903, la Academia Regală din München, unde a studiat cu Wilhelm von Rümann (1850-1906), și Baltasar Schmitt (1887-1942), oscilând în arta sa între art nouveau, postimpresionism și fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat și constructivism. Din respect pentru tatăl său vitreg, a adoptat în anul 1904 numele de Teutsch, pe care l-a atașat numelui său de naștere, Mattis. În anul 1908 a început activitatea didactică la
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
în România. În 1899 această societate își închide activitatea dar numele ei este preluat de o revistă de artă, la care Luchian este un colaborator activ. Datorită lui Luchian pictura românească va trece de impresionism apropiindu-se din ce în ce mai mult de postimpresionism. În 1901 pictorul realizează o lucrare deosebită numită „Safta florăreasa” ce are o încărcătură melancolică, fiind realizată în contururi lineare ce închid ferm suprafețele de culoare. Luchian realizează peisaje, portrete, naturi moarte, compoziții cu personaje dar și un număr important
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
În operele sale din anii 1900, Cassatt a acordat o importanță mai mare sentimentelor; lucrările sale au fost de succes atât în rândul criticilor, cât și la public, însă ea a fost reticentă la mișcările nou apărute, cum ar fi postimpresionismul, cubismul sau fauvismul. O excursie în Egipt în 1910 a impresionat-o pe Cassatt, aceasta admirând arta străveche; călătoria a determinat o criză de inspirație din cauza oboselii acumulate, pictorița declarându-se „strivită de această artă”, spunând: „am luptat împotriva ei
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
istoriei ca un impresionist. Realizările sale artistice se pot cataloga a fi clasicizante în compoziție și portret, iar peisajele lui au păstrat o armonie a culorilor și o consistență a formelor care le apropie mai mult de tendințele realiste ale postimpresionismului, mai mult decât de o orice altă viziune. A fost mândru de legătura pe care a găsit-o cu arta italiană și a fost animat de poezia senină a lui Nicolae Grigorescu. A fost atras prin aspirațiile sale către pictura
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
istoriei ca un impresionist. Realizările sale artistice se pot cataloga a fi clasicizante în compoziție și portret, iar peisajele lui au păstrat o armonie a culorilor și o consistență a formelor care le apropie mai mult de tendințele realiste ale postimpresionismului, mai mult decât de o orice altă viziune. Printr-o analiză sumară sau uneori aprofundată, se poate observa că tușa pe care a practicat-o chiar în cadrul aceluiași tablou, este caracterizată de o consistență unitară, chiar și în cazul în
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
frumusețile feminine ale perioadei interbelice, cât și notabilitățile epocii (Portretul doamnei Hoffmann, Portretul principelui Lahovary, Portretul poetului Károly Endre etc.). Abandonarea „academismului” rigid a însemnat o perioadă de căutări, tatonări, ezitări în viața artistică bănățeană. Curentele noi - expresionismul, simbolismul, cubismul, postimpresionismul - pot fi urmărite în majoritatea creațiilor semnate de pictorii și sculptorii deceniului trei și patru. Marile căutări l-au trimis către școlile libere germane pe neliniștitul pictor Albert Varga și pe sculptorul constructivist Ferdinand Gallas. Dacă marile pânze expresioniste ale
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Lincoln, cel de-al 16-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, filantropul și omul de afaceri John D. Rockefeller, Geronimo, liderul apașilor, dar și infamul Jack Spintecătorul. În artă, realismul și romantismul de la începutul secolului au lăsat mai apoi loc impresionismului și postimpresionismului în a doua jumătate a secolului, Parisul fiind capitala mondială a artei. În America școala de pe râul Hudson era proeminentă. Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul Cezanne (Franța, postimpresionism), Eugène Delacroix (Franța, romantism), Paul Gauguin (Franța
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
au lăsat mai apoi loc impresionismului și postimpresionismului în a doua jumătate a secolului, Parisul fiind capitala mondială a artei. În America școala de pe râul Hudson era proeminentă. Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul Cezanne (Franța, postimpresionism), Eugène Delacroix (Franța, romantism), Paul Gauguin (Franța, postimpresionism, pictor), Vincent van Gogh (Olanda, postimpresionism), Claude Monet (Franța, realism, impresionism), Renoir (Franța, impresionism), Rodin (Franța, modernism, sculptor). Forma Sonatei s-a maturizat în timpul epocii clasice pentru a deveni principala formă de
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
în a doua jumătate a secolului, Parisul fiind capitala mondială a artei. În America școala de pe râul Hudson era proeminentă. Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul Cezanne (Franța, postimpresionism), Eugène Delacroix (Franța, romantism), Paul Gauguin (Franța, postimpresionism, pictor), Vincent van Gogh (Olanda, postimpresionism), Claude Monet (Franța, realism, impresionism), Renoir (Franța, impresionism), Rodin (Franța, modernism, sculptor). Forma Sonatei s-a maturizat în timpul epocii clasice pentru a deveni principala formă de compoziție instrumentale pe tot parcursul secolului al XIX
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
Parisul fiind capitala mondială a artei. În America școala de pe râul Hudson era proeminentă. Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul Cezanne (Franța, postimpresionism), Eugène Delacroix (Franța, romantism), Paul Gauguin (Franța, postimpresionism, pictor), Vincent van Gogh (Olanda, postimpresionism), Claude Monet (Franța, realism, impresionism), Renoir (Franța, impresionism), Rodin (Franța, modernism, sculptor). Forma Sonatei s-a maturizat în timpul epocii clasice pentru a deveni principala formă de compoziție instrumentale pe tot parcursul secolului al XIX-lea. O mare parte din muzica
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
momente de timp și de aceea el a lăsat în urmă o operă care oferă un spectacol dintre cele mai eclectice din pictura românească. Întreaga creație poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. Adept al impresionismului în unele lucrări de gen sau în peisajele pe care le-a realizat, Apcar Baltazar s-a înscris în fapt pe o linie de ripostă contra acestuia. Procedeul pe care l-a urmat pentru depășirea esteticii specifice
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
plein air"-istă, cum sunt "" și "". În același timp a pictat lucrări opuse impresionismului cu sorginte mitologică, așa cum este cea intitulată "". Întreaga creație în domeniul picturii poate fi catalogată pe trei mari direcții: realismul secolului al XIX-lea, impresionism și postimpresionism. De foarte multe ori cele trei curente care-l reprezintă, se întrepătrund și se combină în proporții diferite; de exemplu caracteristicile impresionismului au avut nevoie de cele ale realismului, pentru crearea atmosferei înconjurătoare prin raportul de lumină și culoare în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
(n. 20 iulie 1906, Vancicăuți - d. 19 septembrie 1988, Iași) a fost un desenator și pictor, reprezentant de seamă al postimpresionismului românesc. Fiu de țărani săraci din Basarabia, va păstra din copilăria și adolescența sa o dragoste profundă pentru natură și un atașament particular pentru oamenii și lucrurile simple, care vor marca întreaga sa operă. Cu toate că nimic nu-l predestina picturei
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
și a oamenilor umili, de care era apropiat (Moș Androne, 1972). Picta repede și avea darul de a comunica emoția spontană resimțită în contact cu motivul. Este în ziua de astăzi considerat ca unul din cei mai importanți reprezentanți al postimpresionismului românesc. "Nepriceput în înconjurări de orice fel, încerc să redau cu sinceritate lumii ceea ce îi datorez - gama emoțiilor trăite în fața formelor și culorilor ei niciodată prea sărace pentru a trebui să le inventez. Dedic un loc deosebit luminii și cromaticii
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
să picteze un tablou înfățișând o muncitoare citind ziarul "Scânteia". În anul 1954, pe 9 februarie, a murit subit, la vârsta de 84 de ani. A abordat toate stilurile sfârșitului de secol al XIX-lea, înregistrând influențe din academism, impresionism, postimpresionism ori simbolism, curente cu care a luat contact în timpul studenției ori ulterior, în anii maturității artistice. Pe lângă multitudinea de picturi de șevalet create de-a lungul vieții, a contribuit și la pictarea a două biserici:
Constantin Artachino () [Corola-website/Science/321563_a_322892]
-
Claude Monet, Paul Signac, Auguste Rodin, Pablo Picasso etc.). La nivelul 1 se află operele lui Vincent van Gogh, iar la nivelul 2 a fost deschisă o sală de consultare. Muzeul Van Gogh este în mare parte un muzeu al postimpresionismului; Van Gogh aparținea acestui curent artistic. Muzeul deține peste 200 de picturi, peste 1.000 de desene, zeci de stampe, 4 albume și aproximativ 750 de scrisori trimise sau primite de marele artist. Foarte multe opere ale lui Van Gogh
Muzeul Van Gogh () [Corola-website/Science/322400_a_323729]
-
opuneau Confucianismului și structurilor tradiționale ale stilurilor literare și artistice japoneze. Grupul punea mai ales accent pe idealism, umanism, individualism, opunându-se naturalismului, moda dominantă a literaturii japoneze din epoca Taisho. "Shirakaba-ha" a studiat îndelung estetica occidentală (îndeosebi expresionismul și postimpresionismul), considerând că este de datoria lor să răspândească ideile artei și literaturii occidentale în Japonia. Spre deosebire de alte grupări literare, Shirakaba-ha nu s-a limitat numai la literatură, evoluând și în alte forme artistice. Cu toate acestea, grupul a rămas profund
Shirakabaha () [Corola-website/Science/330869_a_332198]
-
Facultatea de artă a Institutului din Chicago" (în original, , lucrând simultan ca un aurar și argintar. Între 1920 și 1928, artistul a vizitat Europa de patru ori, unde a studiat diferite stiluri de a picta, dar mai ales impresionismul și postimpresionismul. În ciuda studiului aprofundat al acestor stiluri de pictură, influența cea mai evidentă în stilul său de a picta aparține pictorului flamand al al XV-lea, celebrul Jan van Eyck, de la care a învățat și preluat tehnica reprezentării extrem de clare a
Grant Wood () [Corola-website/Science/330088_a_331417]
-
Lublin, Polonia Congresului - d. 4 iulie 1940 La Ciotat, Franța) a fost un pictor, grafician și profesor polonez, fratele mai mic al Eugeniei Pankiewicza. Pankiewicz a fost un membru proeminent al Tinerei Polonii și fondatorul Mișcării Kapiste care derivă din postimpresionismul francez. Studiile și le-a făcut la Academia de Arte Frumoase din Varșovia sub directa îndrumare a lui Wojciech Gerson și Aleksander Gierymski. Împreună cu Władysław Podkowiński a călătorit la Sankt Petersburg unde a câștigat o bursă de studii la Academia
Józef Pankiewicz () [Corola-website/Science/329300_a_330629]
-
printr-o tematică bogată ancorată prin rădăcini adânci în operele înaintașilor români și internaționali, Valeriu Pantazi a probat cu argumente incontestabile, a fi un adept al picturii clasice. Asemenea iluștrilor săi înaintași Dărăscu, Petrașcu și Pallady, maeștri ai impresionismului și postimpresionismului, Valeriu Pantazi a reușit să integreze prin acumulări esențiale și substanțiale stiluri, tehnici și abordări din opere pe care timpul le-a rezervat un spațiu magic, fără riscul de-a păcătui prin fraudarea lor. Împătimit pescar în Delta Dunării și
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
culori acolo unde-i este locul și într-o bună vecinătate cu celelalte. Totul se conjugă în final într-un izvor de lumină plină de vrajă și mister. Asemenea iluștrilor săi înaintași Dărăscu, Petrașcu și Pallady, maeștri ai impresionismului și postimpresionismului, Valeriu Pantazi a reușit să integreze prin acumulări esențiale și substanțiale stiluri, tehnici și abordări din opere pe care timpul le-a rezervat un spațiu magic, fără riscul de-a păcătui prin fraudarea lor. Împătimit pescar în Delta Dunării și
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
1927 a continuat studiile la Școala de Arte Frumoase din București, având ca profesori pe Gabriel Popescu, Costin Petrescu și Camil Ressu, absolvind în 1930. În anii de studii și până în 1930, pictura sa a fost influențată de impresionism și postimpresionism. Între anii 1930-1932 a activat la București, expunând regulat în cadrul Saloanelor Oficiale, iar în 1932 s-a întors la Brașov, unde a lucrat ca artist liber profesionist. Prima expoziție personală a deschis-o la Brașov în 1933. Între anii 1935-1937
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
evaluată la 1.500 - 2.500 de euro. Nina Arbore, Portret de artist În cei 20 de ani de carieră în țară, aproximativ între 1926 și 1947, Alexandru Moser Padina (1904, Padina, Buzău - 1994, Zürich) și-a lăsat amprenta asupra postimpresionismului românesc, ajungând către 1947 să fie considerat unul dintre maeștrii interbelicului. Era invitat să se alăture ultimei mari asociații artistice de până la venirea comunismului, lua parte la expoziția Asociației Arta, ce îi avea drept membrii pe Dărăscu, Iser, Petrașcu, Ștefan
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]
-
1861, Galleria d´Arte Moderna, Florența). A pictat câteva capace de cutii pentru trabucuri. Colacicchi îl numește "pictorul cel mai clasic" printre neoclasicii și romanticii secolului al 19-lea din Italia. Pe tot parcursul vieții a fost împotriva impresionismului și postimpresionismului. În 1891 a scris o polemică împotriva pointilismului.
Giovanni Fattori () [Corola-website/Science/337219_a_338548]
-
i-a răsfățat încă din timpul vieții. Desele sale expoziții, celebrate în sălile de expoziții bucureștene, colecționarii de seamă (Dona, Adolf Ruleta, Zambaccian, Laserson, Weinberg) și, evident, pictura sa au creat aura unui artist ce definește în bună măsură apogeul postimpresionismului românesc. Studierea peisajului petrașcian reprezintă o adevărată provocare pentru cercetărorul artei românești moderne. În La scăldat (1931), pictorul punctează într-o manieră inedită motivul personajului feminin pe malul apei, tematică pe care o va picta începând cu primul deceniu al
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]